Proiectul KOALA – opusul Proiectului Montawk
Proiectul KOALA
Capitol din cartea Intalnire in Pleiade
După prima sa vizită in Pleiade, Preston Nichols a sfarşit prin a lucra la ProiectulMontauk. Ai putea crede că pleiadienii sunt un fel de piază rea, dar nu este cazul. Preston
este un fel de receptor radio, care se poate acorda la orice frecvenţă din cosmos. Dacă i-aţi
vedea laboratorul radio, aţi inţelege ce vreau să spun. De altfel, el susţine că a primit
inclusiv transmisiuni radio din trecut in acest laborator. Fiind el insuşi un „receptor radio
uman”, a putut fi atras intr-un proiect care a făcut foarte mult rău planetei.
La Montauk au fost implicate numeroase linii temporale. De fapt, realitatea este
alcătuită dintr-un număr infinit de realităţi potenţiale, care corespund unei multitudini de
linii temporale. Implicarea pleiadienilor in realitatea noastră este foarte complexă, aşa că
am putea crede că ei au intrat in viaţa lui Preston mai degrabă pentru a-l ajuta să renunţe la Proiectul Montauk, incercand să ridice conştiinţa planetară către linia temporală
primordială.
23 N. Tr. Analogia este mai evidentă in limba engleză: moon, mind, menstruation.
Apropierea mea de Preston corespunde acestui din urmă deziderat. Spuneam intrun
capitol anterior că am experimentat personal o dispariţie a timpului in anul 1982, la scurt
timp după ce am luat decizia de a dizolva universul fizic. Nu peste mult timp, m-am mutat
in Long Island. Ce-i drept, au mai trecut şapte ani, dar in cele din urmă l-am descoperit pe
Preston Nichols. Ceea ce se intamplă in universul nostru nu poate fi inţeles dacă nu ţinem
cont de persoana acestuia.
Mi-a luat mult timp ca să inţeleg ce s-a intamplat atunci cand timpul a dispărut pentru mine. A fost chiar o perioadă in viaţa mea cand am uitat de acest lucru. Abia după ce
m-am intors in zona respectivă mi-am adus aminte in detaliu ce s-a intamplat atunci. L-am intrebat pe Prston ce crede, dar nu avea nici o idee. Mi-a spus doar că intalneşte frecvent oameni care nu-şi amintesc anumite perioade de timp din viaţa lor. Răspunsurile au venit abia mai tarziu, cand renunţasem să le mai caut.
Unul din aceste răspunsuri a venit după o ceremonie la care am participat, alături
de Sharon Jackson (despre care am vorbit in Piramidele din Montauk), femeia-şaman din
tribul Montauk. Inainte de intalnirea noastră, Sharon a notat in scris cateva lucruri despre
mine pe care i le-a transmis Marele Spirit. Mi-a spus că am avut acces la o lume care le-a
rămas interzisă lui Preston Nichols şi Duncan Cameron, dar că m-am blocat la intoarcerea
din ea. Mai multe surse independente unele de altele mi-au spus acelaşi lucru, fără măcar să le fi intrebat. Am inţeles mai tarziu cu claritate că decizia mea de a dizolva mecanismele
atat de dureroase ale planului fizic a avut un impact imediat: viaţa mea s-a schimbat şi am
ajuns să mă mut in imediata apropiere a Montauk Point, acest loc atat de special din New
York. La vremea cand am luat decizia, aveam mintea perfect lucidă şi inima pură. A fost
probabil cea mai sinceră decizie pe care am luat-o vreodată. In consecinţă, a urmat un fel de teleportare a mea, dar in ce loc!
Următorul indiciu a venit de la prietena mea, Maia, un medium care ţine legătura
cu Tahuti şi a cărei activitate seamănă foarte mult cu ceea ce fac eu. Aceasta mi-a povestit
de existenţa unui proiect numit KOALA, care se va derula in viitor, in anul 8885. KOALA a
fost creat de Reţeaua Luminii Interioare in perioada pe care o trăim noi, dar a fost proiectat
printr-un tunel al timpului in viitor. Reţeaua Luminii Interioare este o structură alcătuită din toţi acei oameni de pe pămant care acţionează in spiritul ordinii divine, in guvern şi in alte domenii de activitate, mulţi dintre ei primind indicaţii directe de la ultratereştri. KOALA
operează pe două nivele principale. Primul se referă la sănătate şi ecologie, in beneficiul
liniei temporale actuale, iar al doilea constă in conceperea unui „virus codificat” care
urmează să fie introdus in matricea creată de extratereştri şi de Liga Lumii Unice (al cărei
nume codificat este OWL, de la One World League), cu scopul de a manipula reţeaua
noastră temporală prin proiecte de tipul Montauk. Dacă acest proiect va reuşi, virusul va
dizolva matricea şi va permite reinstaurarea domniei lui Metatron24 in realitatea noastră.
Reţeaua Luminii Interioare a inclus printre randurile ei oameni ca Rudolf Steiner
sau Nikola Tesla. KOALA este cel mai avansat centru de cercetare al acestei reţele. Aici se
află centrul de control (cutia neagră) al timpului real, situat langă Golden, in statul
Colorado, la 80 de metri sub pămant, intr-un complex de mici dimensiuni. KOALA
acţionează in sens opus Proiectului Montauk, menţinand lucrurile sub control şi avand pe
termen lung scopul de a-l dezactiva complet.
Montauk, Atlantis şi Cydonia (locul de pe Marte in care se află faţa şi piramidele
ce pot fi văzute de pe pămant) fac parte din Fisura Kali25, un alt nume pentru această linie
24 Metatron este definit ca un prototip al elementelor de bază din care este alcătuită materia (subparticulele acesteia). Se referă de asemenea la spirala luminoasă integrală a materiei, care se deosebeşte de spirala parţială (care este injumătăţită). Cu alte cuvinte, energia metatronică corespunde energiei spectrului luminos in integralitatea lui, adică luminii expansive care emană din cauza primară.
25 Kali este numele zeiţei hinduse a timpului, despre care se spune că devorează totul. Ii corespunde lui
Babalon şi este identificată cu „fluxul menstrual al timpului”. Culorile ei: roşu şi negru, sunt purtate frecvent de magicieni, dar şi de satanişti. temporală falsă. In afară de Golden, mai există şi alte noduri de echilibrare, precum Insula Paştelui şi Ram-Set, un centru localizat sub Pentagon.
Deşi eşalonul superior al Proiectului Montauk ştie de existenţa centrului KOALA,
el nu poate face nimic impotriva acestuia. KOALA este situat intr-o dimensiune care nu le
este accesibilă acestor oameni şi există intr-o realitate viitoare a planetei, numită de Tahuti
„Steaua Noului Pămant”. In momentul Marii Tranziţii (numită şi Efectul Celei de-a o Suta
Maimuţă),in noua realitate nu va fi transportată decat o mică parte din regiuneaMontauk.
Povestea relatată de Maia este mult mai complicată, fiind imposibil de relatat in
această carte, căci ar presupune foarte multe explicaţii suplimentare. Deşi nu răspunde la
toate intrebările mele (referitoare la absenţa timpului pe care am experimentat-o),
deocamdată reprezintă cea mai bună teorie pe care am găsit-o.
In clipa in care am luat decizia să dizolv aspectul fizic negativ al existenţei, am
fost recrutat in proiectul KOALA. Nimeni nu m-a intrebat dacă doresc acest lucru. Pac – şi
timpul a dispărut! De atunci, viaţa mea s-a schimbat dramatic. Toate experienţele care au
urmat au avut drept scop pregătirea mea in vederea muncii alături de Preston Nichols. Nu
doresc să intru in detalii prea aprofundate, dar vă voi oferi un singur exemplu: soţia mea.
M-am insurat cu o artistă foarte apreciată (caştigătoare a unor premii de referinţă), care a
dat pur şi simplu viaţă acestor poveşti incredibile legate de Montauk şi de pleiadieni prin
ilustraţiile ei incredibile. Acest lucru a ajutat considerabil la vanzarea cărţilor scrise de
Preston şi de mine. Nici chiar cei mai bine plătiţi autori de best-seller-uri nu şi-ar permite
serviciile ei sau al artiştilor din categoria ei. Nu numai că soţia mea imi face această
favoare, dar imi şi permite să iau parte la procesul ei artistic. Acesta este doar un exemplu
din multe, care ilustrează „norocul chior” sau sincronicitatea evenimentelor din viaţa mea.
Coincidenţele merg pană acolo incat ne-am născut in acelaşi spital. Şi aş putea continua la
nesfarşit cu aceste exemple.
Oricum ar fi, chiar dacă nu membrii KOALA au fost cei care m-au atras in
proiectul lor, este limpede că cineva a făcut-o şi că totul s-a dovedit pană la urmă o
experienţă benefică. Mi se pare absolut logic să existe un contra-proiect care să se opună
Proiectului Montauk şi celorlalte proiecte spaţio-temporale malefice care există. Dacă nu ar fi fost aşa, am fi fost cu siguranţă distruşi pană acum. In străvechile legende ale
aborigenilor australieni, ursul koala simbolizează imposibilitatea de a fi ucis, lucru ilustrat
de următorul mit.
Se spune că ursuleţul koala a fost un orfan care a căutat un refugiu in tribul său,
dar a fost tot timpul neglijat de membrii acestuia. De pildă, in timpul secetei, rezervele de
apă erau foarte sărace şi nimeni nu dorea să-i dea de băut. Chiar şi copiii il tratau cu răutate
şi bietul koala incepuse să plangă in somn.
Intr-o zi fierbinte de vară, cand intregul trib se afla la vanătoare, koala a furat intreaga rezervă de apă şi a plasat-o in nişte vase pe care le-a ascuns in varful unui copac. A furat chiar şi puţina apă care mai curgea in paraul din apropiere. S-a urcat apoi in copac şi a făcut un act de magie in urma căruia copacul a inceput să crească pană cand a ajuns la cer.
Cand membrii tribului s-au intors acasă, au rămas disperaţi văzand dispariţia apei.
Au remarcat apoi copacul uriaş care apăruse in mijlocul satului şi l-au văzut in varful lui pe
koala agăţat de ramuri, cu rezerva lor de apă. Ori de cate ori incercau să urce in copac ca săşi recupereze apa, ursuleţul ii aştepta pană cand se apropiau, apoi vărsa puţină apă peste
mainile lor, care deveneau astfel alunecoase, făcandu-i să cadă. In cele din urmă, doi dintre cei mai vanjoşi membri ai tribului s-au decis să il păcălească pe ursuleţul koala, urcand in serpentină pană la el. Din cauza acestei ascensiuni şerpuite, cand koala a incercat să verse apă peste ei, i-a ratat, căci cei doi işi schimbau tot timpul poziţia. In cele din urmă, unul din cei doi membri ai tribului a ajuns la koala, l-a inşfăcat şi l-a aruncat din copac. Deşi s-a izbit de pămant şi a luat inclusiv o mamă de bătaie de la restul tribului, el nu şi-a rupt nici un os.
Ursuleţul avea o vitalitate ieşită din comun, pe care a reuşit să şi-o prezerve urcand in
copaci. A descoperit că nu mai are nevoie de apă dacă mestecă frunzele arborelui de
cauciuc. Cat despre oameni, pană in ziua de astăzi aceştia se tem de magia ursului koala.
Acest mit explică de ce rezistă atat de bine urşii koala fără apă. De fapt, ei reprezintă nişte animale opiate, care simbolizează o stare de conştiinţă modificată, şi se caţără in copacii inalţi. Copacul care face legătura cu cerul descrie in mod evident arborele vieţii, menţionat de toate tradiţiile şi despre care vom discuta şi noi mai tarziu in această carte. Legenda arată că omul s-a impotrivit la un moment dat puterilor superioare ale vieţii.
Dacă există intr-adevăr un proiect care incearcă să anuleze rezultatele activităţii celor care
urmăresc coborarea nivelului de conştiinţă pe pămant, acesta nu ar putea primi un nume
mai inspirat decat „KOALA”, care simbolizează nemurirea şi aspectele superioare ale
conştiinţei.
Această legendă se potriveşte de asemenea de minune cu cea relatată de Preston in
O nouă vizită la Montauk, referitoare la conştiinţa christică. El a relatat aici o poveste
incredibilă despre felul in care Christos a răsturnat planurile operatorilor malefici din
Montauk. De aceea, pană cand vom obţine mai multe informaţii sau o explicaţie mai bună,
ne vom referi la toţi cei care fac eforturi pentru intoarcerea acasă a planetei cu ajutorul
pleiadienilor sub numele codificat de KOALA. I-am menţionat pe pleiadieni deoarece
constelaţia lor a fost locul in care a inceput intregul proiect KOALA.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
O zi plina-ochi de pace, va ureaza cristian_kinetoterapy.....si tot ceva doriti in viata.. Doresc ca fiecare sa poata posta liber cu conditia pastrari bunului simt si fara postari xenofobe si rasiste. Cu totii suntem copii Divinitatii.