Boala artrozica - recuperare
BOALA ARTROZICA
Artroza denumita eronat si boala reumatica degenerativa, reprezinta insuficienta articulatiilor diartrodiale (mobile, cu sinoviala bine reprezentata). Ea este cea mai frecventa suferinta articulara a omului.
Clasificarea artrozei
I. Idiopatica
A. Artroza localizata
1.Maini:nodulii Heberden si Bouchard(forma nodala), artroza interfalangiana
eroziva(forma nenodala) , artroza carpo–metacarpiana a policelui
2.Picioare: hallux valgus, haluce contractat(in ciocan), artroza talonaviculara 555h79f
3.Genunchi
–timentul medial
–timentul lateral
–timentul patelo–femural
4.Sold
–excentrica (superioara)
–concentrica (axiala,mediala)
–difuza (coxae senilis)
5.Coloana vertebrala
–articulatiile apofizare
–articulatiile intervertebrale
–spondiloza osteifite
–ligamente (hiperostoza,boala Forestier)
6.Alte sedii izolate: glenohumerala, acromioclaviculara, sacroiliaca, temporo–
mandibulara
B.Artroza generalizata
-include 3 sau mai multe arii dintre cele enumerate mai sus (Kellgren-Moore)
II. Secundara
A.Traumatisme
–acute
–cronice(ocupationale,sport)
B.Congenitale sau dobandite
1.Boli localizate:Legg-Calvé-Perthes,dislocatia congenitala de sold
2.Factori mecanici:inegalitatea membrelor inferioare,deformari in valgus sau
in varus, sindroame de hipermobilitate
3.Displazii osoase: displazia epifizara
C.Metabolice
–hemocromatoza, boala Wilson, boala Gaucher
D.Endocrine
–diabet zaharat, obezitate, hiperparatiroidism
E.Boli cu depunere de calciu
–artropatia de apatita
F.Alte boli osoase si articulare
1.Localizate:fracturi, necroza avasculara
2.Difuze: poliartrita reumatoida, boala Paget
G.Neuropatii (articulatiile Charcot)
Factorii de risc
1. –varsta reprezinta cel mai puternic factor de risc pentru boala artrozica
2. –sexul feminin
3. –rasa
4. –factori genetici
5. –stil de viata
6. –traumatismele majore si utilizarea articulara repetata
7. –natura solicitarii, profesionala sau neprofesionala influenteaza caracteristicile afectarii articulare
8. –obezitatea
9. –antecedente de boli articulare de tip inflamator
Tabloul clinic
1. Durerea articulara in artroza:
–descrisa ca o senzatie profunda de disconfort localizata in articulatia afectata
–tipic, durerea este agravata de utilizarea articulatiei si diminuata de repaus; pe masura ce boala progreseaza poate deveni persistenta
–durerea nocturna ce perturba somnul este intalnita mai ales in coxartroza avansata
–deoarece cartilajul articular este lipsit de inervatie, durerea articulara este cauzata de alte structuri:
a. prin compresia terminatiilor nervoase din periostul acoperit de osteofite
b. microfracturile din osul subcondral sau de hipertensiunea medulara cauzata de distorsionarea fluxului sanguin de catre trabeculele subcondrale ingrosate
c.instabilitatea articulara care provoaca tractiuni asupra capsulei
d.spasmele musculare
e.sinovita; sinovita din artroza se poate datora fagocitozei fragmentelor de cartilaj sau os provenite din abraziunea suprafetei articulare( particule de uzura ), eliberarii macromoleculelor matriceale solubile din cartilaj sau cristalelor de pirofosfat de calciu sau hidroxiapatita.
2. Redoarea la nivelul articulatiilor interesate
–poate apare dimineata sau dupa o perioada de inactivitate(de exemplu, dupa mersul cu masina)
–in general, dureaza mai putin de 20 de minute
Examenul fizic al articulatiilor artrozice poate releva:
–sensibilitate localizata
–tumefactia osului sau a partilor moi
–crepitatii osoase caracteristice
–cresterea cantitatii de lichid sinovial care, daca apare, nu este in cantitate mare
–atrofia musculara periarticulara; atrofia musculara apare datorita lipsei de utilizare sau a inhibarii reflexe a contractiilor musculare
–in stadii avansate de artroza apar deformari importante, hipertrofii osoase, subluxatii si reducerea marcata a mobilitatii articulare
Conceptia ca evolutia bolii artrozice este progresiva este una incorecta. La multi dintre pacienti se stabilizeaza, la altii poate apare o regresie a durerilor articulare.
Modificarile radiologice
–in stadiile precoce, radiografia poate fi normala
–pe masura ce cartilajul articular se subtiaza apare
1. ingustarea spatiilor articulare
2.scleroza osului subcondral
3.chiste osoase subcondrale
4.osteofitoza.
–se pot observa remodelarea conturului osos si subluxatii.
–in artroza exista frecvent neconcordanta intre severitatea modificarilor radiologice, severitatea simptomelor si capacitatea functionala.
–inaintea aparitiei modificarilor radiologice, capacitatea clinica de a diagnostica artroza fara proceduri invazive(de exemplu, prin artroscopie) este limitata.
Diagnostic diferential
Se impune diagnosticul diferential al durerii articulare cu:
1. –reumatisme de parti moi(bursite anserine la genunchi, bursite trohanteriene la genunchi)
2. –radiculopatii
3. –durere iradiata de la o alta articulatie
4. –neuropatii de compresie
5. –boli vasculare (claudicatie)
6. –alte tipuri de artrite(sinovita indusa de cristale,artrite septice)
7. –boli reumatice sistemice (poliartrita reumatoida)
Localizari specifice ale artrozei
1.Articulatiile interfalangiene
a.nodulii Heberden(hipertrofia osoasa a articulatiilor interfalangiene distale) reprezinta cea mai frecventa forma de artroza idiopatica
b.nodulii Bouchard(hipertrofia osoasa a articulatiilor interfalangiene proximale)
–frecvent,nodulii Heberden se dezvolta progresiv, fara simptome sau cu simptome reduse; pot prezenta dureri acute, tumefactie declansate de traumatisme minore.
2.Artroza eroziva
–articulatiile interfalangiene distale si/sau proximale ale mainilor sunt cel mai frecvent afectate
–caracteristic: evidentierea radiografica a colapsului zonei subcondrale
–deformarile articulare si afectarea functionala pot fi severe
–poate aparea anchiloza osoasa
3.Baza policelui
–artroza bazei policelui(rizartroza) genereaza frecvent pierdere mobilitatii si fortei
–durerea conduce la adductia policelui si contractura la nivelul primului spatiu interdigital, producand frecvent hiperextensia compensatorie a primei articulatii metacarpofalangiene, cu deformarea in „ gat de lebada” a policelui
4.Soldul
–durerea in coxartroza iradiaza,in general, in zona inghinala, dar poate iradia si in fese sau in portiunea proximala a coapselor; mai rar, coxartroza se exprima prin durere la nivelul genunchiului
–precoce apare pierderea rotatiei interne, urmata de pirderea extensiei, adductiei si flexiei datorita fibrozei capsulare sau osteofitelor proeminente
5.Genunchiul
–artroza genunchiului poate afecta timentul femuro-tibial medial sau lateral si/sau timentul patelo-femural
–la palpare se remarca hipertrofia osoasa si sensibilitate
–cresterea cantitatii de lichid sinovial, atunci cand apare, este in cantitate mica
–artroza timentului medial poate duce la aparitia deformarii in varus;
artroza timentului lateral poate duce la deformarea in valgus
–durerea la compresia rotulei pe femur in timpul contractiei cvadricepsului poate fi indicator de artroza femuro-patelara
6.Coloana vertebrala
–artroza la nivelul coloanei vertebrale poate interesa articulatiile apofizare, discurile intervertebrale si/sau ligamentele paraspinoase
–simptomele: durere localizata si redoare
–pot aparea: compresia radacinilor nervoase de catre osteofitele ce obtureaza gaurile de conjugare, prolabarea discului degenerat sau subluxatia unei articulatii apofizare; acestea pot genera durere radiculara sau deficit motor
Tratament
Obiective: 1. reducerea durerii
2. mentinerea mobilitatii articulare
3. diminuarea handicapului fizic
A. Masuri non-farmacologice: este cel mai important.
Regim igieno-dietetic si de viata:
- reducerea solicitarii articulare prin corectarea viciilor posturale si a lordozei -lombare excesive
- corectarea greutatii corporeale la pacientii obezi
- evitarea solicitarii excesive a articulatiilor afectate
- evitarea ortostatismului prelungit sau a flectarii excesive a genunchilor
- purtarea de incaltaminte ortopedica la pacientii cu gonartroza
- folosirea unui baston in mana de partea opusa afectiunii la pacientii cu gonartroza si coxartroza
Terapia fizicala:
masuri de igiena ortopedica a articulatiilor
posturari functionale
electroterapie si hidroterapie antalgica si vasodilatatoare
mobilizari articulare fara incarcare si din suspendare;
contractii izometrice ale musculaturii periarticulare;
tractiuni, manipulari, elongatii in perioada cronica;
tonifieri musculare specifice, progresive
corectarea staticii si mersului, eventual cu mijloace ortopedice ajutatoare;
terapie ocupationala
masaj manual si umed decontracturant precedat de termoterapie
masaj mecanic vibrator;
masajul vascular al membrului si segmentelor de membru precedat de masajul de apel;
masaj antalgic in puseu;
tractiuni, manipulari, elongatii in perioada cronica;
frictiuni pe punctele dureroase si pe insertiile musculare periarticulare;
tehnica Cyriax.
B. Terapia medicamentoasa
C. Tratamentul ortopedico-chirurgical
Prin credinta a fost mutat Enoh de pe pamânt, ca sa nu vada moartea. Si n-a mai fost gasit, pentru ca Dumnezeu îl mutase. Caci înainte de mutarea lui, primise marturia ca este placut lui Dumnezeu. Evrei 11:05
Secrete.
marți, 5 iulie 2011
Torticolisul muscular congenital/
Torticolisul muscular congenital
Este o afecţiune determinată de contractura şi scurtarea unuia dintre muşchii din partea laterală a gâtului (sternocleidomastoidian), ceea ce duce la o deformare a capului şi gâtului.
Cauza sa a fost considerată mult timp traumatismul din timpul naşterii, cu formarea unui hematom intramuscular ce se resoarbe producând fibrozarea. Cercetări mai recente implică însă poziţia defectuoasă a fătului în uter şi tulburări ale circulaţiei venoase locale.
Aspectul clinic al pacientului cu torticolis muscular congenital este caracteristic şi poate fi evident de la naştere sau din primele săptămâni de viaţă.
Capul este înclinat de partea afectată şi rotat încât copilul priveşte spre umărul opus afecţiunii. Astfel, un copil cu torticolis muscular congenital drept va avea capul înclinat spre umărul drept şi faţa răsucită spre umărul stâng. El va putea înclina intr-o măsură mai mica decât normal capul spre stânga şi rota bărbia spre dreapta.
Uneori la nivelul muşchiului afectat se poate vedea şi palpa o formaţiune asemănătoare unei tumori, nedureroasă, ce poartă numele de olivă. Ea creşte în dimensiuni în primele 2 săptămâni şi dispare la 4-6 luni.
Un nou născut cu torticolis muscular congenital trebuie să fie diagnosticat şi tratat cât mai repede, pentru a se împiedica instalarea şi a altor deformări ale capului şi gâtului.
Copiii care nu beneficiază de tratament prezintă chiar de la sfârşitul primului an de viaţă o asimetrie a feţei (mai puţin dezvoltată de partea cu torticolisul), scolioză a coloanei cervicale şi dorsale şi tulburări de vedere.
Este foarte important ca examinarea unui copil cu torticolis muscular congenital să fie făcuta de un ortoped pediatru deoarece acesta va recunoaşte şi trata şi celelalte afecţiuni ortopedice cu care torticolisul se poate asocia: deformări ale piciorului, displazia de şold.
Formele uşoare ale afecţiunii beneficiază de tratament recuperator prin manipulări şi posturări blânde. Formele severe şi rigide necesită şi asocierea unor aparate gipsate sau orteze.
Dacă se iniţiază precoce şi se efectuează zilnic, tratamentul conservator duce la vindecare în 80-90% din cazuri pâna la vârsta de 4-6 luni.
Formele severe, care nu au răspuns la tratementul conservator necesită tratament chirurgical înaintea vârstei de 12-18 luni, înainte ca modificările de la nivelul feţei să se instaleze definitiv.
Este o afecţiune determinată de contractura şi scurtarea unuia dintre muşchii din partea laterală a gâtului (sternocleidomastoidian), ceea ce duce la o deformare a capului şi gâtului.
Cauza sa a fost considerată mult timp traumatismul din timpul naşterii, cu formarea unui hematom intramuscular ce se resoarbe producând fibrozarea. Cercetări mai recente implică însă poziţia defectuoasă a fătului în uter şi tulburări ale circulaţiei venoase locale.
Aspectul clinic al pacientului cu torticolis muscular congenital este caracteristic şi poate fi evident de la naştere sau din primele săptămâni de viaţă.
Capul este înclinat de partea afectată şi rotat încât copilul priveşte spre umărul opus afecţiunii. Astfel, un copil cu torticolis muscular congenital drept va avea capul înclinat spre umărul drept şi faţa răsucită spre umărul stâng. El va putea înclina intr-o măsură mai mica decât normal capul spre stânga şi rota bărbia spre dreapta.
Uneori la nivelul muşchiului afectat se poate vedea şi palpa o formaţiune asemănătoare unei tumori, nedureroasă, ce poartă numele de olivă. Ea creşte în dimensiuni în primele 2 săptămâni şi dispare la 4-6 luni.
Un nou născut cu torticolis muscular congenital trebuie să fie diagnosticat şi tratat cât mai repede, pentru a se împiedica instalarea şi a altor deformări ale capului şi gâtului.
Copiii care nu beneficiază de tratament prezintă chiar de la sfârşitul primului an de viaţă o asimetrie a feţei (mai puţin dezvoltată de partea cu torticolisul), scolioză a coloanei cervicale şi dorsale şi tulburări de vedere.
Este foarte important ca examinarea unui copil cu torticolis muscular congenital să fie făcuta de un ortoped pediatru deoarece acesta va recunoaşte şi trata şi celelalte afecţiuni ortopedice cu care torticolisul se poate asocia: deformări ale piciorului, displazia de şold.
Formele uşoare ale afecţiunii beneficiază de tratament recuperator prin manipulări şi posturări blânde. Formele severe şi rigide necesită şi asocierea unor aparate gipsate sau orteze.
Dacă se iniţiază precoce şi se efectuează zilnic, tratamentul conservator duce la vindecare în 80-90% din cazuri pâna la vârsta de 4-6 luni.
Formele severe, care nu au răspuns la tratementul conservator necesită tratament chirurgical înaintea vârstei de 12-18 luni, înainte ca modificările de la nivelul feţei să se instaleze definitiv.
Prim ajutor in Ortopedie
Prim ajutor in Ortopedie
Primul ajutor in traumatismele aparatului locomotor
Desi aceasta categorie de patologie cuprinde o mare diversitate de afectiuni ne vom referi doar la la acele afectiuni care necesita prim ajutor.
Inainte sa abordez puctual diferitele patologii voi incerca sa enumar principalele principii fundamentale ale primului ajutor:
1. Asigurarea locului accidentului
2. Prevenirea agravarii situatiei
3. Stabilirea contactului cu persoana bolnava sa accidentata
4. Ameliorarea durerii
5. Stabilirea prioritatiilor
6. Raportarea accidentului si solicitarea ajutorului altor persoane sau unitati specializate
Primul ajutor in rupturile musculare sau contuzii:
De cele mai multe ori este foarte dificil sau chiar imposibil fara mijloace tehnice sa diferentiezi o contuzie de o fractura. Tousi daca este vorba de un accident sportiv sau casnic usor probabil ca se incadreaza in aceasta categorie si aveti la dispozitie urmatoarele mijloace de prim ajutor
- imobilizarea membrului pentru asigurarea unui repaos muscular corespunzator
- posturare decliva (ex: piciorul in sus )
- aplicarea de gheata sau comprese reci la locul rupturii pentru combaterea si/sau dezvoltarii hematomului
-aplicarea unui bandaj elastic compresiv
- prezentarea la medicul ortoped
Prim ajutor in entorse:
Entorsele sunt afectiuni articulare produse prin distensia capsulo-ligamentara peste limita de toleranta biologica a acestor structuri.
- repaos articular
- elevarea membrului
- combaterea durerii si edemului
- gheata
- imobilizarea articulatiei
- consult medic ortoped
- kinetoterapie
Entorsele sunt si ele de mai multe tipuri si pot fi asociate cu alte leziuni motiv pentru care periada de imobilizare poate varia foarte mult din acest motiv conduita de tratament trebuie individualizata de medicul specialist
Primul ajutor in fracturi:
Fracturile reprezinta intreruperea continuitatii unui tesut osos si se pot clasifica in mai multe subcategorii nu am sa intru in foarte multe detalii dar
voi expune citeva clasificari.
Fracturi deschise si fracturi inchise:
Marea majoritate a fracturilor sunt inchise adica cele in care prezenta focarului de fractura nu se asociaza cu intreruperea continuitatii tegumentului ( osul nu impunge pielea )
Acestea reprezinta o urgenta dar permit o mica temporizare pina la prezentarea la medic totusi prezentarea la medicul ortoped este obligatorie nu optionala
Fracturile deschise sunt o categorie mult mai rara dar si mult mai periculoasa. Acestea sunt fracturi care sunt asociate cu intreruperea continuitati tegumenului si prin urmare singereaza abundent ( adica osul impunge pielea si iese afara )
In aceasta situatie prezentarea intrun serviciu de urgenta este abolut necesara intrun timp cit mai scurt ( sunati la 112 si solicitati o salvare imediat )
Mentiune: Sa nu confundati insa o mica zgirietura a tegumentului cu o fractura deschisa
Masuri de prim ajutor pentru fracturi:
- hemostaza provizorie daca este cazul
- imobilizarea fracturii
- in cazul fracturilor deschise plaga trebuie pansata steril ( de catre presonal medical )
- se verifica existenta circulatiei si sensibilitatii distal de presupus focar de fractura
- combaterea durerii
- gheata
- prezentarea intrun serviciu de ortopedie
Primul ajutor in plagi ( taieturi )
Plagile sunt afectiuni care presupun prezenta unor solutii de continuitate la nivelul tegumentului ele pot fi clasificate in:
1. Plagi superficiale ( discontinuitatea tegumentului se asociaza cu straturile superficiale )
2. Plagi profunde ( leziunea afecteaza tesuturile situate mai profund ex: muschi tendoane )
In cazul unui astfel de eveniment inainte de prezentarea in serviciul de urgenta exista o serie de mijloace de prim ajutor dupa cum urmeaza:
- Hemostaza ( oprirea singerarii )
- prevenirea contaminarii
- dezinfectia plagii ( prin spalarea abundenta cu solutii dezinfectante ex: alcool iodat, apa oxigenata, rivanol )
- pansament steril si fasa sau leucoplast pentru realizarea unei fixari ferme
- aplicarea unei usoara presiuni asupra pansamentului pentru a realiza hemostaza prin compresiune
- prezentarea imediata la serviciul de urgenta
Consideratii privind aplicarea de gehata :
Aplicarea ghetii nu se face direct pe tegumet ea seste introdusa into punga de plasti care la rindul ei trebuie infasurata intrun material textil ( ex prosop subtire)
Se aplica pe suprafata afectatea daca o punga nu este suficienta se pot aplica doua (ex in stiga si in dr gleznei). Durata optima de aplicare a ghetii este de 20-30 minute la un interval de 2 ore.
Pricipii de imobilizare in ortopedie:
- trebuie imobilizata atit articulatia superioara cit si inferioara fata de focarul de fractura
- imobilizarea trebuie sa fie fixa dar nu prea strinsa pentru a nu bloca circulatia sangvina
- mijoace provizorii de imobilizare: puteti folosi o bucata de plastic sau carton impaturit care o aplicati si fixati cu fasa pe membrul afectat, in cazul membrului superior puteti folosi o esarfa, atele gipsate,
Transportul accidentatilor ortopedie:
Trasportul accidentatiilor se face in fuctie de natura si gravitatea leziunilor acestora cit si de mijloacele de care dispunem. Ideal este ca trasportul sa fie realizat de catre personal specializat dar exista si situatii in care persoane necalificate sunt nevoite sa realizeze acest lucru.
In cazul unui politraumatism sau accident grav nu este recomandat sa mobilizam sau trasportam pacientii trebuie sesizat imediat serviciul de urgenta prin intermediul nr 112 iar acestia din urma vor realiza manevrele de urgenta, transportul sau descarcerarea daca este cazul. O exceptie este situatia in care exista un pericol iminent suplimentar pentru accidentat ( ex. incendiu, pericol de explozie) Totusi marea majoritate a accidentelor sunt usoare si nu necesita interventia de urgenta a ambulantei in aceasta situate inainte de transport trebuie aplicate mijloacele de prim ajutor in fuctie de afectiune iar ulterior pacientul trebuie transportat catre serviciul de ortopedie cu ajutorul autoturismului personal. Nu trebuie insa temporizata mult prezentarea la medic.
Bibliografie:
Cartea "Principii ale acordarii primului ajutor" - Mihaela Oravitan, D. Vermesan, Martin Petru Domokos, Editura Mirton 2007 Nr pagini 204 ISBN: 978-973-52-0236-1
Primul ajutor in traumatismele aparatului locomotor
Desi aceasta categorie de patologie cuprinde o mare diversitate de afectiuni ne vom referi doar la la acele afectiuni care necesita prim ajutor.
Inainte sa abordez puctual diferitele patologii voi incerca sa enumar principalele principii fundamentale ale primului ajutor:
1. Asigurarea locului accidentului
2. Prevenirea agravarii situatiei
3. Stabilirea contactului cu persoana bolnava sa accidentata
4. Ameliorarea durerii
5. Stabilirea prioritatiilor
6. Raportarea accidentului si solicitarea ajutorului altor persoane sau unitati specializate
Primul ajutor in rupturile musculare sau contuzii:
De cele mai multe ori este foarte dificil sau chiar imposibil fara mijloace tehnice sa diferentiezi o contuzie de o fractura. Tousi daca este vorba de un accident sportiv sau casnic usor probabil ca se incadreaza in aceasta categorie si aveti la dispozitie urmatoarele mijloace de prim ajutor
- imobilizarea membrului pentru asigurarea unui repaos muscular corespunzator
- posturare decliva (ex: piciorul in sus )
- aplicarea de gheata sau comprese reci la locul rupturii pentru combaterea si/sau dezvoltarii hematomului
-aplicarea unui bandaj elastic compresiv
- prezentarea la medicul ortoped
Prim ajutor in entorse:
Entorsele sunt afectiuni articulare produse prin distensia capsulo-ligamentara peste limita de toleranta biologica a acestor structuri.
- repaos articular
- elevarea membrului
- combaterea durerii si edemului
- gheata
- imobilizarea articulatiei
- consult medic ortoped
- kinetoterapie
Entorsele sunt si ele de mai multe tipuri si pot fi asociate cu alte leziuni motiv pentru care periada de imobilizare poate varia foarte mult din acest motiv conduita de tratament trebuie individualizata de medicul specialist
Primul ajutor in fracturi:
Fracturile reprezinta intreruperea continuitatii unui tesut osos si se pot clasifica in mai multe subcategorii nu am sa intru in foarte multe detalii dar
voi expune citeva clasificari.
Fracturi deschise si fracturi inchise:
Marea majoritate a fracturilor sunt inchise adica cele in care prezenta focarului de fractura nu se asociaza cu intreruperea continuitatii tegumentului ( osul nu impunge pielea )
Acestea reprezinta o urgenta dar permit o mica temporizare pina la prezentarea la medic totusi prezentarea la medicul ortoped este obligatorie nu optionala
Fracturile deschise sunt o categorie mult mai rara dar si mult mai periculoasa. Acestea sunt fracturi care sunt asociate cu intreruperea continuitati tegumenului si prin urmare singereaza abundent ( adica osul impunge pielea si iese afara )
In aceasta situatie prezentarea intrun serviciu de urgenta este abolut necesara intrun timp cit mai scurt ( sunati la 112 si solicitati o salvare imediat )
Mentiune: Sa nu confundati insa o mica zgirietura a tegumentului cu o fractura deschisa
Masuri de prim ajutor pentru fracturi:
- hemostaza provizorie daca este cazul
- imobilizarea fracturii
- in cazul fracturilor deschise plaga trebuie pansata steril ( de catre presonal medical )
- se verifica existenta circulatiei si sensibilitatii distal de presupus focar de fractura
- combaterea durerii
- gheata
- prezentarea intrun serviciu de ortopedie
Primul ajutor in plagi ( taieturi )
Plagile sunt afectiuni care presupun prezenta unor solutii de continuitate la nivelul tegumentului ele pot fi clasificate in:
1. Plagi superficiale ( discontinuitatea tegumentului se asociaza cu straturile superficiale )
2. Plagi profunde ( leziunea afecteaza tesuturile situate mai profund ex: muschi tendoane )
In cazul unui astfel de eveniment inainte de prezentarea in serviciul de urgenta exista o serie de mijloace de prim ajutor dupa cum urmeaza:
- Hemostaza ( oprirea singerarii )
- prevenirea contaminarii
- dezinfectia plagii ( prin spalarea abundenta cu solutii dezinfectante ex: alcool iodat, apa oxigenata, rivanol )
- pansament steril si fasa sau leucoplast pentru realizarea unei fixari ferme
- aplicarea unei usoara presiuni asupra pansamentului pentru a realiza hemostaza prin compresiune
- prezentarea imediata la serviciul de urgenta
Consideratii privind aplicarea de gehata :
Aplicarea ghetii nu se face direct pe tegumet ea seste introdusa into punga de plasti care la rindul ei trebuie infasurata intrun material textil ( ex prosop subtire)
Se aplica pe suprafata afectatea daca o punga nu este suficienta se pot aplica doua (ex in stiga si in dr gleznei). Durata optima de aplicare a ghetii este de 20-30 minute la un interval de 2 ore.
Pricipii de imobilizare in ortopedie:
- trebuie imobilizata atit articulatia superioara cit si inferioara fata de focarul de fractura
- imobilizarea trebuie sa fie fixa dar nu prea strinsa pentru a nu bloca circulatia sangvina
- mijoace provizorii de imobilizare: puteti folosi o bucata de plastic sau carton impaturit care o aplicati si fixati cu fasa pe membrul afectat, in cazul membrului superior puteti folosi o esarfa, atele gipsate,
Transportul accidentatilor ortopedie:
Trasportul accidentatiilor se face in fuctie de natura si gravitatea leziunilor acestora cit si de mijloacele de care dispunem. Ideal este ca trasportul sa fie realizat de catre personal specializat dar exista si situatii in care persoane necalificate sunt nevoite sa realizeze acest lucru.
In cazul unui politraumatism sau accident grav nu este recomandat sa mobilizam sau trasportam pacientii trebuie sesizat imediat serviciul de urgenta prin intermediul nr 112 iar acestia din urma vor realiza manevrele de urgenta, transportul sau descarcerarea daca este cazul. O exceptie este situatia in care exista un pericol iminent suplimentar pentru accidentat ( ex. incendiu, pericol de explozie) Totusi marea majoritate a accidentelor sunt usoare si nu necesita interventia de urgenta a ambulantei in aceasta situate inainte de transport trebuie aplicate mijloacele de prim ajutor in fuctie de afectiune iar ulterior pacientul trebuie transportat catre serviciul de ortopedie cu ajutorul autoturismului personal. Nu trebuie insa temporizata mult prezentarea la medic.
Bibliografie:
Cartea "Principii ale acordarii primului ajutor" - Mihaela Oravitan, D. Vermesan, Martin Petru Domokos, Editura Mirton 2007 Nr pagini 204 ISBN: 978-973-52-0236-1
Gonartroza
Gonartroza
Definitie.
Gonartroza se defineste prin prezenta reumatismului cronic degenerativ la nivelul articulatiei genunchiului. Se cunoaste că această afectiune gonartroza are o frecventă maximă si se întâlneste la populatia vârstnică.
Boala se constituie în timp îndelungat ca o consecintă a uzurii cartilajelor, care îsi pierd elasticitatea si rezistenta la socurile mecanice din timpul mersului. .
Clasificare.
Gonartrozele considerate primitive - apar ca urmare a reducerii rezistentei cartilajului, cu o predilectie marcată la femei, spre vârsta menopauzei. Din 4 pacienti cu gonartroză, 3 sunt femei. Sunt frecvent întâlnite asocierile cu obezitatea (între 45 si 65 %) si cu varicele (între 20 si 44% din cazuri). Debutul clinic se situează la 50 de ani, localizată fiind de obicei la nivelul compartimentului femuro-patelar, pentru a difuza cu timpul la întreaga articulatie.
Gonartrozele secundare - apar după modificari în structurile arhitecturale ale genunchiului. Debutul clinic este mai precoce, în a III-a sau a IV-a decadă a vietii, este de obicei unilateral si nu se însoteste de modificări artrozice ale celorlalte articulatii..
Statisticile medicale dau în prezent 53 % forme aparent primitive, fată de 47 % forme secundare. Gonartrozele obezilor sunt si ele secundare prin supraîncărcarea impusă genunchilor.
Mecanisme de producere ale gonartrozei
Una dintre principalele componente ale articulatiei genunchiului este cartilajul hialin. Acesta este compus din 95% apa si matrice cartilaginoasă extracelulară si 5% condrocite. În timpul functionării normale a articulatiei genunchiului, când asupra articulatiei se exercită o presiune, cartilajul hialin eliberează apa pe care o contine în spatiul intraarticular si în capilarele si venulele din vecinătate, iar când acea presiune încetează, cartilajul hialin reabsoarbe apa pe care a eliberat-o, se hiperhidratează si îsi absoarbe cu această ocazie si substantele nutritive de care are nevoie.
Când, la un moment dat, articulatia este supusă la eforturi mai mari decât poate ea să ducă (statul mult în picioare, mersul exagerat de mult pe jos, purtarea unor greutăti mari în mâini sau pe spate, supraponderea, obezitatea si uneori traumatismele - căzături, lovituri, accidente) încep procesele
de degenerare, de degradare. În final se ajunge ca la nivelul cartilajului să apară discontinuităti,întreruperi ale cartilajului, eroziuni, neregularităti pe suprafata cartilajului hialin, care avansează continuu si se ajunge la ulceratii si la pierderea completă a cartilajului în anumite zone ale articulatiei.
Scaderea in greutate si gonartroza
- Se pare ca greutatea crescuta precede dezvoltarea gonartrozei si nu vice versa
- Obezitatea-asociata cu slabiciunea cvadricepsului, ceea ce face ca la atacul solului cu talonul absorbtia socului sa fie scazuta si sa creasca incarcarea pe genunchi
- Studiile au aratat ca slabiciunea pe extensie precede dezvoltarea gonartrozei si nu invers
- Scaderea in greutate este asociata cu reducerea riscului de debut si de progresie a gonartrozei
- Restrictii calorice si de grasimi, cresterea activitatii fizice, comportament alimentar corespunzator
Simptomatologia acestei afectiuni:
Simptomul principal al gonartrozei este durerea cu localizare la nivelul genunchiului sau cu iradiere pe muschii coapsei sau gambei. Durerea este descrisă ca o senzatie de arsură locală, durerea poate fi prezentă la mobilizare sau si în repaus. Pe lângă aceasta îi este asociată impotenta functională si mobilizarea dificilă a articulatiei si a oaselor care o alcătuiesc.
De asemenea pacientul mai poate acuza:
- tumefactia genunchilor;
- modificarea temperaturii cutanate locale;
- aparitia crepitatiilor sau cracmentelor.
Tratamentul complex al gonartrozei
Tratamentul pacientilor cu gonartroză este foarte complex. Se recomandă combinarea tratamentului farmacologic cu fizioterapia, si în cazurile avansate interventia chirurgicală. Dacă pacientul este supraponderal si nu slăbeste, adesea terapia nu este eficienta deoarece articulatia este supusă în continuare unui stres semnificativ.
Terapia medicamentoasa
Medicamentele utilizate se pot cataloga în câteva grupe principale:
Medicamente cu actiune lentă, adică fără efecte antiinflamatorii. În acest grup, intră: sărurile de aur, penicilina,etc.
Medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (AINS) sunt medicamente cu actiune imediată antiinflamatorie, antialgică.
Electroterapia sau căldura profundă se aplică pentru efectul antalgic şi musculotrop. Se folosesc toate frecventele de curent:
• curent galvanic în special sub forma ionogalvanizării;
• bai galvanice, galvanizări, ionoforeză (de ex. cu ClCa2);
• curenti diadinamici, pentru efecte antalgice si miorelaxante si vasculotrofice;
• curenti interferentiali cu efect decontracturant şi antalgic;
• ultrasunete cu efecte antalgice, decontracturante antifibronzante, de asuplizare a structurii periarticulare.
Sedintele de electroterapie se aplică zilnic timp de 10-30 minute, iar numărul lor este de 10-12 zile.
Laserterapia reprezintă amplificarea luminii prin emisie stimulată de radiatii şi este un adjuvant pretios în afectiuni reumatologice.
Laserterapia are efect: analgezic,miorelaxant, antiedematos, accelerarea microcirculatiei
Masajul are un rol principal chiar de la începutul programului de recuperare, datorită efectelor favorabile care în functie de manevrele utilizate pot fi : efect antalgic si miorelaxant; stimularea propriocepţiei cu mentinerea tonusului muscular;efectul circulator si biotrofic tisular local (tonifiant).
Tratamentul kinetoterapeutic al gonartrozei
Acest tratament este alcatuit dintr-un program de exercitii pasive, active, active cu rezistenta, program elaborat in functie de evolutia bolii si de stadiul acesteia, de catre un kinetoterapeut. In nici un caz sedintele de kinetoterapie nu se pot desfasura la domiciliul pacientului fara supravegherea medicala a unui kinetoterapeut.
Tonifierea musculara
- Slabiciunea cvadricepsului reprezinta cel mai important predictor al limitarilor functionale ale membrului inferior
- Extensorii puternici pot scadea impulsul incarcarii membrului inferior prin incetinirea fazei de decelerare dinaintea atacului cu talonul; se asociaza cu scaderea durerii si a dizabilitatii
- Se va urmari refacerea fortei extensoare pentru ultimele 20 grade
- Se executa izometrii ( daca exista inflamatie, cu precautii ptr pacientii cardiaci ), izotonii in lant kinetic deschis si inchis
Mobilizare articulara
- In primul rand pentru castigarea extensiei complete, apoi pentru marirea flexiei ( posturari, mobilizari active, pasive, stretching pentru cvadriceps si ischiogambieri )
- Pentru activitati functionale – 70 grade ptr mers pe teren plat, 83 pentru urcat scari, 93 pentru ridicare de pe un scaun + extensie completa
Efectele exercitiului fizic:
- Refacere/mentinere mobilitate articulara – unghiuri de mobilitate utila (ex ROM, ex stretching)
- Refacere tonus muscular – forta musculara, rezistenta, control muscular, control motor si coordonare, stabilitate articulara (ex isotonice, ex in lant inchis)
- Echilibru si stabilitate
- Echilibru si proprioceptie- se pare ca un program aerobic de mers este eficace
- Protectie articulara
- Complianta la exercitiu terapeutic-activitatea fizica in primele luni este cel mai puternic predictor al compliantei pe termen lung
Terapie ocupationala
- Rezistenta afectata-tehnici de conservare a energiei-rol important in maximizarea independentei functionale; aceasta trebuie sa se faca cu cel mai mic efort posibil, scopul nu este sa scada nivelul activitatii individuale, ci sa creasca calitatea vietii
- In caz de deficit in ADL-uri-se folosesc dispozitive ajutatoare
- Sporturi permise-inot, ciclism, canotaj
Conditionarea aeroba si terapia acvatica
- Cuprinde exercitii de conditionare aeroba, in special hidrokinetoterapie in bazine sau la cada trefla-cu dispozitive flotoare, nu este necesara abilitatea de a inota
- Include un program zilnic de mers-efect aerobic+un grad de incarcare articulara pentur a ajuta la nutritia cartilajului-usor accesibil in orice statiune balneara
- Limiteaza progresia bolii, scade durerea, creste mobilitatea, creste socializarea si scade depresia
Curele balneare
- Au scop profilactic, terapeutic si de recuperare
- Factori naturali terapeutici ( ape minerale, namoluri )
- Metode terapeutice fizicale-termoterapie, hidroterapie, electroterapie, terapie prin miscare, aplicare de factori mecanici
Obiectivele tratamentului kinetoterapic sunt:
Combaterea durerii si a inflamatiei se realizează prin terapia medicamentoasa: analgezice, antiinflamatoare nesteroidiene.
Evitarea deformărilor si a posturărilor vicioase se realizează prin posturări care au rolul de a reduce flexumul.Se porneste de la pozitia de amplitudine maximă permisă de redoare si cu ajutorul unor forte exterioare cu actiune prelungită în timp se încearcă cresterea unghiurilor de miscare.
Pentru mentinerea sau refacerea fortei musculare se efectueaza exercitii izometrice pe diferite grupe musculare cum ar fi ischiogambierii( situati pe fata posterioara a coapsei) si cvadricepsul(situat pe fata anterioara a coapsei).
Refacerea stabilitătii se obtine prin exercitii de tonifiere a muschiului cvadriceps care face extensia gambei pe coapsă, prin îngreunarea miscărilor si contractii izometrice ( încordări ale muschiului fără deplasare de segmente).
Cele mai indicate pozitii de lucru sunt: sezând, culcat si putin stând cu sprijin, sunt indicate miscările în apa caldă, care usurează executia.
Exercitiu pentru tonifierea muschiului cvadriceps:
Pacientul în decubit dorsal, cu coapsa întinsă si gamba în afara mesei, membrul inferior flectat, se sprijină cu piciorul pe masă, kinetoterapeutul face priză pe fata dorsală a piciorului si pe fata anterioară distal pe gambă: pacientul execută extensia gambei fiind contrat de kinetoterapeut.
Reluarea mersului. De obicei, mersul începe între cârje fără încărcare, apoi se încarcă cu 8-10% din greutatea corporală. Încărcarea crescând progresiv, când aceasta depăseste 50% se trece la sprijin în baston.
Gestionarea pe termen lung (inclusiv adaptarea mediului la domiciliu, initierea unui program de recuperare ambulatorie sau la domiciliu, tratamentul in statiune etc)
Este important ca pacientul sa respecte regulile de profilaxie secundara care alcatuiesc “igiena ortopedica” a genunchiului:
Mentinerea greutatii corporale normale
Evitarea ortostatismului si a mersului prelungit
Mersul cu sprijin in baston
Evitarea pozitiilor de flexie maxima
Evitarea mentinerii prelungite a unei anumite pozitii a genunchiului
Miscari libere de flexie-extensie dupa un repaus mai prelungit si inainte de trecerea in ortostatism
Corectarea cu sustinatoare plantare a piciorului plat
Evitarea tocurilor inalte
Evitarea traumatismelor directe
Sporturi recomandate: inot, ciclism, canotaj
Tratament balnear in statiuni cu bioclimat sedativ-indiferent, excitant-solicitant in functie de patologia asociata, mai ales in statiuni care poseda bazine pentru hidrokinetoterapie;
Se va recomanda reamenajarea locuintei corespunzator cu nevoile actuale ale bolnavilor cu gonartroza:
plasarea obiectelor cu utilizare mai frecventa pe rafturi cu inaltimea situata intre talie si piept
inlocuirea cazii cu cabina de dus, daca este necesar plasarea unui scaun in interiorul acesteia
plasarea obiectelor in frigider pe rafturile din compartimentul superior
accesul in locuinta (daca aceasta este situata la un nivel superior) se va face cu ajutorul liftului pentru a evita urcatul/coboratul scarilor
inaltarea scaunului de toaleta pentru a evita flexia maxima a genunchilor
plasarea unor bare de sprijin pe peretii camerelor
scaune inalte
Definitie.
Gonartroza se defineste prin prezenta reumatismului cronic degenerativ la nivelul articulatiei genunchiului. Se cunoaste că această afectiune gonartroza are o frecventă maximă si se întâlneste la populatia vârstnică.
Boala se constituie în timp îndelungat ca o consecintă a uzurii cartilajelor, care îsi pierd elasticitatea si rezistenta la socurile mecanice din timpul mersului. .
Clasificare.
Gonartrozele considerate primitive - apar ca urmare a reducerii rezistentei cartilajului, cu o predilectie marcată la femei, spre vârsta menopauzei. Din 4 pacienti cu gonartroză, 3 sunt femei. Sunt frecvent întâlnite asocierile cu obezitatea (între 45 si 65 %) si cu varicele (între 20 si 44% din cazuri). Debutul clinic se situează la 50 de ani, localizată fiind de obicei la nivelul compartimentului femuro-patelar, pentru a difuza cu timpul la întreaga articulatie.
Gonartrozele secundare - apar după modificari în structurile arhitecturale ale genunchiului. Debutul clinic este mai precoce, în a III-a sau a IV-a decadă a vietii, este de obicei unilateral si nu se însoteste de modificări artrozice ale celorlalte articulatii..
Statisticile medicale dau în prezent 53 % forme aparent primitive, fată de 47 % forme secundare. Gonartrozele obezilor sunt si ele secundare prin supraîncărcarea impusă genunchilor.
Mecanisme de producere ale gonartrozei
Una dintre principalele componente ale articulatiei genunchiului este cartilajul hialin. Acesta este compus din 95% apa si matrice cartilaginoasă extracelulară si 5% condrocite. În timpul functionării normale a articulatiei genunchiului, când asupra articulatiei se exercită o presiune, cartilajul hialin eliberează apa pe care o contine în spatiul intraarticular si în capilarele si venulele din vecinătate, iar când acea presiune încetează, cartilajul hialin reabsoarbe apa pe care a eliberat-o, se hiperhidratează si îsi absoarbe cu această ocazie si substantele nutritive de care are nevoie.
Când, la un moment dat, articulatia este supusă la eforturi mai mari decât poate ea să ducă (statul mult în picioare, mersul exagerat de mult pe jos, purtarea unor greutăti mari în mâini sau pe spate, supraponderea, obezitatea si uneori traumatismele - căzături, lovituri, accidente) încep procesele
de degenerare, de degradare. În final se ajunge ca la nivelul cartilajului să apară discontinuităti,întreruperi ale cartilajului, eroziuni, neregularităti pe suprafata cartilajului hialin, care avansează continuu si se ajunge la ulceratii si la pierderea completă a cartilajului în anumite zone ale articulatiei.
Scaderea in greutate si gonartroza
- Se pare ca greutatea crescuta precede dezvoltarea gonartrozei si nu vice versa
- Obezitatea-asociata cu slabiciunea cvadricepsului, ceea ce face ca la atacul solului cu talonul absorbtia socului sa fie scazuta si sa creasca incarcarea pe genunchi
- Studiile au aratat ca slabiciunea pe extensie precede dezvoltarea gonartrozei si nu invers
- Scaderea in greutate este asociata cu reducerea riscului de debut si de progresie a gonartrozei
- Restrictii calorice si de grasimi, cresterea activitatii fizice, comportament alimentar corespunzator
Simptomatologia acestei afectiuni:
Simptomul principal al gonartrozei este durerea cu localizare la nivelul genunchiului sau cu iradiere pe muschii coapsei sau gambei. Durerea este descrisă ca o senzatie de arsură locală, durerea poate fi prezentă la mobilizare sau si în repaus. Pe lângă aceasta îi este asociată impotenta functională si mobilizarea dificilă a articulatiei si a oaselor care o alcătuiesc.
De asemenea pacientul mai poate acuza:
- tumefactia genunchilor;
- modificarea temperaturii cutanate locale;
- aparitia crepitatiilor sau cracmentelor.
Tratamentul complex al gonartrozei
Tratamentul pacientilor cu gonartroză este foarte complex. Se recomandă combinarea tratamentului farmacologic cu fizioterapia, si în cazurile avansate interventia chirurgicală. Dacă pacientul este supraponderal si nu slăbeste, adesea terapia nu este eficienta deoarece articulatia este supusă în continuare unui stres semnificativ.
Terapia medicamentoasa
Medicamentele utilizate se pot cataloga în câteva grupe principale:
Medicamente cu actiune lentă, adică fără efecte antiinflamatorii. În acest grup, intră: sărurile de aur, penicilina,etc.
Medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (AINS) sunt medicamente cu actiune imediată antiinflamatorie, antialgică.
Electroterapia sau căldura profundă se aplică pentru efectul antalgic şi musculotrop. Se folosesc toate frecventele de curent:
• curent galvanic în special sub forma ionogalvanizării;
• bai galvanice, galvanizări, ionoforeză (de ex. cu ClCa2);
• curenti diadinamici, pentru efecte antalgice si miorelaxante si vasculotrofice;
• curenti interferentiali cu efect decontracturant şi antalgic;
• ultrasunete cu efecte antalgice, decontracturante antifibronzante, de asuplizare a structurii periarticulare.
Sedintele de electroterapie se aplică zilnic timp de 10-30 minute, iar numărul lor este de 10-12 zile.
Laserterapia reprezintă amplificarea luminii prin emisie stimulată de radiatii şi este un adjuvant pretios în afectiuni reumatologice.
Laserterapia are efect: analgezic,miorelaxant, antiedematos, accelerarea microcirculatiei
Masajul are un rol principal chiar de la începutul programului de recuperare, datorită efectelor favorabile care în functie de manevrele utilizate pot fi : efect antalgic si miorelaxant; stimularea propriocepţiei cu mentinerea tonusului muscular;efectul circulator si biotrofic tisular local (tonifiant).
Tratamentul kinetoterapeutic al gonartrozei
Acest tratament este alcatuit dintr-un program de exercitii pasive, active, active cu rezistenta, program elaborat in functie de evolutia bolii si de stadiul acesteia, de catre un kinetoterapeut. In nici un caz sedintele de kinetoterapie nu se pot desfasura la domiciliul pacientului fara supravegherea medicala a unui kinetoterapeut.
Tonifierea musculara
- Slabiciunea cvadricepsului reprezinta cel mai important predictor al limitarilor functionale ale membrului inferior
- Extensorii puternici pot scadea impulsul incarcarii membrului inferior prin incetinirea fazei de decelerare dinaintea atacului cu talonul; se asociaza cu scaderea durerii si a dizabilitatii
- Se va urmari refacerea fortei extensoare pentru ultimele 20 grade
- Se executa izometrii ( daca exista inflamatie, cu precautii ptr pacientii cardiaci ), izotonii in lant kinetic deschis si inchis
Mobilizare articulara
- In primul rand pentru castigarea extensiei complete, apoi pentru marirea flexiei ( posturari, mobilizari active, pasive, stretching pentru cvadriceps si ischiogambieri )
- Pentru activitati functionale – 70 grade ptr mers pe teren plat, 83 pentru urcat scari, 93 pentru ridicare de pe un scaun + extensie completa
Efectele exercitiului fizic:
- Refacere/mentinere mobilitate articulara – unghiuri de mobilitate utila (ex ROM, ex stretching)
- Refacere tonus muscular – forta musculara, rezistenta, control muscular, control motor si coordonare, stabilitate articulara (ex isotonice, ex in lant inchis)
- Echilibru si stabilitate
- Echilibru si proprioceptie- se pare ca un program aerobic de mers este eficace
- Protectie articulara
- Complianta la exercitiu terapeutic-activitatea fizica in primele luni este cel mai puternic predictor al compliantei pe termen lung
Terapie ocupationala
- Rezistenta afectata-tehnici de conservare a energiei-rol important in maximizarea independentei functionale; aceasta trebuie sa se faca cu cel mai mic efort posibil, scopul nu este sa scada nivelul activitatii individuale, ci sa creasca calitatea vietii
- In caz de deficit in ADL-uri-se folosesc dispozitive ajutatoare
- Sporturi permise-inot, ciclism, canotaj
Conditionarea aeroba si terapia acvatica
- Cuprinde exercitii de conditionare aeroba, in special hidrokinetoterapie in bazine sau la cada trefla-cu dispozitive flotoare, nu este necesara abilitatea de a inota
- Include un program zilnic de mers-efect aerobic+un grad de incarcare articulara pentur a ajuta la nutritia cartilajului-usor accesibil in orice statiune balneara
- Limiteaza progresia bolii, scade durerea, creste mobilitatea, creste socializarea si scade depresia
Curele balneare
- Au scop profilactic, terapeutic si de recuperare
- Factori naturali terapeutici ( ape minerale, namoluri )
- Metode terapeutice fizicale-termoterapie, hidroterapie, electroterapie, terapie prin miscare, aplicare de factori mecanici
Obiectivele tratamentului kinetoterapic sunt:
Combaterea durerii si a inflamatiei se realizează prin terapia medicamentoasa: analgezice, antiinflamatoare nesteroidiene.
Evitarea deformărilor si a posturărilor vicioase se realizează prin posturări care au rolul de a reduce flexumul.Se porneste de la pozitia de amplitudine maximă permisă de redoare si cu ajutorul unor forte exterioare cu actiune prelungită în timp se încearcă cresterea unghiurilor de miscare.
Pentru mentinerea sau refacerea fortei musculare se efectueaza exercitii izometrice pe diferite grupe musculare cum ar fi ischiogambierii( situati pe fata posterioara a coapsei) si cvadricepsul(situat pe fata anterioara a coapsei).
Refacerea stabilitătii se obtine prin exercitii de tonifiere a muschiului cvadriceps care face extensia gambei pe coapsă, prin îngreunarea miscărilor si contractii izometrice ( încordări ale muschiului fără deplasare de segmente).
Cele mai indicate pozitii de lucru sunt: sezând, culcat si putin stând cu sprijin, sunt indicate miscările în apa caldă, care usurează executia.
Exercitiu pentru tonifierea muschiului cvadriceps:
Pacientul în decubit dorsal, cu coapsa întinsă si gamba în afara mesei, membrul inferior flectat, se sprijină cu piciorul pe masă, kinetoterapeutul face priză pe fata dorsală a piciorului si pe fata anterioară distal pe gambă: pacientul execută extensia gambei fiind contrat de kinetoterapeut.
Reluarea mersului. De obicei, mersul începe între cârje fără încărcare, apoi se încarcă cu 8-10% din greutatea corporală. Încărcarea crescând progresiv, când aceasta depăseste 50% se trece la sprijin în baston.
Gestionarea pe termen lung (inclusiv adaptarea mediului la domiciliu, initierea unui program de recuperare ambulatorie sau la domiciliu, tratamentul in statiune etc)
Este important ca pacientul sa respecte regulile de profilaxie secundara care alcatuiesc “igiena ortopedica” a genunchiului:
Mentinerea greutatii corporale normale
Evitarea ortostatismului si a mersului prelungit
Mersul cu sprijin in baston
Evitarea pozitiilor de flexie maxima
Evitarea mentinerii prelungite a unei anumite pozitii a genunchiului
Miscari libere de flexie-extensie dupa un repaus mai prelungit si inainte de trecerea in ortostatism
Corectarea cu sustinatoare plantare a piciorului plat
Evitarea tocurilor inalte
Evitarea traumatismelor directe
Sporturi recomandate: inot, ciclism, canotaj
Tratament balnear in statiuni cu bioclimat sedativ-indiferent, excitant-solicitant in functie de patologia asociata, mai ales in statiuni care poseda bazine pentru hidrokinetoterapie;
Se va recomanda reamenajarea locuintei corespunzator cu nevoile actuale ale bolnavilor cu gonartroza:
plasarea obiectelor cu utilizare mai frecventa pe rafturi cu inaltimea situata intre talie si piept
inlocuirea cazii cu cabina de dus, daca este necesar plasarea unui scaun in interiorul acesteia
plasarea obiectelor in frigider pe rafturile din compartimentul superior
accesul in locuinta (daca aceasta este situata la un nivel superior) se va face cu ajutorul liftului pentru a evita urcatul/coboratul scarilor
inaltarea scaunului de toaleta pentru a evita flexia maxima a genunchilor
plasarea unor bare de sprijin pe peretii camerelor
scaune inalte
Accidentele vasculare cerebrale - ischemia cerebrala, boala lacunara
Accidentele vasculare cerebrale - ischemia cerebrala, boala lacunara
ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE
I. Ischemia cerebrala
Definitie, Etiologie:
- produse de o reducere focala( embolie) sau generalizata (hipotensiune sistemica ex: sincopa) a fluxului cerebral, cu durata de cateva secunde sau minute; daca oprirea dureaza mai mult de cateva minute apare infarctizarea tesutului cerebral
Evaluarea imagistica:
- CT ul exclude imediat hemoragia ca fiind cauza accidentului vascular, dar nu poate evidentia ischemia din primele 24-48 ore
- RMN ofera date sigure despre localizarea si intinderea infarctului in intervalul primei ore de la debut
- Angiografia cerebrala cea mai de incredere metoda de evaluare a sistemului cerebro-vascular, poate detecta stenoze severe si formarea de trombi murali la bifurcatia arterei carotide comune si a vaselor intracraniene, respectiv ocluzia embolica a ramurilor vaselor cerebrale.
- PET; explorarea fluxului sanguin cu xenon
Manifestari clinice:
†In functie de artera afectata
1. Artera cerebrala medie:
- paralizia de partea controlaterala a fetei
- paralizia de partea controlaterala a bratului si piciorului
- diminuarea sensibilitatii in aceeasi arie
- afazie motorie
- afazie centrala
- surditate verbala
- agnozie digitala
- agrafie senzitiva
- acalculie, alexie, dezorientare stanga-dreapta, hemianopsie omonima = Sd. Gerstmann
2. Artera cerebrala anterioara:
- paralizia tei si gambei de partea opusa leziunii
- pierderea coticala a sensibilitatii degetelor de la picioare , ta si gamba
- incontinenta urinara
- rigiditate paratonica
- abulie(mutism akinetic)
- tulburari de mers si de mentinere a pozitiei
- dispraxia membrelor stangi
- afazie tactila in membrele stangi
3. Artera coroida anterioara:
- hemiplegie controlaterala
- hemianestezie si hemianopsie omonima
4. Artera carotida interna:
–daca sunt afectate ambele origini ale cerebralelor anterioare si mijlocii in prezenta unui poligon Willis incomplet.
- abulie
- stupor cu hemiplegie
- hemianestezie
- afazie sau anozognozie
5. Artera cerebrala posterioara:
a). Teritoriul periferic(localizarea leziunii in segmentul postcomunicant):
- hemianopsie omonima controlaterala
- cecitate corticala, acromatopsie
- halucinatii vizuale elementare
- dislexie verbala
- sindrom Balint: ataxie optica si oculara
- tulburari de memorie
- dezorientare topografica
- halucinatii complexe
b). Teritoriul central(localizarea leziunii in segmentul precomunicant al arterei cerebrale posterioare sau in ramurile sale penetrante):
- sindrom talamic al lui Déjerine si Roussy: pierderea controlaterale a sensibilitatii unui hemicorp superficiala(termica, dureroasa) si profunda(proprioceptiva, tactila), durere, disestezii spontane, coreoatetoza, tremorul intentional, miscari spasmodice ale mainilor
- sindrom talamo-perforat: ataxie cerebeloasa incrucisata cu paralizie de nerv III ipsilateral
- sindrom Weber: paralizie de nerv III si hemiplegie controlaterala
- sindrom. Claude: paralizie de nerv III si ataxie controlaterala
- tremor intentional ataxic, ritmic controlateral postural
- hemiplegie controlaterala
- hemibalism controlateral
6. Arterele vertebrale si cerebrale posteroinferioare
a).Sindrom bulbar medial:
1. de partea leziunii: paralizia cu atrofie a unei jumatati de limba
2.. de parte opusa leziunii:
- paralizia mainii si piciorului(respectare fetei)
- scaderea sensibilitatii tactile si proprioceptive pe hemicorp
b). Sindrom bulbar lateral:
1. de partea leziunii:
- durere, pareza, sensibilitate scazuta pe hemifacies
- ataxia membrelor
- cadere spre partea leziunii
- nistagmus, vertij
2.. de parte opusa leziunii:
- sensibilitate termica si dureroasa diminuata pe hemicorp
c). Sindrom de artera bazilara: paralizia sau pareza tuturor extremitatilor si a musculaturii inervate la nivel bulbar
†Entitati clinice
´Boala lacunara
Definitie.
- se refera la infarctul consecutiv ocluziei datorate aterotrombozei sau lipohialinozei uneia din ramurile penetrante ale poligonului lui Willis, ale trunchiului arterei cerebrale mijlocii sau ale arterelor vertebrale sau arterei bazilare.
Sindroame lacunare:
hemipareza motorie pura
atac senzitiv pur
hemipareza ataxica
dizartrie si o neindemanare a mainii si bratului
hemipareza motorie pura cu afazie motorize
Tratamentul AVC aterotrombotic:
A. Tratamentul profilactic
-combaterea factorilor de risc ai aterosclerozei
B. Tratamentul afectiunii acute
1. Agentii antiagreganti antiplachetari
- Aspirina
- Dipiridamol
- Ticlopidina
2. Terapia anticoagulanta
- Heparina
- Warfarina
3. Terapia chirurgicala(endarterectomia carotidiana)
- in cazul bolii aterosclerotice ocluzive
´Embolismul cerebral
Manifestari clinice:
- debut brusc, deficit neurologic maximal
a) Artera cerebrala medie:
- Sindrom frontal opercular: pareza faciala si afazie sau dizartrie severa
- Sindrom plegic brahial ± tulburari senzoriale corticale
- Sindrom de agnozie vizuala stanga
- Sindrom cu afazie Broca sau Wernicke
b) Artera cerebrala posterioara:
- hemianopsie brusca
c). Artera cerebrala anterioara
- instalarea brusca a unei pareze sau tulburari de coordonare la nivel tar
Tratament:
A. Tratamentul profilactic
B. Tratamentul acut
1. Terapia anticoagulanta
2. Agenti antiplachetari
II. Hemoragia intracerebrala
1. Hemoragia intracerebrala hipertensiva
Manifestari clinice:
Cele mai frecvente localizari:
1. Ganglionii bazali:
- hemipareza
- pierderea sensibilitatii pe hemicorp
- hemianopsie controlaterala
- afazie(emisfer dominant)
- obnubilare, stupor coma
- deviatie oculara
2. Cerebel:
- varsaturi
- ataxie
- deviatie oculara
- obnubilare
- cefalee occipitala
- incapacitarea de a merge sau de asta in picioare
3. Punte:
- debut brutal al comei
- deviatie oculara
- pareza miscarilor oculare
- decerebrare sau tonus flasc
- respiratie ataxica
Tratament:
A. Profilaxie
- reducerea hipertensiunii arteriale
B. Tratamentul acut
1. Tratarea hipertensiunii severe(evitarea hipotensiunii)
2. Reducerea presiunii intracraniene
- Manitol
3.Tratamentul chirurgical(evacuarea hematomului)
-in cazul hemoragiilor cerebeloase cu hematoame mai mari de 3cm
diametru
2. Hemoragia subarahnoidiana
a. Anevrismul sacular
- cea mai frecventa cauza de hemoragie subarahnoidiana
Manifestari clinice:
1. Semne prodromale: pot semnala prezenta unui anevrism sacular nerupt sau cresterea in dimensiuni a acestuia( de ex: paralizie de nerv III, dilatare pupilara, pierderea reflexului fotomotor, durere localizata supra-retroorbital indica prezenta unui anevrism la nivelul arterei comunicante posterioare)
2. Deficite neurologice tardive:
- reruptura
- hidrocefalia
· acuta: stupor, coma
· subacuta: somnolenta progresiva, abulie, incontinenta
· cronica: dificultati in mers, abulie, incontinenta
- vasospasm cu semne tipice pentru teritoriile vasculare implicate:
· spasmul arterei cerebrale medii produce hemipareza controlaterala si disfazie
Tratament:
1. Repararea timpurie a anevrismului
2. Reducerea presiunii intracraniene:manitol,hiperventilatie usoara,sedare
3. Hidratare adecvata cu evitarea riscului de ischemie cerebrala
b. Anevrismul gigant
- cu diametrul mai mare de 2,5 cm
- cele mai frecvente localizari sunt teritoriul carotidei interne intracraniene, bifurcatia arterelor cerebrale medii
c. Anevrismele micotice
- produse de emboli infectanti din endocardita bacteriana, care determina degenerescenta septica a arterelor, cu dilatatie si ruptura ulterioara
d. Malformatiile arterio-venoase(MAV)
- sunt mai frecvente la barbati; agregare familiala
- manifestarile clinice sunt cel mai frecvente intre 10 si 30 ani
- 50% din cazurile de MAV devin manifeste prin hemoragie intracerebrala, aceasta putand fi masiva ducand la deces rapid, sau poate fi mica (diametrul de 1cm), ducand la simptome minore de focar sau asimptomatica
- hidrocefalia poate rezulta cand vena lui Galen se largeste si se transforma intr-un canal de drenaj
- simptomele si semnele principale sunt :
- cefalea
- crize epileptice
- hemiplegia asociata cu cefalee
Tratament:
1. Excizia chirurgicala
2. Obliterarea radiologica interventionala
e. Alte cauze de hemoragii intracraniene:
3. traumatismele
4. boli hematologice
5. tumorile cerebrale primare sau metastatice
6. encefalopatia hipertensiva
Evaluarea imagistica a accidentelor vasculare hemoragice
- CT detecteaza cu acuratete toate hemoragiile acute cu un diametru de cel putin 1 cm din emisferele cerebrale sau cerebeloase, fara a putea detecta hemoragiile pontine mici.
- CT cu substanta de contrast poate evidentia canalele unei MAV inainte de ruptura
- RMN poate evidentia malformatiile arterio-venoase ca sursa a hemoragiilor
Terapia de recuperare medicala
a. Sindroamele piramidale. -principii
1. Combaterea spasticitatii:
· prevenirea si combaterea stimulilor nociceptivi si a spinelor iritative cutanate, cale, digestive, ortopedice
· tractiuni lente in ax ale membrelor precedate de exercitii respiratorii si tehnici sau metode de relaxare;
· tehnici si metode de facilitare neuro-musculara;
· posturari sau imobilizari functionale
· biofeedback-ul Basmajan
2. Reeducarea musculara:
· tehnici si metode de facilitare neuro-musculara;
· controlul si lupta contra aparitiei defotmatiilor ortopedice axiale
· reedecarea echilibrului, mersului, prehensiunii
· lupta contra sincineziilor
b. Hemiplegia
†Recomandari cu caracter general in functie de gravitate
1) Hemiplegia profunda
¤Ingrijirea bolnavului la pat cu tratament de postura,miscari pasive si masaj.
¤Dezvoltarea sinergiei primitive de flexie si extensie.
¤Facilitarea neuro-proprioceptiva.
¤Folosirea spasticitatii la inceput pentru executarea miscarilor,iar cand devine o piedica, crioterapie.
¤Amplificarea miscarilor prin exercitii sintetice si ergoterapie.
¤Ridicarea la verticala si invatarea mersului.
¤Tratamentul parezei faciale.
2) Hemiplegia de gravitate intermediara
¤Folosirea pozitiilor inhibitoare.
¤Miscarile libere numai cand muschii au o forta de gradul 3.
¤Miscarile globale la inceput, mai putin cele analitice.
¤Miscarile articulatiilor distale,numai cele care sunt opuse miscarilor primitive.
¤Ridicarea la verticala,trecand prin toate celelalte pozitii.
¤Reeducarea mersului.
¤Reeducarea prehensiunii.
3) Hemiplegia frustra
¤In primele saptamani se urmareste reeducarea dupa tehnica Bobath.
¤Se vor stimula contractiile sinergice,numai cele care reproduc schemele normale si vor fi inversate cele primitive.
¤Miscarile globale se desfasoara pe o traiectorie diagonala,in special pe cea nefolosita de bolnav.
†Terapia in functie de stadiul bolii
1. Stadiul initial ( flasc )
· alternarea decubiturilor;
· posturari alternante
· exercitii generale de respiratie si localizate pentru hemitoracele afectat
· pozitionarea membrelor in pozitii fiziologice→ mobilizari pasive lente la amplitudinea maxima care nu produce durere
· mentinerea memoriei kinestizice si a proprioceptiei prin mobilizari pasive fiziologice sub control vizual in oglinda
· debutul utilizarii metodelor de facilitare neuro-musculara proprioceptiva
2. Stadiul mediu ( de spasticitate ) si cronic
· combaterea spasticitatii si recuperarea neuro-motorie progresiva:
- continuarea mobilizarilor pasive ale tuturor articulatiilor
- intinderi musculo-tendinoase lente
- metoda Bobath→ metoda Kabat
- utilizarea sincineziilor prin metoda Brunnstrom
- reeducarea miscarii prin folosirea reflexelor tonice ale gatului si a celor labirintice si a elementelor exercitiului fizic terapeutic
- tecerea treptata de la miscarea cu rezistenta la miscarea activa voluntara
- corectarea posturii si aliniamentului corpului in staica, mers, activitatile cotidiene concomitent cu reeducarea echilibrului
- reeducarea sensibilitatii
- terapie ocupationala
- hidrokinetoterapie
· combaterea dezaxarilor:
- masaj Cyriax, masajul SNP→ manipulari si elongatii, tractiuni ale coloanei vertebrale si membrelor;
- posturari si imobilizari functionale
- utilizarea de mijloace ortopedice corective in ortostatism si mers
· combaterea complicatiilor:
- durerilor prin manipularile membrelor si masaj antalgic,
- edemelor prin drenaj manual limfatic, si gimnastica vasculara Burger
depresiei prin masaj sedativ si tehnici sau metode de relaxare
Galerie de imagini si poze medicale: ischemia cerebrala
imagine cu ischemia cerebralaimagine cu ischemia cerebrala imagini ischemia cerebralaimagini/poza ischemia cerebrala
Accidentele vasculare cerebrale - ischemia cerebrala, boala lacunara
ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE
I. Ischemia cerebrala
Definitie, Etiologie:
- produse de o reducere focala( embolie) sau generalizata (hipotensiune sistemica ex: sincopa) a fluxului cerebral, cu durata de cateva secunde sau minute; daca oprirea dureaza mai mult de cateva minute apare infarctizarea tesutului cerebral
Evaluarea imagistica:
- CT ul exclude imediat hemoragia ca fiind cauza accidentului vascular, dar nu poate evidentia ischemia din primele 24-48 ore
- RMN ofera date sigure despre localizarea si intinderea infarctului in intervalul primei ore de la debut
- Angiografia cerebrala cea mai de incredere metoda de evaluare a sistemului cerebro-vascular, poate detecta stenoze severe si formarea de trombi murali la bifurcatia arterei carotide comune si a vaselor intracraniene, respectiv ocluzia embolica a ramurilor vaselor cerebrale.
- PET; explorarea fluxului sanguin cu xenon
Manifestari clinice:
†In functie de artera afectata
1. Artera cerebrala medie:
- paralizia de partea controlaterala a fetei
- paralizia de partea controlaterala a bratului si piciorului
- diminuarea sensibilitatii in aceeasi arie
- afazie motorie
- afazie centrala
- surditate verbala
- agnozie digitala
- agrafie senzitiva
- acalculie, alexie, dezorientare stanga-dreapta, hemianopsie omonima = Sd. Gerstmann
2. Artera cerebrala anterioara:
- paralizia tei si gambei de partea opusa leziunii
- pierderea coticala a sensibilitatii degetelor de la picioare , ta si gamba
- incontinenta urinara
- rigiditate paratonica
- abulie(mutism akinetic)
- tulburari de mers si de mentinere a pozitiei
- dispraxia membrelor stangi
- afazie tactila in membrele stangi
3. Artera coroida anterioara:
- hemiplegie controlaterala
- hemianestezie si hemianopsie omonima
4. Artera carotida interna:
–daca sunt afectate ambele origini ale cerebralelor anterioare si mijlocii in prezenta unui poligon Willis incomplet.
- abulie
- stupor cu hemiplegie
- hemianestezie
- afazie sau anozognozie
5. Artera cerebrala posterioara:
a). Teritoriul periferic(localizarea leziunii in segmentul postcomunicant):
- hemianopsie omonima controlaterala
- cecitate corticala, acromatopsie
- halucinatii vizuale elementare
- dislexie verbala
- sindrom Balint: ataxie optica si oculara
- tulburari de memorie
- dezorientare topografica
- halucinatii complexe
b). Teritoriul central(localizarea leziunii in segmentul precomunicant al arterei cerebrale posterioare sau in ramurile sale penetrante):
- sindrom talamic al lui Déjerine si Roussy: pierderea controlaterale a sensibilitatii unui hemicorp superficiala(termica, dureroasa) si profunda(proprioceptiva, tactila), durere, disestezii spontane, coreoatetoza, tremorul intentional, miscari spasmodice ale mainilor
- sindrom talamo-perforat: ataxie cerebeloasa incrucisata cu paralizie de nerv III ipsilateral
- sindrom Weber: paralizie de nerv III si hemiplegie controlaterala
- sindrom. Claude: paralizie de nerv III si ataxie controlaterala
- tremor intentional ataxic, ritmic controlateral postural
- hemiplegie controlaterala
- hemibalism controlateral
6. Arterele vertebrale si cerebrale posteroinferioare
a).Sindrom bulbar medial:
1. de partea leziunii: paralizia cu atrofie a unei jumatati de limba
2.. de parte opusa leziunii:
- paralizia mainii si piciorului(respectare fetei)
- scaderea sensibilitatii tactile si proprioceptive pe hemicorp
b). Sindrom bulbar lateral:
1. de partea leziunii:
- durere, pareza, sensibilitate scazuta pe hemifacies
- ataxia membrelor
- cadere spre partea leziunii
- nistagmus, vertij
2.. de parte opusa leziunii:
- sensibilitate termica si dureroasa diminuata pe hemicorp
c). Sindrom de artera bazilara: paralizia sau pareza tuturor extremitatilor si a musculaturii inervate la nivel bulbar
†Entitati clinice
´Boala lacunara
Definitie.
- se refera la infarctul consecutiv ocluziei datorate aterotrombozei sau lipohialinozei uneia din ramurile penetrante ale poligonului lui Willis, ale trunchiului arterei cerebrale mijlocii sau ale arterelor vertebrale sau arterei bazilare.
Sindroame lacunare:
hemipareza motorie pura
atac senzitiv pur
hemipareza ataxica
dizartrie si o neindemanare a mainii si bratului
hemipareza motorie pura cu afazie motorize
Tratamentul AVC aterotrombotic:
A. Tratamentul profilactic
-combaterea factorilor de risc ai aterosclerozei
B. Tratamentul afectiunii acute
1. Agentii antiagreganti antiplachetari
- Aspirina
- Dipiridamol
- Ticlopidina
2. Terapia anticoagulanta
- Heparina
- Warfarina
3. Terapia chirurgicala(endarterectomia carotidiana)
- in cazul bolii aterosclerotice ocluzive
´Embolismul cerebral
Manifestari clinice:
- debut brusc, deficit neurologic maximal
a) Artera cerebrala medie:
- Sindrom frontal opercular: pareza faciala si afazie sau dizartrie severa
- Sindrom plegic brahial ± tulburari senzoriale corticale
- Sindrom de agnozie vizuala stanga
- Sindrom cu afazie Broca sau Wernicke
b) Artera cerebrala posterioara:
- hemianopsie brusca
c). Artera cerebrala anterioara
- instalarea brusca a unei pareze sau tulburari de coordonare la nivel tar
Tratament:
A. Tratamentul profilactic
B. Tratamentul acut
1. Terapia anticoagulanta
2. Agenti antiplachetari
II. Hemoragia intracerebrala
1. Hemoragia intracerebrala hipertensiva
Manifestari clinice:
Cele mai frecvente localizari:
1. Ganglionii bazali:
- hemipareza
- pierderea sensibilitatii pe hemicorp
- hemianopsie controlaterala
- afazie(emisfer dominant)
- obnubilare, stupor coma
- deviatie oculara
2. Cerebel:
- varsaturi
- ataxie
- deviatie oculara
- obnubilare
- cefalee occipitala
- incapacitarea de a merge sau de asta in picioare
3. Punte:
- debut brutal al comei
- deviatie oculara
- pareza miscarilor oculare
- decerebrare sau tonus flasc
- respiratie ataxica
Tratament:
A. Profilaxie
- reducerea hipertensiunii arteriale
B. Tratamentul acut
1. Tratarea hipertensiunii severe(evitarea hipotensiunii)
2. Reducerea presiunii intracraniene
- Manitol
3.Tratamentul chirurgical(evacuarea hematomului)
-in cazul hemoragiilor cerebeloase cu hematoame mai mari de 3cm
diametru
2. Hemoragia subarahnoidiana
a. Anevrismul sacular
- cea mai frecventa cauza de hemoragie subarahnoidiana
Manifestari clinice:
1. Semne prodromale: pot semnala prezenta unui anevrism sacular nerupt sau cresterea in dimensiuni a acestuia( de ex: paralizie de nerv III, dilatare pupilara, pierderea reflexului fotomotor, durere localizata supra-retroorbital indica prezenta unui anevrism la nivelul arterei comunicante posterioare)
2. Deficite neurologice tardive:
- reruptura
- hidrocefalia
· acuta: stupor, coma
· subacuta: somnolenta progresiva, abulie, incontinenta
· cronica: dificultati in mers, abulie, incontinenta
- vasospasm cu semne tipice pentru teritoriile vasculare implicate:
· spasmul arterei cerebrale medii produce hemipareza controlaterala si disfazie
Tratament:
1. Repararea timpurie a anevrismului
2. Reducerea presiunii intracraniene:manitol,hiperventilatie usoara,sedare
3. Hidratare adecvata cu evitarea riscului de ischemie cerebrala
b. Anevrismul gigant
- cu diametrul mai mare de 2,5 cm
- cele mai frecvente localizari sunt teritoriul carotidei interne intracraniene, bifurcatia arterelor cerebrale medii
c. Anevrismele micotice
- produse de emboli infectanti din endocardita bacteriana, care determina degenerescenta septica a arterelor, cu dilatatie si ruptura ulterioara
d. Malformatiile arterio-venoase(MAV)
- sunt mai frecvente la barbati; agregare familiala
- manifestarile clinice sunt cel mai frecvente intre 10 si 30 ani
- 50% din cazurile de MAV devin manifeste prin hemoragie intracerebrala, aceasta putand fi masiva ducand la deces rapid, sau poate fi mica (diametrul de 1cm), ducand la simptome minore de focar sau asimptomatica
- hidrocefalia poate rezulta cand vena lui Galen se largeste si se transforma intr-un canal de drenaj
- simptomele si semnele principale sunt :
- cefalea
- crize epileptice
- hemiplegia asociata cu cefalee
Tratament:
1. Excizia chirurgicala
2. Obliterarea radiologica interventionala
e. Alte cauze de hemoragii intracraniene:
3. traumatismele
4. boli hematologice
5. tumorile cerebrale primare sau metastatice
6. encefalopatia hipertensiva
Evaluarea imagistica a accidentelor vasculare hemoragice
- CT detecteaza cu acuratete toate hemoragiile acute cu un diametru de cel putin 1 cm din emisferele cerebrale sau cerebeloase, fara a putea detecta hemoragiile pontine mici.
- CT cu substanta de contrast poate evidentia canalele unei MAV inainte de ruptura
- RMN poate evidentia malformatiile arterio-venoase ca sursa a hemoragiilor
Terapia de recuperare medicala
a. Sindroamele piramidale. -principii
1. Combaterea spasticitatii:
· prevenirea si combaterea stimulilor nociceptivi si a spinelor iritative cutanate, cale, digestive, ortopedice
· tractiuni lente in ax ale membrelor precedate de exercitii respiratorii si tehnici sau metode de relaxare;
· tehnici si metode de facilitare neuro-musculara;
· posturari sau imobilizari functionale
· biofeedback-ul Basmajan
2. Reeducarea musculara:
· tehnici si metode de facilitare neuro-musculara;
· controlul si lupta contra aparitiei defotmatiilor ortopedice axiale
· reedecarea echilibrului, mersului, prehensiunii
· lupta contra sincineziilor
b. Hemiplegia
†Recomandari cu caracter general in functie de gravitate
1) Hemiplegia profunda
¤Ingrijirea bolnavului la pat cu tratament de postura,miscari pasive si masaj.
¤Dezvoltarea sinergiei primitive de flexie si extensie.
¤Facilitarea neuro-proprioceptiva.
¤Folosirea spasticitatii la inceput pentru executarea miscarilor,iar cand devine o piedica, crioterapie.
¤Amplificarea miscarilor prin exercitii sintetice si ergoterapie.
¤Ridicarea la verticala si invatarea mersului.
¤Tratamentul parezei faciale.
2) Hemiplegia de gravitate intermediara
¤Folosirea pozitiilor inhibitoare.
¤Miscarile libere numai cand muschii au o forta de gradul 3.
¤Miscarile globale la inceput, mai putin cele analitice.
¤Miscarile articulatiilor distale,numai cele care sunt opuse miscarilor primitive.
¤Ridicarea la verticala,trecand prin toate celelalte pozitii.
¤Reeducarea mersului.
¤Reeducarea prehensiunii.
3) Hemiplegia frustra
¤In primele saptamani se urmareste reeducarea dupa tehnica Bobath.
¤Se vor stimula contractiile sinergice,numai cele care reproduc schemele normale si vor fi inversate cele primitive.
¤Miscarile globale se desfasoara pe o traiectorie diagonala,in special pe cea nefolosita de bolnav.
†Terapia in functie de stadiul bolii
1. Stadiul initial ( flasc )
· alternarea decubiturilor;
· posturari alternante
· exercitii generale de respiratie si localizate pentru hemitoracele afectat
· pozitionarea membrelor in pozitii fiziologice→ mobilizari pasive lente la amplitudinea maxima care nu produce durere
· mentinerea memoriei kinestizice si a proprioceptiei prin mobilizari pasive fiziologice sub control vizual in oglinda
· debutul utilizarii metodelor de facilitare neuro-musculara proprioceptiva
2. Stadiul mediu ( de spasticitate ) si cronic
· combaterea spasticitatii si recuperarea neuro-motorie progresiva:
- continuarea mobilizarilor pasive ale tuturor articulatiilor
- intinderi musculo-tendinoase lente
- metoda Bobath→ metoda Kabat
- utilizarea sincineziilor prin metoda Brunnstrom
- reeducarea miscarii prin folosirea reflexelor tonice ale gatului si a celor labirintice si a elementelor exercitiului fizic terapeutic
- tecerea treptata de la miscarea cu rezistenta la miscarea activa voluntara
- corectarea posturii si aliniamentului corpului in staica, mers, activitatile cotidiene concomitent cu reeducarea echilibrului
- reeducarea sensibilitatii
- terapie ocupationala
- hidrokinetoterapie
· combaterea dezaxarilor:
- masaj Cyriax, masajul SNP→ manipulari si elongatii, tractiuni ale coloanei vertebrale si membrelor;
- posturari si imobilizari functionale
- utilizarea de mijloace ortopedice corective in ortostatism si mers
· combaterea complicatiilor:
- durerilor prin manipularile membrelor si masaj antalgic,
- edemelor prin drenaj manual limfatic, si gimnastica vasculara Burger
depresiei prin masaj sedativ si tehnici sau metode de relaxare
Galerie de imagini si poze medicale: ischemia cerebrala
imagine cu ischemia cerebralaimagine cu ischemia cerebrala imagini ischemia cerebralaimagini/poza ischemia cerebrala
Atacul psihic si protectia psihica.
Tot UNIVERSUL este tesut din particule energetice.Sursa principala de energie pentru noi este Soarele, care timp de miliarde de ani a acumulat energia cosmica si acum ne-o reflecta noua.Particulele energetice, strabatand tot UNIVERSUL, se descompun in diferite particule mai mici. Ajungand pana la Pamant, ele energizeaza tot ce se afla in drumul lor.
Aceasta energie a participat la formarea atmosferei, naturii si vietii pe Pamant.Tot ea ne mentine viata si echilibrul ecologic. Orice corp si obiect are propriul camp energetic.Campul acesta contine mii de parametrii.Pe unii ii cunoastem deja din fizica, altii inca nu sunt descoperiti.
Fizicienii din toata lumea cerceteaza campul energetic uman cu metodele cele mai moderne. Campul energetic sau aura noastra se poate fotografia, masura si poate fi vazuta in infrarosu. Pentru a avea o anumita imagine a valorilor pe care campul energetic le are, vom face apel la etaloanele de masuri cunoscute, neexistand inca un sistem specializat de masuratori.
Corpul nostru este inconjurat de particule energetice, numite leptoni. La omul obisnuit, volumul leptonilor este intre 3, 5-4 m3 de aer, la cei cu capacitati asa-zise “paranormale” sunt 4, 5-5, 5 m3. Volumul acestora se masoara cu ansa. Campul nostru energetic contine, de asemenea, specrul de lumina cu o anumita frecventa. La omul obisnuit frecventa consta in 70% unde milimetrice, 15% centimetrice si 15% decimetrice, cel cu capacitati paranormale are cca. 85-95% unde milimetrice, 8-3% centimetrice si 7-2% decimetrice.
Puterea energiei corpului depinde si de polaritate. Corpul energetic retine particule pozitive, negative si neutre si multe altele, carora noi inca nu le cunoastem denumirea.
Cu cat volumul leptonic, procentul undelor milimetrice si polaritatea pozitiva este mai mare, cu atat puterea de vindecare a bioterapeutului este mai mare.
Toate particulele se gasesc in permanenta miscare.Dupa legile fizicii stim ca ele vibreaza, se atrag, se resping, se transforma in diferite tipuri de energie.
Psihoparticulele sunt responsabile pentru planul psihoemotional.Toate particulelepenetreaza corpul nostru energetic si fizic.Cel mai repede patrund particulele informationale aducindu-ne informatia despre tot ce ne inconjoara aici si in departare.Totodata ele duc informatia despre noi in Univers, patrund in corpul nostru alte particule.Corpul nostru fizic capteaza toate particulele prin supafata pielii, prin puncte bioactive, care sunt cunoscute in acupunctura, prin crestet, prin maini, prin piciore, prin respiratie si alimentatie.
Creierul nostru, ca o antena mare, concentreaza toata informatia si cu ajutorul unor mecanisme si a sistemului endocrin transforma leptonii in bioparticule de marime 10-9 si le repartizeaza tuturor sistemelor, organelor, celulelor corpului fizic prin anumite canale si centre energetice mentinand functia normala a organismului.Pana cand structura parametrilor corpului energetic este echilibrata si corpul fizic este sanatos. In cazul dezechilibrului scade functia unor sisteme, organe, celule.Apar diferite afectiuni.
Am spus ca toate particulele energetice vibreaza, transmit informatia de la una la alta.Asa cum toate campurile noastre se intrepatrund si se intersecteaza, informatia se transmite de la un corp energetic la altul, dar creierul nostru prelucrand informatia ne formeaza imagini despre tot ce ne inconjoara in natura si ce reprezentam noi ca fiinte umane.
Intotdeauna campul nostru energetic lasa o urma pe tot ce am atins candva, cui i-am strans mana, pe cine am alintat sau l-am lovit, pe toate obiectele care ne-au fost dragi, ne mentine legatura intre noi si cei ce ne sunt apropiati.Fiecare fotografie este o urma energetica.Fiecare casa sau apartament au impregnat toata informatia despre cei ce au locuit sau locuiesc in casa, dar si despre bucuria sau necazurile, certurile acelora care au trait aici.De aceea, mutandu-va in casa noua, faceti zugraveala sau sfestanie casei.
Deseori simtiti ca unele obiecte sau lucruri va fac bine, va bucura, altele va aduc ghinion.Unii oameni va atrag, altii va resping, etc.Toate lucrurile acestea se petrec la nivel energetic, adica al subconstientului vostru.
Stim ca unii oameni au un instinct foarte dezvoltat si presimt unele lucruri dinainte.Asta inseamna ca subconstientul lor este puternic si daca il asculta se vor descurca mai bine in viata.Informatia se transmite de la om la om, de la om la obiecte si invers.Asa stau lucrurile pe planeta noastra si in tot Universul.
Energiile cosmice influienteaza tot ce se gaseste in Univers si pe Terra.Toate campurile fiintelor vii si ale naturii se influienteaza reciproc.Pentru pastrarea armoniei campului bioenergetic ne ajuta psihoparticulele care se transforma prin epifiza si echilibreaza planul psihoemotional.Cand functia epifizei este scazuta si campul energetic este dezechilibrat, apar diferite afectiuni ale sistemului nervos central si vegetativ.
Epilepsia si alte boli ale sistemului nervos sunt provocate de un dezechilibru energetic foarte profund.Avem rezolvate foarte multe cazuri de epilepsie si comportament neadecvat, prin echilibrarea campului energetic.
Puterea psihoenergiei depinde de gandirea noastra.In ultimii 50 de ani am uitat de puterea gandirii noastre care poate fi pozitiva, adica constructiva, sau negativa, adica distructiva.Fiecare gand, pune in miscare particule din biocampul nostru. Le concentreaza, le tine in campul nostru sau le trimite in afara lui. De aceea este foarte important ce gandim. Fiecare gand inca neformat, nepronuntat, deja a si ajuns la destinatie.Fiecare gand formeaza in campul eteric o forma energetica(forma-gand) de sine statatoare.
Gandurile de aceeasi polaritate si frecventa (fie pozitiva, fie negativa) se aduna, se maresc in volum. Gandurile pozitive de pace, dragoste, bucurie, ne calmeaza, ne echilibreaza fizic si psihic. Ne ajuta sa comunicam mai bine, sa reusim in rezolvarea problemelor, sa vedem viitorul cu optimism, chiar si avand unele greutati in viata. Ne ajuta sa ne mentinem structura campului energetic, primita prin nastere, intr-un echilibru armonios, sa pastram sanatatea corpului fizic si sa trecem mai usor prin toate incercarile vietii.
Gandurile pozitive vibreaza la un nivel inalt si ne ridica in plan spiritual. Ne ajuta sa ne realizam si in toate celelalte planuri: fizic, psihic, material si psihoemotional.
Gandurile negative de invidie, gelozie, ura, manie, barfele, blestemele, farmecele, toate nemultumirile au vibratii de frecventa joasa. Acest camp concentreaza mai multa energie negativa din mediul inconjurator si si iradiaza toate particulele negative, incarcand negativ pe toti si tot ce il inconjoara. Ori de cate ori ne dorim un lucru foarte mult, noi il construim pe plan mental. Orice gand distrugator, adica negativ, incepe sa existe la acel nivel de vibratii joase.
Toti suntem legati prin campuri energetice si gandurile noastre. Aceasta explica faptul ca agresiunile psihice deseori sunt facute incinstient. Oamenii inca nu si-au dat seama de puterea gandirii. Ei nu stiu, dar creeaza ceva ce are o viata proprie in natura.Ceva ce nu se distruge, ramane aici langa noi si influienteaza toate planurile vietii noastre. Nu e bine sa emitem ganduri negative, caci ele se vor intoarce intr-un fel sau altul de unde au plecat si mult amplificate in puterea lor negativa, fiindca in calatoria sa gandul vostru negativ a mai captat si alte ganduri negative de vibratie joasa.
Stim proverbul”Tot ce se aseamana se aduna”. Cu cat se strange mai multa energie negativa in campul vostru energetic, cu atat mai mult va dezechilibrati si energetic si fizic si psihic si spiritual. Intotdeauna invinovatim pe altii ca nu sunt corecti, ca nu ne merge bine in toate, suntem indispusi, disperati, necajiti si nici nu ne dam seama ca deseori cauza turturor necazurilor noastre suntem noi insine, cu gandirea noastra negativa si tot comportamentul nostru. Noi singuri putemsa ne facem viata mai usoara sau mai grea.Totul depinde de gandirea noastra, ce forma-gand emitem zi de zi.
Formele- gand, plutind prin spatiu, influienteaza alte fiinte vii, le poate afecta sau ingreuna starea celor ce ne inconjoara acasa, la serviciu, in mijloacele de transport si oriunda ne aflam noi.
ASADAR CUM SE PETRECE ATACUL PSIHIC ??
Constient din partea unor oameni si din rautate, inconstient din partea altora. Poate fi direct sau indirect. Poate fi ziua sau noaptea, cand omul este mai deschis energetic si nu se poate proteja constient.Poate fi provocat de una sau mai multe persoane. Trimis de rude, vecini, dusmanii vostri sau de oameni stranii(vrajitori). Poate fi indreptat asupra unei persoane, a unei colectivitati sau a unei comunitati.
CE SIMTIM CAND SANTEM ATACATI PSIHIC ??
Va dau un exemplu, din multe altele, din practica mea: anul acesta mi s-a adresat o doamna din Pitesti, 35 ani, Andreea I.
Ne-a povestit ca pana in 1997 se simtea bine, nu avea nici o afectiune grava, era vesela, in bune relatii cu toata lumea, multumita de viata. Totul ii mergea bine si acasa si la serviciu. In decursul unui an totul s-a schimbat. Acasa se simtea bine, insa la serviciu totul se schimbase.Mai ales cand in biroul ei intra dl.M.A. si cu cat el ramanea mai mult timp in birou, cu atat mai prostse simtea dansa.A inceput cu un disconfort usor, cu dureri de cap, ameteli, insomnii, vise neplacute, cu apasare pe cap, o stare de slabiciune, moleseala, lipsa puterii. Pe zi ce trecea ii scadea puterea de concentare, pofta de mancare, avea cosmaruri, a devenit irascibila, fricoasa, depresiva, nu avea chef de nimic. Isi pierduse vointa de a se lupta cu starea ei.Totul mergea rau.Au aparut probleme cu colegii, la serviciu si acasa.I s-a schimbat si comportamentul.Prefera sa se izoleze. Simtea ca prin interiorul ei se pierduse ceva, plecase ceva.Din luna in luna starea ei se agravase foarte mult, accentuandu-se toate simptomele.Toate analizele facute erau bune, dar nici un tratament nu a ajutat-o.
Citind despre fenomenele paranormale, si-a dat seama ca ceva nu este in regula pe plan energetic. A incercat sa discute cu colegul ei. L-a intrebat de ce ii trimite energie negativa? De ce o incarca energetic? De ce ii face rau?
Dansul i-a raspuns ca de catva timp a descoperit ca are capacitati paranormale. A gasit-o pe dansa cea mai deschisa si mai receptiva la manipularile lui energetice. El se antrena constient pe campul ei energetic, daca poate s-o “doboare”sau sa o dezechilibreze total.
La intrebarea ei –“Daca nu se teme ca va fi pedepsit de DUMNEZEU ca-i distruge sanatatea?”- el a raspuns ca nu-i pasa!
Asta e o crima energetica, asa cum Dl. A procedat constient. E o agresiune, un atac energetic.
Cand venise la noi, campul energetic al d-nei era foarte dezechilibrat si parametrii mult scazuti in polaritate, frecventa, etc. Dupa consultatie si tratamentul nostru, de 10 zile, pacienta a revenit la normal. Au disparut toate simptomele, si-a recapatat vitalitatea, puterea fizica si psihica, somnul, vointa. Am invatat-o sa se protejeze singura. Astazi dna este sanatoasa si nu se mai lasa influientata de nimeni. Acum nimeni nu-i poate face nici un rau.
Asa cum ati vazut, atacul psihic provoaca dezechilibru pe toate planurile, acutizeaza afectiunile cronice, pot sa apara afectiuni noi, schimba comportamentul, duce la discomfort total.
Daca omul nu iese repede de sub atacul energetic, starea lui se agraveaza mai profund, chiar poate duce la dezvoltarea tumorilor si la moarte.
In experienta mea de medic, am vazut un caz mortal al unui copil, deochiat. Era intr-un sat din Siberia, in anii 70. Atunci nu stiam ce sa fac, acum e mai simplu - echilibrez campul energetic. Asa mi-am salvat un fin.
In toata practica mea de medic m-am convins ca nu trebuie sa ignoram nici o metoda ne-traditionala sau populara pentru a ajuta mai bine pacientii nostri. De aceea combin tratamentul traditional cu metode naturiste, masaj, hipnoza, osteopatie, bioenergie etc.Rezultatele m-au convins de eficacitatea lor. Acum n-as putea lucra altfel. Pe langa tratament, invat pacientii cum sa-si pastreze energia si cum sa se protejeze de atacul psihic sau energetic.
CUM VA PUTETI PROTEJA DE ATACUL PSIHIC ??
Protectia este usoara daca constientizam tot despre ceea ce am vorbit pana acum!
- Educati-va sa ganditi numai pozitiv despre voi si despre cei ce va 8inconjoara.Prin aceasta ridicati vibratiile voastre si ale altora si mentineti echilibrul energetic.Orice gand negativ stergeti-l imediat si el nu se va stabiliza in campul vostru.
- Programati-va subconstientul numai pozitiv si el va manifesta numai pozitivul in toate actiunile si in viata voastra.
- Invatati sa va controlati si sa va stapaniti toate emotiile, deoarece ele ve consuma multa energie.Macar 2-3 luni analizati orice explozie emotionala. Daca vedeti ca nu puteti schimba situatia si rezolva problemele, linistiti-va.Cand sunteti calmi, mai usor gasiti raspuns la rezolvarea problemelor si astfel pastrati energia atat de pretioasa pentru intretinerea corpului.
- Formati-va in mental (gand) un invelis protector in forma de clopot, perete transparent, sfera, piramida energetica, care va acopera din cap pana in picioare. Infasurati-va in ea din crestet pana in calcaie cu lumina Divina. Ganditi-va ca nimeni nu poate patrunde prin invelisul vostru protector, nici un gand negativ, straniu, nici o emotie negativa, nici un farmec, blestem, etc., si astfel precis ca veti fi protejat.Fiti mai perseverenti in exercitiu si o sa reusiti numaidecat.
- Rugati-va ca Divinitatea sa va ajute in protectia voastra sau a celor dragi voua.Credeti in adancul sufletului ca va aude si va ajuta; atunci protectia Divina este garantata.
- Nu uitati de rugaciunea “Tatal nostru” si “Rugaciunea inimii’, spuse de trei ori dimineata si seara cu voce tare, ele va purifica si va echilibreaza campul energetic, va protejeaza.Rugaciunea voastra sincera si curata pentru binele vostru, a celor apropiati, chiar si a celor straini, va fi auzita de Divinitate. Imaginati-va ca tot ce cereti de la Dumnezeu pentru sanatatea voastra si pentru rezolvarea problemelor voastre, ca si cum rugaciunea voastra s-a si implinit.Faceti asta timp de 10 zile-1 luna si o sa va mirati ca totul s-a rezolvat mai bine decat ati programat voi singuri.
- Intariti campul vostru energetic prin ganduri foarte bune, respectarea conditiilor vietii sanatoase (alimentatie vegetariana, odihna, etc, ).Nu ratati orele de somn intre 23, 00 si 2, 00 noaptea cand Universul va incarca si echilibreza corpul.
- Nu agresati psihic pe nimeni, iertati-i pe inamicii vostri, nu va implicati in necazurile altora. Deconectati-va cat mai repede de necazurile si nemultumirile voastre. Resentimentele va scad vibratiile, va fac vulnerabili la energiile negative si la atacul energetic. Nu va suparati ca nu va merge bine. Divinitatea ne-a programat si cele bune si cele rele. Totul e o invatatura, o experienta prin care trebuie sa trecem si sa infruntam totul.
- Cu dragoste, credinta, antrenament si rabdare, traind in armonie cu tot ce va inconjoara, puteti obtine totul, pe toate planurile. La fel si protectia psihica.
Va doresc multa sanatate si succes.
DR. MARIA KANT
Reteta pentru prepararea Bitter-ului suedez.
Bitter suedez - recomandari si reteta pentru preparare
Tratamente
Scris de Raluca Bucșa
A fost redescoperit in urma cu doua decenii de catre o fitoterapeuta de origine austriaca. Un remediu despre care experimentata cunoscatoare a plantelor spunea ca este un panaceu universal, ajutand in vindecarea tuturor bolilor.In timp, tinctura - un veritabil amestec de ierburi tamaduitoare,a dovedit ca are efecte benefice asupra sanatatii.Bitterul suedez a devenit intre altele si un simbol al reinvierii traditiei de vindecare cu plante.
Pentru uz intern
Se administreaza de regula 1-2 lingurite din preparat, inainte de mesele principale, diluate in apa plata sau ceai.
- pentru indigestie, balonare, dischinezie biliara.
Se ia cate o lingurita de bitter, diluata in jumatate de cana de apa, de patru ori pe zi, inainte de masa. In cazurile de indigestie, se poate administra imediat ce apar simptomele neplacute o doza mai mare de bitter - 2 lingurite intr-un pahar cu apa.
- afectiuni hepatice cronice.
Plantele amare ale bitterului actioneaza cu mare putere in sensul decongestionarii si regenerarii ficatului. Se administreaza cate o lingurita, de 3 ori pe zi, intr-o cana de apa (250 ml), pe stomacul gol. Se vor face cure de cate 2-3 saptamani, urmate apoi de o saptamana de pauza.
- anorexie, anorexie psihica
Inca din primele zile ale administrarii bitterului se declanseaza o senzatie naturala de foame, simultan cu trezirea unui neobisnuit tonus psihic si a poftei de viata, stari care trebuie de altfel sa caracterizeze orice om sanatos. Aceasta conduce la o normalizare ponderala gradata, prin echilibrarea functiilor digestive, ca si a starilor emotionale. Se vor lua 3 mese pe zi, bitterul fiind administrat cu 20 de minute inainte de fiecare masa, in doza de 1-2 lingurite la o cana cu apa.
- boli de piele
Se face o cura de o luna cu bitter suedez, din care se administreaza cate o lingurita intr-un pahar cu apa, de trei ori pe zi, pe stomacul gol. Efectele se instaleaza gradat, dar sunt persistente, fapt ce va fi usor constatat la cei predispusi la eczeme ori acnee, precum si la cei care nu pot sa scape de unele infectii cu ciuperci sau bacterii cu localizare pe piele.
- afectiuni alergice
Bitterul se foloseste in cure de doua luni. Se administreaza de patru ori pe zi, cate o lingurita de bitter diluata intr-un pahar cu apa. Modul de actiune a preparatului in cazul acestor afectiuni nu este inca pe deplin elucidat, se pare insa ca efectul tonifiant si purificator puternic asupra principalelor organe de eliminare si drenare din corp (ficat, rinichi, plamani), conduce gradat la o reglare a reactiilor imunitare ale organismului.
- tulburari menstruale (ciclu menstrual neregulat, dureros, abundent)
Administrarea se realizeaza intr-un mod aparte: cu 4-5 zile inaintea menstruatiei, se administreaza cate o lingurita de trei ori pe zi, iar in primele doua zile in care ciclul menstrual s-a declansat, se administreaza cate o jumatate de lingurita de 5-6 ori pe zi, diluata intr-un pahar cu apa.
- cistita, infectii renale
Sunt afectiuni in care bitterul exercita printre cele mai puternice efecte. Se administreaza cate o lingurita de patru ori pe zi in 250 ml de apa (se consuma astfel zilnic un litru de apa cu preparat). In cazurile de criza, se vor aplica suplimentar comprese calde cu bitter pe zona vezicii urinare sau a rinichilor, dupa caz.
- viermi intestinali
Se administreaza de trei ori pe zi cate o lingurita de bitter suedez, diluat intr-un pahar cu apa.
- guturai (raceala), gripa
Bitterul se administreaza din trei in trei ore, pe intreaga durata a zilei, in doza de o jumatate de lingurita-o lingurita la un pahar cu apa. Are efecte de eliberare treptata a cailor respiratorii, de reducere a inflamatiilor si a durerilor gatului, de usurare a respiratiei si reglare a temperaturii in caz de febra. De asemenea, are efecte de stimulare imunitara.
- febra
Este recomandat ca bitterul sa fie administrat chiar de la inceputul declansarii starilor febrile. In aceste cazuri, in primele zile se va administra din doua in doua ore,cate o lingurita la o jumatate de pahar cu apa. Alimentatia trebuie sa fie foarte usoara in acest interval, bazata mai mult pe legume, fructe si bauturi naturale (sucuri proaspete din citrice sau apa plata). Odata cu reducerea temperaturii, remediul se administreaza normal, cate o lingurita de trei ori pe zi.
- stari de greata dimineata, migrene
Se administreaza atat preventiv, cate o lingurita de trei ori pe zi, cat si ca adjuvant in cazul in care au aparut aceste stari - cate o lingurita din ora in ora, dar nu mai mult de 5 administrari zilnic.
- reumatism, guta
Bitterul are un efect pe termen lung in cazul acestor boli, prin declansarea proceselor de mobilizare si eliminare a toxinelor din tot corpul. Se va folosi in cure de lunga durata (3 luni), timp in care se administreaza de patru ori pe zi cate o lingurita de preparat la o cana cu apa, pe stomacul gol. Dupa o pauza de o luna, cura se poate relua de mai multe ori.
- boli cardiace, asociate cu valori crescute ale colesterolului
Bitterul suedez reduce valorile colesterolului, ajuta la mentinerea tineretii si flexibilitatii vaselor de sange, avand si efecte tonice cardiace. Se administreaza in tratamente de minimum doua luni, timp in care se iau cate 3 lingurite pe zi.
- boli ale pancreasului, adjuvant in diabet
Se iau 3-4 lingurite de bitter pe zi, diluate in apa. Plantele amare din compozitia sa au efecte tonice si antiinflamatoare asupra pancreasului.
- adjuvant in boala canceroasa
Este recomandat mai ales pentru stimularea poftei de mancare, reducerea senzatiei de greata si, eventual, a febrei. In plus, are efecte de stimulare a imunitatii, motiv pentru care poate fi un ajutor pretios in acesta afectiune. Se ia o lingurita diluata in jumatate de pahar cu apa, inaintea fiecarei mese.
Pentru uz extern
- dureri de cap, tulburari nervoase posttraumatice
Se pune pe ceafa o compresa cu bitter suedez, care se tine minimum 30 de minute.
- rani, cicatrice persistente
Se spala ranile cu un tampon bine inmuiat in preparat. Se stoarce apoi tamponul de vata inmuiata in bitter suedez deasupra locului tratat, asa incat pe zona afectata sa se formeze o crusta de preparat.
- arsuri usoare si medii
Se aplica cu ajutorul unui tampon de vata bitter pe locul afectat.
- tromboflebita
Se pun comprese cu bitter suedez pe zona afectata.
- luxatii, entorse
Zilnic, se tine vreme de doua ore o compresa pe zona articulatiei accidentate.
- intepaturi de insecte
Se scoate acul, dupa care se aplica o compresa inmuiata in bitter.
Profilactic, se iau 2 lingurite/zi, una dimineata si una seara. Lingurita de bitter suedez se dilueaza in 125 ml ceai de plante sau apa si se ia cu 1/2 ora inainte de masa.
In bolile maligne se iau 2-3 linguri/zi dupa cum urmeaza: cate o lingura diluata in 125 ml apa sau ceai de plante, prima se ia cu 1/2 ora inainte de masa de dimineata iar celelalte cu 1/2 ora dupa masa.
Pentru uz intern, datorita concentratiei destul de mari de alcool, nu va fi de regula administrat nediluat. Exceptie vor face doar cazurile in care este contraindicat aportul masiv de lichide in corp. Intrucat contine plante cu efecte abortive (pelin, angelica), nu va fi administrat intern femeilor gravide.
Pentru uz extern, va fi folosit sub forma de comprese, dupa ce se da in prealabil un strat protector cu crema de galbenele pe portiunea de piele care va fi tratata. De asemenea, dupa aplicarea pe portiunea de piele, va fi lasata la aer macar un sfert de ora, pentru a se zvanta. In cazul in care apar senzatii de arsura ori maceratia puternica a tegumentelor, tratamentul va fi intrerupt temporar.
Plantele folosite sunt urmatoarele:
- 30 gr aloe - frunze ,10 gr rasina de brad ,5 gr sofran (radacina) sau stanjenel (radacina) ,10 gr salcam (flori) ,10 gr dafin (frunze) sau scortisoara pisata ,20 gr frasin (frunze) ,10 gr fenicul sau anason, 20 gr troscot sau radacina de rubarba ,20 gr gentiana (sau 50 gr pelin si 5 gr anghinare) ,10 gr scaiete (radacina) ,10 gr angelica,20 gr ienupar (boabe pisate),20 gr soc,30 gr tintaur, 20 gr tataneasa ,20 gr rostopasca ,20 gr salvie,20 gr odolean ,20 gr coriandru ,20 gr anghinare ,30 gr galbenele ,30 gr sunatoare ,25 gr ciubotica cucului , 30 gr urzica ,30 gr pufulita cu flori mici ,30 gr coada calului ,30 gr coada soricelului ,30 gr unguras ,25 gr traista ciobanului ,25 gr vasc ,30 gr pedicuta ,25 gr osul iepurelui ,30 gr cimbru ,30 gr patlagina
Acest amestec se pune in 3 litri de alcool de 38-40°; se amesteca de doua ori/ zi si se lasa la macerat 14 zile, dupa care se strecoara prin tifon si se toarna in sticle mici de culoare inchisa. Pot fi pastrate ani. Cu cat sta mai mult, cu atat are efect mai bun.
Sursa: Tratat de medicina
Tratamente
Scris de Raluca Bucșa
A fost redescoperit in urma cu doua decenii de catre o fitoterapeuta de origine austriaca. Un remediu despre care experimentata cunoscatoare a plantelor spunea ca este un panaceu universal, ajutand in vindecarea tuturor bolilor.In timp, tinctura - un veritabil amestec de ierburi tamaduitoare,a dovedit ca are efecte benefice asupra sanatatii.Bitterul suedez a devenit intre altele si un simbol al reinvierii traditiei de vindecare cu plante.
Pentru uz intern
Se administreaza de regula 1-2 lingurite din preparat, inainte de mesele principale, diluate in apa plata sau ceai.
- pentru indigestie, balonare, dischinezie biliara.
Se ia cate o lingurita de bitter, diluata in jumatate de cana de apa, de patru ori pe zi, inainte de masa. In cazurile de indigestie, se poate administra imediat ce apar simptomele neplacute o doza mai mare de bitter - 2 lingurite intr-un pahar cu apa.
- afectiuni hepatice cronice.
Plantele amare ale bitterului actioneaza cu mare putere in sensul decongestionarii si regenerarii ficatului. Se administreaza cate o lingurita, de 3 ori pe zi, intr-o cana de apa (250 ml), pe stomacul gol. Se vor face cure de cate 2-3 saptamani, urmate apoi de o saptamana de pauza.
- anorexie, anorexie psihica
Inca din primele zile ale administrarii bitterului se declanseaza o senzatie naturala de foame, simultan cu trezirea unui neobisnuit tonus psihic si a poftei de viata, stari care trebuie de altfel sa caracterizeze orice om sanatos. Aceasta conduce la o normalizare ponderala gradata, prin echilibrarea functiilor digestive, ca si a starilor emotionale. Se vor lua 3 mese pe zi, bitterul fiind administrat cu 20 de minute inainte de fiecare masa, in doza de 1-2 lingurite la o cana cu apa.
- boli de piele
Se face o cura de o luna cu bitter suedez, din care se administreaza cate o lingurita intr-un pahar cu apa, de trei ori pe zi, pe stomacul gol. Efectele se instaleaza gradat, dar sunt persistente, fapt ce va fi usor constatat la cei predispusi la eczeme ori acnee, precum si la cei care nu pot sa scape de unele infectii cu ciuperci sau bacterii cu localizare pe piele.
- afectiuni alergice
Bitterul se foloseste in cure de doua luni. Se administreaza de patru ori pe zi, cate o lingurita de bitter diluata intr-un pahar cu apa. Modul de actiune a preparatului in cazul acestor afectiuni nu este inca pe deplin elucidat, se pare insa ca efectul tonifiant si purificator puternic asupra principalelor organe de eliminare si drenare din corp (ficat, rinichi, plamani), conduce gradat la o reglare a reactiilor imunitare ale organismului.
- tulburari menstruale (ciclu menstrual neregulat, dureros, abundent)
Administrarea se realizeaza intr-un mod aparte: cu 4-5 zile inaintea menstruatiei, se administreaza cate o lingurita de trei ori pe zi, iar in primele doua zile in care ciclul menstrual s-a declansat, se administreaza cate o jumatate de lingurita de 5-6 ori pe zi, diluata intr-un pahar cu apa.
- cistita, infectii renale
Sunt afectiuni in care bitterul exercita printre cele mai puternice efecte. Se administreaza cate o lingurita de patru ori pe zi in 250 ml de apa (se consuma astfel zilnic un litru de apa cu preparat). In cazurile de criza, se vor aplica suplimentar comprese calde cu bitter pe zona vezicii urinare sau a rinichilor, dupa caz.
- viermi intestinali
Se administreaza de trei ori pe zi cate o lingurita de bitter suedez, diluat intr-un pahar cu apa.
- guturai (raceala), gripa
Bitterul se administreaza din trei in trei ore, pe intreaga durata a zilei, in doza de o jumatate de lingurita-o lingurita la un pahar cu apa. Are efecte de eliberare treptata a cailor respiratorii, de reducere a inflamatiilor si a durerilor gatului, de usurare a respiratiei si reglare a temperaturii in caz de febra. De asemenea, are efecte de stimulare imunitara.
- febra
Este recomandat ca bitterul sa fie administrat chiar de la inceputul declansarii starilor febrile. In aceste cazuri, in primele zile se va administra din doua in doua ore,cate o lingurita la o jumatate de pahar cu apa. Alimentatia trebuie sa fie foarte usoara in acest interval, bazata mai mult pe legume, fructe si bauturi naturale (sucuri proaspete din citrice sau apa plata). Odata cu reducerea temperaturii, remediul se administreaza normal, cate o lingurita de trei ori pe zi.
- stari de greata dimineata, migrene
Se administreaza atat preventiv, cate o lingurita de trei ori pe zi, cat si ca adjuvant in cazul in care au aparut aceste stari - cate o lingurita din ora in ora, dar nu mai mult de 5 administrari zilnic.
- reumatism, guta
Bitterul are un efect pe termen lung in cazul acestor boli, prin declansarea proceselor de mobilizare si eliminare a toxinelor din tot corpul. Se va folosi in cure de lunga durata (3 luni), timp in care se administreaza de patru ori pe zi cate o lingurita de preparat la o cana cu apa, pe stomacul gol. Dupa o pauza de o luna, cura se poate relua de mai multe ori.
- boli cardiace, asociate cu valori crescute ale colesterolului
Bitterul suedez reduce valorile colesterolului, ajuta la mentinerea tineretii si flexibilitatii vaselor de sange, avand si efecte tonice cardiace. Se administreaza in tratamente de minimum doua luni, timp in care se iau cate 3 lingurite pe zi.
- boli ale pancreasului, adjuvant in diabet
Se iau 3-4 lingurite de bitter pe zi, diluate in apa. Plantele amare din compozitia sa au efecte tonice si antiinflamatoare asupra pancreasului.
- adjuvant in boala canceroasa
Este recomandat mai ales pentru stimularea poftei de mancare, reducerea senzatiei de greata si, eventual, a febrei. In plus, are efecte de stimulare a imunitatii, motiv pentru care poate fi un ajutor pretios in acesta afectiune. Se ia o lingurita diluata in jumatate de pahar cu apa, inaintea fiecarei mese.
Pentru uz extern
- dureri de cap, tulburari nervoase posttraumatice
Se pune pe ceafa o compresa cu bitter suedez, care se tine minimum 30 de minute.
- rani, cicatrice persistente
Se spala ranile cu un tampon bine inmuiat in preparat. Se stoarce apoi tamponul de vata inmuiata in bitter suedez deasupra locului tratat, asa incat pe zona afectata sa se formeze o crusta de preparat.
- arsuri usoare si medii
Se aplica cu ajutorul unui tampon de vata bitter pe locul afectat.
- tromboflebita
Se pun comprese cu bitter suedez pe zona afectata.
- luxatii, entorse
Zilnic, se tine vreme de doua ore o compresa pe zona articulatiei accidentate.
- intepaturi de insecte
Se scoate acul, dupa care se aplica o compresa inmuiata in bitter.
Profilactic, se iau 2 lingurite/zi, una dimineata si una seara. Lingurita de bitter suedez se dilueaza in 125 ml ceai de plante sau apa si se ia cu 1/2 ora inainte de masa.
In bolile maligne se iau 2-3 linguri/zi dupa cum urmeaza: cate o lingura diluata in 125 ml apa sau ceai de plante, prima se ia cu 1/2 ora inainte de masa de dimineata iar celelalte cu 1/2 ora dupa masa.
Pentru uz intern, datorita concentratiei destul de mari de alcool, nu va fi de regula administrat nediluat. Exceptie vor face doar cazurile in care este contraindicat aportul masiv de lichide in corp. Intrucat contine plante cu efecte abortive (pelin, angelica), nu va fi administrat intern femeilor gravide.
Pentru uz extern, va fi folosit sub forma de comprese, dupa ce se da in prealabil un strat protector cu crema de galbenele pe portiunea de piele care va fi tratata. De asemenea, dupa aplicarea pe portiunea de piele, va fi lasata la aer macar un sfert de ora, pentru a se zvanta. In cazul in care apar senzatii de arsura ori maceratia puternica a tegumentelor, tratamentul va fi intrerupt temporar.
Plantele folosite sunt urmatoarele:
- 30 gr aloe - frunze ,10 gr rasina de brad ,5 gr sofran (radacina) sau stanjenel (radacina) ,10 gr salcam (flori) ,10 gr dafin (frunze) sau scortisoara pisata ,20 gr frasin (frunze) ,10 gr fenicul sau anason, 20 gr troscot sau radacina de rubarba ,20 gr gentiana (sau 50 gr pelin si 5 gr anghinare) ,10 gr scaiete (radacina) ,10 gr angelica,20 gr ienupar (boabe pisate),20 gr soc,30 gr tintaur, 20 gr tataneasa ,20 gr rostopasca ,20 gr salvie,20 gr odolean ,20 gr coriandru ,20 gr anghinare ,30 gr galbenele ,30 gr sunatoare ,25 gr ciubotica cucului , 30 gr urzica ,30 gr pufulita cu flori mici ,30 gr coada calului ,30 gr coada soricelului ,30 gr unguras ,25 gr traista ciobanului ,25 gr vasc ,30 gr pedicuta ,25 gr osul iepurelui ,30 gr cimbru ,30 gr patlagina
Acest amestec se pune in 3 litri de alcool de 38-40°; se amesteca de doua ori/ zi si se lasa la macerat 14 zile, dupa care se strecoara prin tifon si se toarna in sticle mici de culoare inchisa. Pot fi pastrate ani. Cu cat sta mai mult, cu atat are efect mai bun.
Sursa: Tratat de medicina
Ceaiurile pentru slabit
Ceaiurile pentru slabit ajuta la purificarea organismului, elimind toxinele acumulate, dar si excesul de apa ,hidrateaza organismul
, reduc riscurile aparitiei bolilor respiratorii si cardiace, previn formarea cheagurilor de sange si au actiune energizanta.
Ceaiul verde este unul dintre cele mai eficiente antioxidante, dizolva grasimile si stopeaza absorbtia acizilor grasi,diminueaza apetitul .
El este indicat in toate dietele, pentru ca ajuta la mentinerea greutatii corporale, la echilibrarea fluidelor in organism si, in plus, inhiba dezvoltarea celulelor nocive in organism si deci previne cancerul, mentinand oraganismul tanar pentru mai mult timp.
Creste arderea de calorii ;ceaiul verde accelereaza metabolismul si cantitatea de grasimi arse creste. Acest proces se numeste termogeneza. Acesta mareste caldura din corp accelerand metabolismul si ca urmare arde caloriile.
Creste nivelul de energie ;ceaiul verde poate trimite semnale catre creier care permit imbunatatirea atitudinii mentale pozitive. Pentru ca el actioneaza in majoritatea partilor din corp, acesta tinde sa puna mintea intr-o stare pozitiva si relaxata, lucru ce face ca organismul sa se simta mai echilibrat si sincronizat.
Ceaiul de soc este unul dintre cele mai recomandate ceaiuri pentru slabit, intrucat elimina toxinele din organism, fiind diuretic si intr-o mica masura laxativ. Pe langa proprietatile diuretice, acesta este si foarte aromat si placut la gust chiar neindulcit.
Iti poti prepara de dimineata un litru de ceai pentru intreaga zi. La un litru de apa ai nevoie de 6 linguri de flori de soc uscate. Ceaiul de soc se prepara prin infuzie, turnand apa clocotita peste flori si lasand acoperit 10-15 minute. Este ideal de consumat cu felii de lamaie.
Ceaiul de menta , ajuta la reglarea digestiei stimuland secretia bilei , ajuta la taierea poftei de mancare. Prepara o infuzie din 2 lingurite de planta uscata sau cateva frunze de planta verde, peste care toarna apa clocotita. Ceaiul de menta este ideal si dupa o masa copioasa, pentru ca ajuta la digestie. Atentie insa, consumat in exces, ceaiul de menta te constipa, fapt ce va ingreuna orice cura de slabire.De aceea, nu bea mai mult de 3 canite pe zi si incerca sa il alternezi cu alte ceaiuri pentru slabit.
Ceaiul negru are proprietati asemanatoare cu ale ceaiului verde, intensificand metabolismul si favorizand arderea grasimilor. Cercetari recente au demonstrat ca doua dintre substantele prezente in ceaiul negru - teaflavina si tearubigina - se comporta asemanator cu insulina, controland nivelul glicemiei.
Ceaiul de coada calului ajuta organismul sa elimine toxinele din sange avand in acelasi timp si o actiune antimicrobiana. Ceaiul se prepara din planta uscata, cam 5 lingurite la 1 litru de apa. Se face un decoct si se bea pe parcursul unei zile.
Ceaiul de urzica are un continut bogat de vitamine si calciu. Stimula imunitatea, taie pofta de mancare prin reglarea glicemiei, previne infectiile urinare si foarte important, previne retentia de apa ,eliminand apa acumulata in exces. Pentru un efect garantat, ceaiul trebuie baut zi de zi pana la doua luni. Se poate prepara sub forma unei infuzii de 4-5 lingurite de frunze uscate de urzica la 1 litru de apa fiarta.Pentru a ajunge la rezultatele dorite este bine sa consumi aproximativ 1 litru de ceai de urzica pe zi (de preferat dimineata si dupa masa de pranz).
Ceaiul de papadie este puternic diuretic,depurativ, sudorific si detoxifiant. Este un bun tonic si ajuta la echilibrarea functiei ficatului, reducand colesterolul . Se consuma cam doua cani de ceai pe zi, preparat din planta uscata - 2 lingurite la o cana de apa fierbinte.
Ceaiul de anghinare ajuta procesul de digestie fiind un excelent tonic hepatic. Se bea timp de o luna cam 2 cani de infuzie de aghinare pe zi. Urmeaza o pauza de doua saptamani dupa care se reia cura.
Ceaiul de urzica este indicat in cura de slabire deoarece are un continut bogat de vitamine si calciu.
Ceaiul din frunze de dude este o alta solutie pentru persoanele care vor sa scape de kilogramele in plus. Se folosesc doar frunzele de dud uscate. Ceaiul se prepara dintr-o lingurita de frunze de dud la 250 de ml de apa clocotita. Se consuma dupa fiecare masa, iar pentru un gust si mai placut poate fi indulcit cu miere.
Alte ceaiuri care sunt foarte eficiente pentru slabit sunt ceaiul de chimenul , are rolul de a absorbi grasimile si taie pofta de mancare ;ceaiul de cimbrisor, care pune metabolismul lenes la lucru, fiind un fel de cofeina naturala, ceaiul de rozmarin, care actioneaza impotriva stratului adipos si ajuta foarte mult la combaterea celulitei si ceaiul de anason, un condiment care protejeaza stomacul si ficatul, care de obicei sunt cele mai afectate in cazul unui regim drastic de slabire.
, reduc riscurile aparitiei bolilor respiratorii si cardiace, previn formarea cheagurilor de sange si au actiune energizanta.
Ceaiul verde este unul dintre cele mai eficiente antioxidante, dizolva grasimile si stopeaza absorbtia acizilor grasi,diminueaza apetitul .
El este indicat in toate dietele, pentru ca ajuta la mentinerea greutatii corporale, la echilibrarea fluidelor in organism si, in plus, inhiba dezvoltarea celulelor nocive in organism si deci previne cancerul, mentinand oraganismul tanar pentru mai mult timp.
Creste arderea de calorii ;ceaiul verde accelereaza metabolismul si cantitatea de grasimi arse creste. Acest proces se numeste termogeneza. Acesta mareste caldura din corp accelerand metabolismul si ca urmare arde caloriile.
Creste nivelul de energie ;ceaiul verde poate trimite semnale catre creier care permit imbunatatirea atitudinii mentale pozitive. Pentru ca el actioneaza in majoritatea partilor din corp, acesta tinde sa puna mintea intr-o stare pozitiva si relaxata, lucru ce face ca organismul sa se simta mai echilibrat si sincronizat.
Ceaiul de soc este unul dintre cele mai recomandate ceaiuri pentru slabit, intrucat elimina toxinele din organism, fiind diuretic si intr-o mica masura laxativ. Pe langa proprietatile diuretice, acesta este si foarte aromat si placut la gust chiar neindulcit.
Iti poti prepara de dimineata un litru de ceai pentru intreaga zi. La un litru de apa ai nevoie de 6 linguri de flori de soc uscate. Ceaiul de soc se prepara prin infuzie, turnand apa clocotita peste flori si lasand acoperit 10-15 minute. Este ideal de consumat cu felii de lamaie.
Ceaiul de menta , ajuta la reglarea digestiei stimuland secretia bilei , ajuta la taierea poftei de mancare. Prepara o infuzie din 2 lingurite de planta uscata sau cateva frunze de planta verde, peste care toarna apa clocotita. Ceaiul de menta este ideal si dupa o masa copioasa, pentru ca ajuta la digestie. Atentie insa, consumat in exces, ceaiul de menta te constipa, fapt ce va ingreuna orice cura de slabire.De aceea, nu bea mai mult de 3 canite pe zi si incerca sa il alternezi cu alte ceaiuri pentru slabit.
Ceaiul negru are proprietati asemanatoare cu ale ceaiului verde, intensificand metabolismul si favorizand arderea grasimilor. Cercetari recente au demonstrat ca doua dintre substantele prezente in ceaiul negru - teaflavina si tearubigina - se comporta asemanator cu insulina, controland nivelul glicemiei.
Ceaiul de coada calului ajuta organismul sa elimine toxinele din sange avand in acelasi timp si o actiune antimicrobiana. Ceaiul se prepara din planta uscata, cam 5 lingurite la 1 litru de apa. Se face un decoct si se bea pe parcursul unei zile.
Ceaiul de urzica are un continut bogat de vitamine si calciu. Stimula imunitatea, taie pofta de mancare prin reglarea glicemiei, previne infectiile urinare si foarte important, previne retentia de apa ,eliminand apa acumulata in exces. Pentru un efect garantat, ceaiul trebuie baut zi de zi pana la doua luni. Se poate prepara sub forma unei infuzii de 4-5 lingurite de frunze uscate de urzica la 1 litru de apa fiarta.Pentru a ajunge la rezultatele dorite este bine sa consumi aproximativ 1 litru de ceai de urzica pe zi (de preferat dimineata si dupa masa de pranz).
Ceaiul de papadie este puternic diuretic,depurativ, sudorific si detoxifiant. Este un bun tonic si ajuta la echilibrarea functiei ficatului, reducand colesterolul . Se consuma cam doua cani de ceai pe zi, preparat din planta uscata - 2 lingurite la o cana de apa fierbinte.
Ceaiul de anghinare ajuta procesul de digestie fiind un excelent tonic hepatic. Se bea timp de o luna cam 2 cani de infuzie de aghinare pe zi. Urmeaza o pauza de doua saptamani dupa care se reia cura.
Ceaiul de urzica este indicat in cura de slabire deoarece are un continut bogat de vitamine si calciu.
Ceaiul din frunze de dude este o alta solutie pentru persoanele care vor sa scape de kilogramele in plus. Se folosesc doar frunzele de dud uscate. Ceaiul se prepara dintr-o lingurita de frunze de dud la 250 de ml de apa clocotita. Se consuma dupa fiecare masa, iar pentru un gust si mai placut poate fi indulcit cu miere.
Alte ceaiuri care sunt foarte eficiente pentru slabit sunt ceaiul de chimenul , are rolul de a absorbi grasimile si taie pofta de mancare ;ceaiul de cimbrisor, care pune metabolismul lenes la lucru, fiind un fel de cofeina naturala, ceaiul de rozmarin, care actioneaza impotriva stratului adipos si ajuta foarte mult la combaterea celulitei si ceaiul de anason, un condiment care protejeaza stomacul si ficatul, care de obicei sunt cele mai afectate in cazul unui regim drastic de slabire.
Tratamente
Preluat dupa:
Raluca Bucșa
Osteopatia este o terapie ce, prin intermediul unor manevre precise, încearca sa redea mobilitatea ce lipseste anumitor parti ale corpului care au nevoie de ea.Tehnica de manipulare spinala, a existat de milenii. Hipocrate folosea si el aceasta tehnica, pentru repozitionarea vertebrelor, dar si pentru tratarea unor afectiuni. Galen, un doctor grec, folosea tehnica manipularii spinale pentru a trata tremuratul mainilor si senzatia de amorteala, prin manipulari la nivelul vertebrei a 7-a. Cuvântul "osteopatie"derivă din greacă, şi mai precis din asocierea termenilor osteon, adică “os” şi pathos, “suferinţă”.
Osteopatia este o medicină “neconvenţională”, iar la început se recurgea la această terapie exclusiv pentru problemele osoase. Medicul american A. Still a fost cel care, la începutul secolului XIX, a demonstrat, prin intermediul cercetărilor sale, cum tehnicile manuale puteau fi folosite la tratarea nu numai a afecţiunilor scheletico-musculare, ci şi a celor legate de alte disfuncţii. Principiul este cel de redare a echilibrului corect organismului, pentru a-l face să funcţioneze mai bine , prin intermediul osteopatiei, a reuşit să vindece dizenteria şi salmonela, adică afecţiuni viscerale.
In anului 1895, D. Palmer practica medicina inainte sa apara legile medicale in acel stat. Palmer ivatand de unul singur, anatomia si fiziologia era cunoscut ca un bun vindecator; portarul cladirii in care isi avea biroul Palmer era surd de 17 ani din cauza unui accident; analizandu-l Palmer a observat ca in partea de sus a coloanei vertebrale prezenta o vertebra proieminenta care-i provoca dureri; Palmer i-a aplicat o singura impunsatura care i-a indreptat vertebra dupa care pacientul sau si-a recapatat auzul; asa a luat nastere chiropraxia, osteopatia. Palmer a denumit-o " chiropractica "din limba greaca, cheir= mana si praxis =practica. Palmer a infiintat primul colegiu de chiropractica in 1877 iar in 1913 a fost data prima lege prin care erau licentiati, chiropracticienii.
Tot Palmer afirma ca metoda sa este o modalitate de a lega " omul spiritual " de " omul fizic " eliminand obstacolele din calea " inteligentei innascute ", forta vitala, care se afla in stransa corelatie cu sistemul nervos. Cu cat sistemul nervos este mai sanatos cu atat " inteligenta innascuta " are o capacitate mai mare de a da viata trupului si individului.
Foloseste principiul holismului, recunoaste faptul ca trupul este o retea de sisteme intrepatrunse care se influenteaza reciproc. Presiunea exercitata asupra nervilor in mod " reflex "cauzata de subluxatie, determina tulburari ale activitatii intretinute de acei nervi determinand imbolnavirea.
Tehnica chiropracticii consta in manipularea fizica sau cu mainile a sistemului musculo-scheletal; se poate aplica tuturor muschilor si incheieturilor dar in special actioneaza asupra coloanei vertebrale. Manevra se numeste reglaresi semnifica impingerea cu presiune mare si de scurta durata , prin care subluxatia este repusa in lacasul sau pentru a restabili functia normala a incheieturii; exista doua modalitati de realizare: " manipularea in parghie lunga " ce consta in aducerea umarului, soldului, capului, pelvisului in diferite pozitii pentru a manipula intreaga coloana vertebrala, sau " reglarea spinala cu parghie scurta " care se face cu mainile prin presarea pe o anumita vertebra pentru a repune o incheietura vertebrala. Se pot folosi si alte tipuri de manipulare : intinderea, contractia, diverse tractiuni, rasuciri, masaje; chiropractica sistemica foloseste atingeri usoare, subtile in punctele unde vertebra este lipsita de membrana meningeala
Osteopatia este o arta de vindecare , care pusa in slujba sanatatii oamenilor si-a dovedit eficacitatea intr-un numar de afectiuni: boli neuro-musculo-scheletale, boli cardio-vasculare, digestive, uro-genitale, etc. Chiropraxia nu trateaza fracturi, probleme ale medicinei de urgenta, boli cu degenerare rapida, infectii acute, boli cu evolutie rapida grava.
Medicul american Albert Abrams a studiat reflexele vertebrale produse prin percutie cu varful degetului a apofizelor spinoase, sau prin presiuni exercitate paravertebral si a constatat ca manevrele respective provoaca reactii reflexe la distanta, la nivedlul organelor interne afectate.
Corespondenta vertebrelor cu diverse organe, functii sau boli dupa studiile efectuate de medicii chiropracticieni
-vertebrele cervicale:
prima vertebra cervicala- atlas C1, cap, creier, vedere, auz, ameteli, nevralgie faciala, nevralgie cervico-occipitala
a doua vertebra cervicala- axis C2, urechi, corzi vocale, aritmie
a treia vertebra cervicala C3, amigdale, dinti, gingii, pancreas, cefalee frontala
a patra vertebra cervicala C4, astm bronsic, emfizem pulmonar, ameliorarea respiratiei
a cincea vertebra cervicala C5,sughit, paralizia membrelor superioare, maini
a sasea vertebra cervicala C6, boala Parkinson (reduce tremuraturile, incetineste evolutia bolii) stimuleaza activitatea parotidelor
a saptea vertebra cervicala C7, contractia stomacului, insuficienta hpofizara, hipotiroidie, B.Parkinson, tremuraturi
-vertebre dorsale sau toracale:
prima vertebra dorsala sau toracala D1, dilata pupila (percutia sa este contraindicata in glaucom), provoaca contractia sigmoidului
a doua vertebra dorsala D2, scade tensiunea arteriala
a treia vertebra dorsala D3, stimuleaza functiile plamanului, plexului solar, contracta pilorul
spatiul dintre vertebre D3-D4, hipertiroidie, hiperfunctia hipofizei, HTA
a patra vertebra dorsala D4, controleaza functia plamanilor
a cincea vertebra dorsala D5, controleaza pilorul, goleste stomacul, imbunatateste activitatea pancreasului
a sasea vertebra dorsala D6, controleaza activitatea vezicii biliare
a saptea vertebra dorsala D7, goleste vezica biliara, boli de ovare
a opta vertebra dorsala D8, controleaza activitatea splinei, rinichiului, ficatului
a noua verebra dorsala D9, litiaza biliara, dilata canalul coledoc
a zecea vertebra dorsala D10, cistita, calcul renali, impotenta sexuala
a unsprezecea vertebra dorsala D11, boli intestinale (in combinatie cu L2)
a doisprezecea vetebra dorsala D12, afectiuni ale prostatei, incontinenta urinara
-vertebre lombare:
prima vertebra lombara L1, ficat, pancreas, portiunea ascendenta a intestinului gros
a doua vertebra lombara L2, ficat, pancreas, portiunea transversala a intestinului gros
a treia vertebra lombara L3, portiunea descendenta sa intestinului gros
a patra vertebra lombara L4, contractia ansei sigmoide si rect
a cincea vertebra lombara L5, atonia vezicii urinare, enurezis
-vertebrele sacrate:
prima vertebra sacrata S1, stimuleaza erectia
a doua vertebra sacrata S2, contracta rectul
a treia vertebra sacrata S3, hemoroizi
a patra vertebra sacrata S4, hemoroizi, zona anala
a cincea vertebra sacrata S5, hemoroizi, favorizeaza erectia
Sursa : Tratat de medicina neconventionala
Preluat dupa:
Raluca Bucșa
Osteopatia este o terapie ce, prin intermediul unor manevre precise, încearca sa redea mobilitatea ce lipseste anumitor parti ale corpului care au nevoie de ea.Tehnica de manipulare spinala, a existat de milenii. Hipocrate folosea si el aceasta tehnica, pentru repozitionarea vertebrelor, dar si pentru tratarea unor afectiuni. Galen, un doctor grec, folosea tehnica manipularii spinale pentru a trata tremuratul mainilor si senzatia de amorteala, prin manipulari la nivelul vertebrei a 7-a. Cuvântul "osteopatie"derivă din greacă, şi mai precis din asocierea termenilor osteon, adică “os” şi pathos, “suferinţă”.
Osteopatia este o medicină “neconvenţională”, iar la început se recurgea la această terapie exclusiv pentru problemele osoase. Medicul american A. Still a fost cel care, la începutul secolului XIX, a demonstrat, prin intermediul cercetărilor sale, cum tehnicile manuale puteau fi folosite la tratarea nu numai a afecţiunilor scheletico-musculare, ci şi a celor legate de alte disfuncţii. Principiul este cel de redare a echilibrului corect organismului, pentru a-l face să funcţioneze mai bine , prin intermediul osteopatiei, a reuşit să vindece dizenteria şi salmonela, adică afecţiuni viscerale.
In anului 1895, D. Palmer practica medicina inainte sa apara legile medicale in acel stat. Palmer ivatand de unul singur, anatomia si fiziologia era cunoscut ca un bun vindecator; portarul cladirii in care isi avea biroul Palmer era surd de 17 ani din cauza unui accident; analizandu-l Palmer a observat ca in partea de sus a coloanei vertebrale prezenta o vertebra proieminenta care-i provoca dureri; Palmer i-a aplicat o singura impunsatura care i-a indreptat vertebra dupa care pacientul sau si-a recapatat auzul; asa a luat nastere chiropraxia, osteopatia. Palmer a denumit-o " chiropractica "din limba greaca, cheir= mana si praxis =practica. Palmer a infiintat primul colegiu de chiropractica in 1877 iar in 1913 a fost data prima lege prin care erau licentiati, chiropracticienii.
Tot Palmer afirma ca metoda sa este o modalitate de a lega " omul spiritual " de " omul fizic " eliminand obstacolele din calea " inteligentei innascute ", forta vitala, care se afla in stransa corelatie cu sistemul nervos. Cu cat sistemul nervos este mai sanatos cu atat " inteligenta innascuta " are o capacitate mai mare de a da viata trupului si individului.
Foloseste principiul holismului, recunoaste faptul ca trupul este o retea de sisteme intrepatrunse care se influenteaza reciproc. Presiunea exercitata asupra nervilor in mod " reflex "cauzata de subluxatie, determina tulburari ale activitatii intretinute de acei nervi determinand imbolnavirea.
Tehnica chiropracticii consta in manipularea fizica sau cu mainile a sistemului musculo-scheletal; se poate aplica tuturor muschilor si incheieturilor dar in special actioneaza asupra coloanei vertebrale. Manevra se numeste reglaresi semnifica impingerea cu presiune mare si de scurta durata , prin care subluxatia este repusa in lacasul sau pentru a restabili functia normala a incheieturii; exista doua modalitati de realizare: " manipularea in parghie lunga " ce consta in aducerea umarului, soldului, capului, pelvisului in diferite pozitii pentru a manipula intreaga coloana vertebrala, sau " reglarea spinala cu parghie scurta " care se face cu mainile prin presarea pe o anumita vertebra pentru a repune o incheietura vertebrala. Se pot folosi si alte tipuri de manipulare : intinderea, contractia, diverse tractiuni, rasuciri, masaje; chiropractica sistemica foloseste atingeri usoare, subtile in punctele unde vertebra este lipsita de membrana meningeala
Osteopatia este o arta de vindecare , care pusa in slujba sanatatii oamenilor si-a dovedit eficacitatea intr-un numar de afectiuni: boli neuro-musculo-scheletale, boli cardio-vasculare, digestive, uro-genitale, etc. Chiropraxia nu trateaza fracturi, probleme ale medicinei de urgenta, boli cu degenerare rapida, infectii acute, boli cu evolutie rapida grava.
Medicul american Albert Abrams a studiat reflexele vertebrale produse prin percutie cu varful degetului a apofizelor spinoase, sau prin presiuni exercitate paravertebral si a constatat ca manevrele respective provoaca reactii reflexe la distanta, la nivedlul organelor interne afectate.
Corespondenta vertebrelor cu diverse organe, functii sau boli dupa studiile efectuate de medicii chiropracticieni
-vertebrele cervicale:
prima vertebra cervicala- atlas C1, cap, creier, vedere, auz, ameteli, nevralgie faciala, nevralgie cervico-occipitala
a doua vertebra cervicala- axis C2, urechi, corzi vocale, aritmie
a treia vertebra cervicala C3, amigdale, dinti, gingii, pancreas, cefalee frontala
a patra vertebra cervicala C4, astm bronsic, emfizem pulmonar, ameliorarea respiratiei
a cincea vertebra cervicala C5,sughit, paralizia membrelor superioare, maini
a sasea vertebra cervicala C6, boala Parkinson (reduce tremuraturile, incetineste evolutia bolii) stimuleaza activitatea parotidelor
a saptea vertebra cervicala C7, contractia stomacului, insuficienta hpofizara, hipotiroidie, B.Parkinson, tremuraturi
-vertebre dorsale sau toracale:
prima vertebra dorsala sau toracala D1, dilata pupila (percutia sa este contraindicata in glaucom), provoaca contractia sigmoidului
a doua vertebra dorsala D2, scade tensiunea arteriala
a treia vertebra dorsala D3, stimuleaza functiile plamanului, plexului solar, contracta pilorul
spatiul dintre vertebre D3-D4, hipertiroidie, hiperfunctia hipofizei, HTA
a patra vertebra dorsala D4, controleaza functia plamanilor
a cincea vertebra dorsala D5, controleaza pilorul, goleste stomacul, imbunatateste activitatea pancreasului
a sasea vertebra dorsala D6, controleaza activitatea vezicii biliare
a saptea vertebra dorsala D7, goleste vezica biliara, boli de ovare
a opta vertebra dorsala D8, controleaza activitatea splinei, rinichiului, ficatului
a noua verebra dorsala D9, litiaza biliara, dilata canalul coledoc
a zecea vertebra dorsala D10, cistita, calcul renali, impotenta sexuala
a unsprezecea vertebra dorsala D11, boli intestinale (in combinatie cu L2)
a doisprezecea vetebra dorsala D12, afectiuni ale prostatei, incontinenta urinara
-vertebre lombare:
prima vertebra lombara L1, ficat, pancreas, portiunea ascendenta a intestinului gros
a doua vertebra lombara L2, ficat, pancreas, portiunea transversala a intestinului gros
a treia vertebra lombara L3, portiunea descendenta sa intestinului gros
a patra vertebra lombara L4, contractia ansei sigmoide si rect
a cincea vertebra lombara L5, atonia vezicii urinare, enurezis
-vertebrele sacrate:
prima vertebra sacrata S1, stimuleaza erectia
a doua vertebra sacrata S2, contracta rectul
a treia vertebra sacrata S3, hemoroizi
a patra vertebra sacrata S4, hemoroizi, zona anala
a cincea vertebra sacrata S5, hemoroizi, favorizeaza erectia
Sursa : Tratat de medicina neconventionala
Osteopatie (Călcătura Monahală)
Osteopatie (Călcătura Monahală)
Osteopatia sau Călcatura monahală:
Este o terapie manuală bazată pe manipularea tuturor structurilor anatomice: schelet, muşchi, ligamente şi ţesuturi moi – cu scopul de a restabili mobilitatea articulaţiilor, de a diminua durerile şi de a reda pacientului o stare de sănătate globală.
Se bazează pe principiul unităţii tuturor elementelor din corp. Contracţiile musculare şi deplasările structurilor osoase, datorate unui traumatism direct, postură incorectă sau emoţii negative ca teama şi angoasa, stânjenesc organismul. Pentru ca organismul să-şi regăsească mobilitatea naturală, libertatea de mişcare şi să se elibereze de boală, trebuie ca aceste piedici să fie eliminate cu ajutorul manipulării aparatului muscularo - scheletic. I se acordă o atenţie deosebită coloanei vertebrale, cea care protejează măduva spinării, care la rândul său are un rol cheie în organism: face legătura între sistemul nervos central şi creier, controlează mişcările reflexe şi voluntare şi înregistrează toate senzaţiile.
Osteopatia consideră fiinţa umană ca un ansamblu unitar a cărui structură, funcţii organice, creier şi spirit sunt într-o interdependenţă reciprocă. Orice dereglare structurală afectează, deci, corpul în întregul său. La fel, problemele interne pot altera integritatea aparatului muscularo – scheletic, care îşi va modifica poziţia sa normală pentru a se adapta efectelor durerii, inconfortului sau bolii sau pentru a le diminua.
Sarcina osteopatiei constă în a repera (prin palpare) şi apoi a elimina contracţiile musculare care consumă multă energie, reducând mobilitatea ţesutului şi inhibând funcţiile organice. Muşchii, datorită contracţiilor fizice sau stresului psihologic, devin hiperexcitabili şi mai vulnerabili la agresiuni. Contracţiile acestora inhibă circulaţia sanguină şi limfatică. Astfel, o intervenţie asupra muşchilor diafragmei şi cutiei toracice permite sporirea ventilaţiei pulmonare şi deblocarea tensiunilor responsabile de bolile respiratorii – astm, bronşită cronică.
Toate aceste manipulări osteo - musculare permit tratarea aproape a tuturor patologiilor, în măsura în care se acţion– Ce afectiuni se pot trata prin aceasta metoda?
– In special, afectiuni tipice ale scheletului: luxatii, cifoza, scolioza, torticolis, spondiloza, discopatii, lombosciatica si altele. Dar se pot trata si unele disfunctii somatice: ulcerul gastric si hipertensiunea arteriala fiind doar doua exemple.
– In cadrul hipertensiunii, sistemul cardiovascular este reglat de sistemul nervos simpatic prin segmentele coloanei vertebrale cu ganglionii paraleli cordonului spinal. Daca una dintre vertebre este deplasata, este afectata functia ganglionilor simpatici, influentind astfel presiunea sanguina. De asemenea, pozitionarea incorecta a celei de-a cincea vertebre dorsale are ca efect o meteosensibilitate cu manifestari cardiace, senzatie de presiune in zona cordului si, uneori, simptome tipice de angina pectorala, investigatiile demonstrind ca, de fapt, nu este vorba despre angina. Deplasarea segmentului toracal T2-T3 afecteaza cavitatea atriala provocind adesea tulburari de ritm cardiovascular, asa-numitele palpitatii.
Pozitionarea incorecta a ultimelor trei vertebre poate determina enurezisul, constipatia cronica sau unele afectiuni ginecologice. De asemenea, pozitionarea incorecta a unor vertebre cervicale poate determina, datorita modificarilor circulatorii la acest nivel, afectiuni cum ar fi cefaleea, ametelile, tulburarile de auz si de vedere, lipsa de concentrare.
EFECTELE:
– Realizeaza o reglare rapida a acestora. De multe ori, se aude un pocnet cauzat de vaporizarea fluidului de la nivel articular, atunci cind se extinde spatiul la acest nivel. Datorita acestei reglari rapide, rezultatele terapiei se observa imediat, exceptie facind afectiunile cronice instalate de multa vreme.
Menu
Home
Osteopatie
Osteopatia sau Călcatura monahală:
Este o terapie manuală bazată pe manipularea tuturor structurilor anatomice: schelet, muşchi, ligamente şi ţesuturi moi – cu scopul de a restabili mobilitatea articulaţiilor, de a diminua durerile şi de a reda pacientului o stare de sănătate globală.
Se bazează pe principiul unităţii tuturor elementelor din corp. Contracţiile musculare şi deplasările structurilor osoase, datorate unui traumatism direct, postură incorectă sau emoţii negative ca teama şi angoasa, stânjenesc organismul. Pentru ca organismul să-şi regăsească mobilitatea naturală, libertatea de mişcare şi să se elibereze de boală, trebuie ca aceste piedici să fie eliminate cu ajutorul manipulării aparatului muscularo - scheletic. I se acordă o atenţie deosebită coloanei vertebrale, cea care protejează măduva spinării, care la rândul său are un rol cheie în organism: face legătura între sistemul nervos central şi creier, controlează mişcările reflexe şi voluntare şi înregistrează toate senzaţiile.
Osteopatia consideră fiinţa umană ca un ansamblu unitar a cărui structură, funcţii organice, creier şi spirit sunt într-o interdependenţă reciprocă. Orice dereglare structurală afectează, deci, corpul în întregul său. La fel, problemele interne pot altera integritatea aparatului muscularo – scheletic, care îşi va modifica poziţia sa normală pentru a se adapta efectelor durerii, inconfortului sau bolii sau pentru a le diminua.
Sarcina osteopatiei constă în a repera (prin palpare) şi apoi a elimina contracţiile musculare care consumă multă energie, reducând mobilitatea ţesutului şi inhibând funcţiile organice. Muşchii, datorită contracţiilor fizice sau stresului psihologic, devin hiperexcitabili şi mai vulnerabili la agresiuni. Contracţiile acestora inhibă circulaţia sanguină şi limfatică. Astfel, o intervenţie asupra muşchilor diafragmei şi cutiei toracice permite sporirea ventilaţiei pulmonare şi deblocarea tensiunilor responsabile de bolile respiratorii – astm, bronşită cronică.
Toate aceste manipulări osteo - musculare permit tratarea aproape a tuturor patologiilor, în măsura în care se acţion– Ce afectiuni se pot trata prin aceasta metoda?
– In special, afectiuni tipice ale scheletului: luxatii, cifoza, scolioza, torticolis, spondiloza, discopatii, lombosciatica si altele. Dar se pot trata si unele disfunctii somatice: ulcerul gastric si hipertensiunea arteriala fiind doar doua exemple.
– In cadrul hipertensiunii, sistemul cardiovascular este reglat de sistemul nervos simpatic prin segmentele coloanei vertebrale cu ganglionii paraleli cordonului spinal. Daca una dintre vertebre este deplasata, este afectata functia ganglionilor simpatici, influentind astfel presiunea sanguina. De asemenea, pozitionarea incorecta a celei de-a cincea vertebre dorsale are ca efect o meteosensibilitate cu manifestari cardiace, senzatie de presiune in zona cordului si, uneori, simptome tipice de angina pectorala, investigatiile demonstrind ca, de fapt, nu este vorba despre angina. Deplasarea segmentului toracal T2-T3 afecteaza cavitatea atriala provocind adesea tulburari de ritm cardiovascular, asa-numitele palpitatii.
Pozitionarea incorecta a ultimelor trei vertebre poate determina enurezisul, constipatia cronica sau unele afectiuni ginecologice. De asemenea, pozitionarea incorecta a unor vertebre cervicale poate determina, datorita modificarilor circulatorii la acest nivel, afectiuni cum ar fi cefaleea, ametelile, tulburarile de auz si de vedere, lipsa de concentrare.
EFECTELE:
– Realizeaza o reglare rapida a acestora. De multe ori, se aude un pocnet cauzat de vaporizarea fluidului de la nivel articular, atunci cind se extinde spatiul la acest nivel. Datorita acestei reglari rapide, rezultatele terapiei se observa imediat, exceptie facind afectiunile cronice instalate de multa vreme.
Menu
Home
Osteopatie
Chiropraxie
Chiropraxie
Chiropraxie:
Este o terapie manuală a articulaţiilor, descoperită în 1845 de medicul englez, Daniel Palmer. Medicul englez a înfiinţat zeci de şcoli pentru formarea specialiştilor în acest domeniu. Prin inducţie biomecanică de răsucire şi deblocare a articulaţiilor segmentelor vertebrale, prin extensia coloanei la toate nivelele, se pot rezolva cazuri complicate. Există o acţiune directă prin aşezarea pacientului cu faţa în jos, moment în care sunt rezolvate segmentele vertebrale, articulare şi o acţiune indirectă de răsucire, prin care se obţine deblocarea articulaţiilor segmentelor vertebrale. Chiropraxia şi osteopraxia pot fi folosite pentru toate articulaţiile aparatului locomotor. De multe ori, prin cinci manevre făcute simultan, articulaţiile sunt readuse la mobilitatea normală. Însă cea mai mare mobilitate o au coloana cervicală şi lombară. Afecţiunile coloanei cervicale pot declanşa dureri mari de cap, vuiet în urechi, ameţeli, insomnii şi chiar pierderea vederii. Aproape toţi bolnavii cu discopatii lombare pot fi trataţi prin chiropraxie şi doar în cîteva cazuri fiind necesară intervenţia chirurgicală.
Denumirea tehnicii vine de la cuvântul grecesc CHIROS care înseamnă mâna.Tehnica reprezintă manipularea articulaţiilor şi vertebrelor cu ajutorul mâinilor ca acestea să poată aluneca, sau mai bine zis reveni in spaţiile lor articulare..Succesul manevrei este anunţat de un zgomot specific denumita CRACMENT realizat la nivelul acelei articulaţii .Datorită poziţiilor greşite pe care le adoptăm în timpul zilei şi al nopţii, în timpul lucrului şi în timpul şofatului, aceste articulaţii se deplasează de la locul lor, apar contracturi musculare care menţin aceste dereglări de la normal şi dacă acestea persistă după o perioadă de timp apar posturi vicioase.Posturile vicioase apar aproape la toată lumea şi asta nu înseamnă că suntem bolnavi.Datorită activităţii zilnice, suprasolicitări la efort prelungit, datorită greutăţii excesive, coloana vertebrală se poate tasa şi are nevoie de elongări şi rearanjarea articulaţiilor.Tehnica este folosită şi în devieri şi deformări ale coloanei vertebrale.
Devieri ale coloanei vertebrale:
Devierile şi deformările coloanei vertebrale sunt considerate din punct de vedere medical boli ale coloanei şi au implicaţii majore asupra anumitor organe interne , de aceea acestea trebuiesc tratate din timp. Faţă de alte metode clasice de recuperare ale acestor afecţiuni, cum ar fi:
-gimnastică medicală, care este de lungă durată şi este recomandată după rearanjarea coloanei.
-aparatul gipsat fiind incomod, dificil şi nu totdeauna eficient.
-medicamentele nu pot interveni în această situaţie.
-operaţiile sunt traumatizante, costisitoare şi necesită timp mare de recuperare.
Chiropractică reduce perioadă de vindecare la jumătate ,efectele sunt spectaculoase , uneori chiar miraculoase în cazurile acute .Cercetătorii în domeniu au constatat că mai mult de jumătate din populaţia globului suferă de disfuncţii ale coloanei vertebrale , care formează axul de susţinere al aparatului locomotor .
Deformări ale coloanei vertebrale
Prin deformări articulare, se înţelege o modificare a staticii vertebrale sau a structurilor osteoligamentare şi nu sunt considerate neapărat malformaţii nete sau dizlocări evidente ale coloanei cu comprimări directe pe structuri vasculo-nervoase ci ca o deplasare uşoară a unei vertebre ;.deplasare care determină mai intâi tulburări funcţionale, apoi lezarea acestora .Deplasările , torsionările şi alunecările sunt uneori vizibile , dar de cele mai multe ori nu pot fi sesizate decât radiologic sau la palpare .Ele mai sunt denumite şi subluxaţii .Consecinţele acestor subluxaţii constau în: nevrite , nevralgii , tulburări trofice , compresiuni arteriale , nervoase sau limfatice .Ligamentele devin tensionate , iar uneori se contractă devenind dureroase la palpare sau apar dureri spontane .
În funcţie de nivelul la care se află subluxaţia , apar şi tulburări organice la nivel metameric după cum urmează:
- Compresia la nivelul coloanei cervicale C1-C7 dă tulburări cerebrale , cefalee , ameţeli , tulburări oculo-motorii ,migrene , insomnii
- Compresia la nivelul coloanei toracale T1-T4 dă tulburări de ritm cardiac , senzaţii de sufocare , dispepsii , tuse nervoasă , parestezii în membrele superioare .
- Compresia la nivelul coloanei toracale T4 -T9 dă tulburări ale plămânului şi pleurei .
- Compresia la nivelul coloanei toracale T9 -T10 dă tulburări ale stomacului .
- Compresia la nivelul coloanei toracale T10-L1 dă tulburări intestinale .
- Compresia la nivelul coloanei lombare L1-S1 duc la tulburări genito -urinare , frigiditate , disfuncţii sexuale
Prin deviaţii şi deformări ale coloanei vertebrale se inţelege deplasarea corpilor vertebrali sub denumirea de CIFOZĂ , SCOLIOZĂ , LORDOZĂ .Coloana vertebrală reprezintă segmentul central al aparatului locomotor .Ea trebuie să susţină capul şi corpul în spaţiu , să reziste forţelor de gravitaţie , tuturor forţelor din exterior şi să protejeze măduva spinării cu rădăcinile ei nervoase . Văzută din spate coloana este rectilinie , din profil ea descrie curburi normale denumite : lordoză cervicală , cifoza toracală şi lordoză lombară .Accentuarea acestor curburi este legată uneori de procese patologice , alte ori apar doar ca posturi vicioase .Deformările structurale sunt determinate de afecţiuni ce modifică forma corpilor vertebrali şi pot fi localizate la 1 ,2, sau 3 vertebre învecinate .Şi în plan frontal pot apărea curburi ce sunt patologice , fiind fie o scolioză functională , fie una structurală .Mare parte din acestea au un potenţial evolutiv .
Aceste deviaţii ale coloanei vertebrale se tratează , se reduc şi se ameliorează vizibil prin aceste manipulări vertebrale care au ca rol de readucerea coloanei la curburile normale .Aceste manevre se vor executa după o verificare atentă , si după un masaj terapeutic al muşchilor paravertebrali încordaţi .Numărul şi frecvenţa şedinţelor se stabilesc in funcţie de gradul de deformare , vârsta , vechimea afecţiunii şi după cumulul de afecţiuni .Numărul şi frecvenţa sedinţelor se stabilesc în funcţie de gradul de deformare , vârsta , vechimea afecţiuni şi după cumulul de afecţiuni .
Menu
Home
Chiropraxie
Chiropraxie:
Este o terapie manuală a articulaţiilor, descoperită în 1845 de medicul englez, Daniel Palmer. Medicul englez a înfiinţat zeci de şcoli pentru formarea specialiştilor în acest domeniu. Prin inducţie biomecanică de răsucire şi deblocare a articulaţiilor segmentelor vertebrale, prin extensia coloanei la toate nivelele, se pot rezolva cazuri complicate. Există o acţiune directă prin aşezarea pacientului cu faţa în jos, moment în care sunt rezolvate segmentele vertebrale, articulare şi o acţiune indirectă de răsucire, prin care se obţine deblocarea articulaţiilor segmentelor vertebrale. Chiropraxia şi osteopraxia pot fi folosite pentru toate articulaţiile aparatului locomotor. De multe ori, prin cinci manevre făcute simultan, articulaţiile sunt readuse la mobilitatea normală. Însă cea mai mare mobilitate o au coloana cervicală şi lombară. Afecţiunile coloanei cervicale pot declanşa dureri mari de cap, vuiet în urechi, ameţeli, insomnii şi chiar pierderea vederii. Aproape toţi bolnavii cu discopatii lombare pot fi trataţi prin chiropraxie şi doar în cîteva cazuri fiind necesară intervenţia chirurgicală.
Denumirea tehnicii vine de la cuvântul grecesc CHIROS care înseamnă mâna.Tehnica reprezintă manipularea articulaţiilor şi vertebrelor cu ajutorul mâinilor ca acestea să poată aluneca, sau mai bine zis reveni in spaţiile lor articulare..Succesul manevrei este anunţat de un zgomot specific denumita CRACMENT realizat la nivelul acelei articulaţii .Datorită poziţiilor greşite pe care le adoptăm în timpul zilei şi al nopţii, în timpul lucrului şi în timpul şofatului, aceste articulaţii se deplasează de la locul lor, apar contracturi musculare care menţin aceste dereglări de la normal şi dacă acestea persistă după o perioadă de timp apar posturi vicioase.Posturile vicioase apar aproape la toată lumea şi asta nu înseamnă că suntem bolnavi.Datorită activităţii zilnice, suprasolicitări la efort prelungit, datorită greutăţii excesive, coloana vertebrală se poate tasa şi are nevoie de elongări şi rearanjarea articulaţiilor.Tehnica este folosită şi în devieri şi deformări ale coloanei vertebrale.
Devieri ale coloanei vertebrale:
Devierile şi deformările coloanei vertebrale sunt considerate din punct de vedere medical boli ale coloanei şi au implicaţii majore asupra anumitor organe interne , de aceea acestea trebuiesc tratate din timp. Faţă de alte metode clasice de recuperare ale acestor afecţiuni, cum ar fi:
-gimnastică medicală, care este de lungă durată şi este recomandată după rearanjarea coloanei.
-aparatul gipsat fiind incomod, dificil şi nu totdeauna eficient.
-medicamentele nu pot interveni în această situaţie.
-operaţiile sunt traumatizante, costisitoare şi necesită timp mare de recuperare.
Chiropractică reduce perioadă de vindecare la jumătate ,efectele sunt spectaculoase , uneori chiar miraculoase în cazurile acute .Cercetătorii în domeniu au constatat că mai mult de jumătate din populaţia globului suferă de disfuncţii ale coloanei vertebrale , care formează axul de susţinere al aparatului locomotor .
Deformări ale coloanei vertebrale
Prin deformări articulare, se înţelege o modificare a staticii vertebrale sau a structurilor osteoligamentare şi nu sunt considerate neapărat malformaţii nete sau dizlocări evidente ale coloanei cu comprimări directe pe structuri vasculo-nervoase ci ca o deplasare uşoară a unei vertebre ;.deplasare care determină mai intâi tulburări funcţionale, apoi lezarea acestora .Deplasările , torsionările şi alunecările sunt uneori vizibile , dar de cele mai multe ori nu pot fi sesizate decât radiologic sau la palpare .Ele mai sunt denumite şi subluxaţii .Consecinţele acestor subluxaţii constau în: nevrite , nevralgii , tulburări trofice , compresiuni arteriale , nervoase sau limfatice .Ligamentele devin tensionate , iar uneori se contractă devenind dureroase la palpare sau apar dureri spontane .
În funcţie de nivelul la care se află subluxaţia , apar şi tulburări organice la nivel metameric după cum urmează:
- Compresia la nivelul coloanei cervicale C1-C7 dă tulburări cerebrale , cefalee , ameţeli , tulburări oculo-motorii ,migrene , insomnii
- Compresia la nivelul coloanei toracale T1-T4 dă tulburări de ritm cardiac , senzaţii de sufocare , dispepsii , tuse nervoasă , parestezii în membrele superioare .
- Compresia la nivelul coloanei toracale T4 -T9 dă tulburări ale plămânului şi pleurei .
- Compresia la nivelul coloanei toracale T9 -T10 dă tulburări ale stomacului .
- Compresia la nivelul coloanei toracale T10-L1 dă tulburări intestinale .
- Compresia la nivelul coloanei lombare L1-S1 duc la tulburări genito -urinare , frigiditate , disfuncţii sexuale
Prin deviaţii şi deformări ale coloanei vertebrale se inţelege deplasarea corpilor vertebrali sub denumirea de CIFOZĂ , SCOLIOZĂ , LORDOZĂ .Coloana vertebrală reprezintă segmentul central al aparatului locomotor .Ea trebuie să susţină capul şi corpul în spaţiu , să reziste forţelor de gravitaţie , tuturor forţelor din exterior şi să protejeze măduva spinării cu rădăcinile ei nervoase . Văzută din spate coloana este rectilinie , din profil ea descrie curburi normale denumite : lordoză cervicală , cifoza toracală şi lordoză lombară .Accentuarea acestor curburi este legată uneori de procese patologice , alte ori apar doar ca posturi vicioase .Deformările structurale sunt determinate de afecţiuni ce modifică forma corpilor vertebrali şi pot fi localizate la 1 ,2, sau 3 vertebre învecinate .Şi în plan frontal pot apărea curburi ce sunt patologice , fiind fie o scolioză functională , fie una structurală .Mare parte din acestea au un potenţial evolutiv .
Aceste deviaţii ale coloanei vertebrale se tratează , se reduc şi se ameliorează vizibil prin aceste manipulări vertebrale care au ca rol de readucerea coloanei la curburile normale .Aceste manevre se vor executa după o verificare atentă , si după un masaj terapeutic al muşchilor paravertebrali încordaţi .Numărul şi frecvenţa şedinţelor se stabilesc in funcţie de gradul de deformare , vârsta , vechimea afecţiunii şi după cumulul de afecţiuni .Numărul şi frecvenţa sedinţelor se stabilesc în funcţie de gradul de deformare , vârsta , vechimea afecţiuni şi după cumulul de afecţiuni .
Menu
Home
Chiropraxie
Abonați-vă la:
Postări (Atom)