Catacombele Bucurestiului
20 septembrie 2013
Variantele neoficiale vorbesc despre zeci
de tuneluri secrete care strabat subsolul Capitalei insa documentele
oficiale consemneaza existenta unei singure galerii subterane: tunelul
de refugiu de la Conacul Golescu Grant ce avea initial cativa kilometri,
mergand de-a lungul Dambovitei, pana la Cotroceni si Manastirea
Chiajna. In prezent, din tunel s-au mai pastrat doar cativa metri,
restul distrugandu-se odată cu trecerea anilor. Forumuri de specialitate
si site-uri dezbat de ani de zile problema tunelurilor secrete de sub
Bucuresti. Cu toate ca avem echipe de speologi ce au gasit cea mai veche
pestera din Europa locuita de oameni si posesoare a zeci de picturi
rupestre, avem echipe de alpinisti ce au infruntat cele mai inalte
piscuri ale planetei, nici o expeditie nu a fost facuta la noi in curte.
Cand e vorba de tunelurile subterane din Bucuresti majoritatea
oamenilor in domeniu tac. In 2010 administratia Palatului Parlamentului
anuntase organizarea unui tur de vizitare a subteranelor Bucurestiului
insa proiectul a fost dat uitarii.
In vechime
Se pare ca regiunea Bucurestiului de
astazi, in vechime era o regiune alternanta de padure si mlastini, cu
dealuri calcaroase si un bogat bazin de ape curgatoare; de la regiunea
Calugareni si pana in Bucurestiul de acum se intindeau o serie de munti
calcarosi de mici dimensiuni, scobiti in subteran si traversati de
numeroase canale dintre care unele inundate; acest lant de munti
calcarosi (despre care astazi nici nu se sopteste in scoli) se intindea
pe aproape mai multe sute de kilometri, plecand de la Dunare din
regiunea Orsova, mergand apoi pe o linie neregulata, cand mai aproape
cand mai departe de cursul Dunarii, urcand la un moment dat putin spre
nord si trecand prin regiunea Calugareni si Bucuresti, apoi cotind
iarasi catre sud si mergand aproape paralel cu Dunarea. Acesta regiune a
atras atentia dacilor pentru numeroasele ascunzatori subterane de mari
dimensiuni dar si canale lungi sapate in peretele de calcar, acestea
putand fi usor amenajate si adaptate diverselor scopuri. La inceput,
dacii au utilizat aceste cavitati si galerii pentru a stoca rezerve
strategice de alimente, piei si blanuri, etc. Cu timpul, la suprafata
s-a format inca din perioada antica staulul si mai tarziul targul de
animale, pe care in Evul Mediu avea sa se dezvolte la un moment dat si
asezarea omeneasca de mai tarziu.
Primul care a sesizat potentialul
strategic al Bucurestiului a fost Domnitorul Vlad Tepes, cel care a
facut si primele amenajari “moderne” ale tunelurilor subterane. Se pare
ca au contribuit si boierii care voiau sa isi protejeze avutiile de
talharii care atacau orasul. Mai tarziu, peste amenajarile facut de
Tepes alti domnitori au construit obiective de mascare si prelungiri sau
altfel de amenajari. De la Curtea Domneasca a lui Tepes pleaca un canal
care trece pe sub Hanul lui Manuc dupa care se ramifica in trei
directii diferite- unul merge inspre Universitate cotind spre Cismigiul
de azi ( fost munte calcaros si impadurit care avea la baza o mlastina
de dimensiune medie) loc unde mai tarziu (incepand din perioada regelui
Carol I) s-au amenajat obiective strategice de foarte mare importanta,
alaturi de “centura fortificata” a Bucurestiului si altele; un alt canal
pleaca de la Curtea Domneasca inspre ceea ce azi numim “Palatul
Parlamentului” iar cel mai important si mai lung canal ducea catre cel
mai mare din muntii calcarosi pe care este asezat Bucurestiul de astazi
si ale carui ramasite se mai pot vedea si astazi in regiunea Parcul
Tineretului (fosta Mlastina Cocioc); pe vremea lui Tepes, era un munte
de dimensiuni mai mari, partial impadurit si inconjurat de cea mai mare
mlastina din aceasta regiune, deci o fortareata inexpugnabila ! Acolo,
pe varful muntelui si in mijlocul padurii, tunelul lui Tepes avea
iesirea. Astazi, locul iesirii este mascat de Crematoriul Cenusa…
Crematoriul Cenusa
Crematoriul Cenusa din Bucuresti este
obiectiv militar (a fost inca de la crearea lui) pentru ca mascheaza
intrarea intr-o veche retea de galerii subterane in care se poate merge
cu masina si care sunt indubitabil OBIECTIVE MILITARE. Paza acestui
aparent banal “crematoriu” este drastica si se interzice strict filmarea
sau fotografierea sa precum si apropierea de cladire la mai putin de
150-200 metri a persoanelor neautorizate. In ce priveste lucrarile de
“reabilitare” ale crematoriului, debutate in 2003 (cand s-au bagat sume
importante de bani si in finalizarea liniei speciale de metrou dintre
Palatul Cotroceni si Aeroportul Otopeni) nu se refera la cladirea
exterioara, in schimb este de presupus ca renovarea si reabilitarea sa
se desfasoare departe de ochii publicului, in constructii care nu se
afla la suprafata. Crematoriul nu a fost construit intamplator in acel
loc.
Multa vreme acest subteran nu a fost
utilizat decat de catre mai marii Tarii Romanesti, care-i cunosteau
existenta. Intreaga retea a suferit modificari destul de importante in
vremea lui Cantacuzino, cand de altfel au mai fost construite si o serie
de alte vaste retele subterane care faceau legatura intre anumite
manastiri din apropierea Bucurestiului. Dupa perioada lui Cantacuzino,
abia la finele sec.XIX, inceputul sec.XX (sub domnia lui Ferdinand I)
s-a facut o alta mare amenajare a Bucurestiului subteran, extinzandu-se
retelele subterane dintre manastirile ce se afla in apropierea
Bucurestiului, facandu-se reteaua circulara de forturi si canale
subterane (forturile nu sunt legate intre ele doar prin linia de centura
ci si printr-un canal subteran care era utilizat pentru
interaprovizionare cu munitie si schimb de personal intre forturi)
precum si o mare parte din amenajarile subterane ale unor obiective din
Bucuresti, cum ar fi de pilda Palatul Cotroceni, care este legat
printr-o sosea subterana de Fortul Domnesti si de acolo, mai departe, de
ceea ce astazi este Centrul de Cercetare al Armatei si unitatea de Arme
Intrunite de la Clinceni (transmisiuni speciale si razboi
radioelectronic, parasutisti, o subunitate de cercetare, etc).
Printre multe altele, in perioada
interbelica s-a trecut si la reamenajarea subteranului care leaga Curtea
Domneasca de Dealul Mlastinii Cocioc, s-a mascat iesirea principala din
acest subteran cu cladirea Crematoriului,- intr-una din anexele
acestuia se afla poarta de iesire din galeria subterana. Ulterior,
comunistii au adus si mai multe amenajari la aceasta retea de canale
subterane, ei de altfel degajand terenul de mlastina Cocioc si punand in
loc lacul si parcul Tineretului de astazi. Sub regimul comunist s-a
diversificat reteaua de canale subterane de sub fosta mlastina, o mare
parte din volumul imens de pamant excavat, fiind mascat prin constructia
Salii Polivalente . Aceasta cladire a fost construita aparent complet
anapoda, intr-o regiune in care nu era deloc oportuna o astfel de
constructie. In realitate, ea a mascat volumul urias de pamant care s-a
excavat din zona respectiva, cu prilejul extinderii retelelor subterane.
Putina lume stie ca sub Parcul
Tineretului exista o structura uriasa din beton, sub forma de potcoava,
care se intinde de la Palatul Copiilor, pe sub Sala Polivalenta si
Oraselul Copiilor pană sub Cimitirul Bellu. Intrarea se afla pe strada
Secerei, in apropiere de Palatul Copiilor. Pe poarta scrie că nu ai voie
sa stationezi in fata ei. Surse din Primaria Capitalei au confirmat ca
acolo se afla cel mai mare adapost pregatit pentru cazurile de forta
majora pe timp de razboi sau calamitate. Adapostul are sase etaje in
pamant si in el pot incăpea 20.000 de persoane. Structura din beton a
fost construita in anii ’60, cu mult inainte de inaugurarea Salii
Polivalente, in 1974.
Cat priveste crematoriul Cenusa misterul
nu se opreste aici. Observand cu un ochi critic fotografia de mai jos
veti gasi semne masonice ce pot fi intalnite in majoritatea cladirilor
construite de catre acesta societate internationala care, desi se
considera secreta, in ultimul timp apare tot mai des in lumina
reflectoarelor voit sau nu.
Statuia din partea dreapta infatiseaza un
barbat iar cea din stanga o femeie, pe stalpii ce incadreaza intrarea
se poate observa deasupra in partea dreapta este reprezentata o luna iar
in partea stanga un soare. Aceste lucruri sugereaza opusul, Yin si
Yang, un concept folosit foarte des de catre masoni. Sa nu uitam de
reprezentarea din mijloc ce cu suguranta reprezinta ochiul atotvazator
atat de intalnit in societatile oculte.
Tin sa-i multumesc lui Alexandru Bogdan pentru informatiile trimise.
Alte postari similare:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
O zi plina-ochi de pace, va ureaza cristian_kinetoterapy.....si tot ceva doriti in viata.. Doresc ca fiecare sa poata posta liber cu conditia pastrari bunului simt si fara postari xenofobe si rasiste. Cu totii suntem copii Divinitatii.