Tunul antitanc tractat, calibrul 100mm si cei 8 servanti ai
sai. Misiuni: distrugerea tancurilor, mașinilor de luptă,
transportoarelor, precum si a personalului (
Wikipedia)
Eficient doar in cazul extrem in care o coloana de tancuri ar avansa
in asa fel incat sa-si expuna flancurile, in genul unor tinte din
poligon sau daca inamicul instalat pe o pozitie fixa nu ar avea nici un
fel de acoperire aeriana sau artilerie disponibila, adica din nou tinte
de poligon. In oricare alt caz, mobilitatea redusa si lipsa oricarei
protectii pentru servanti il fac extrem de vulnerabil, utilitatea
practica fiind mai mult decat discutabila.
Prin comparatie, Bizonul pare foarte performant: un duel intre un
TR-85M1 si o baterie de tunuri antitanc nu ar lasa foarte multe sperante
celor din urma.
Tinand cont de misiunile care trebuiesc indeplinite, cum se poate maximiza totusi utilitatea celor 8 militari?
RomaniaMilitary
In completarea platformelor antitanc de mai sus, o solutie rapida si
ieftina ar fi artilerie si lansatoarele reactive (calibrul 273 sau
300mm) cu submunitii BAT pentru LAROM. Varianta BAT era o optiune cu
«bataia » pana la 60-80km,cand pentru LAROM se prevedea cresterea razei
de actiune la 150km si se mai vorbea de o racheta tactica romaneasca…
In acelasi timp, rolul antitanc poate fi preluat de rachete ghidate
sau semi-ghidate, de la Spyke la STAR-80L, dar poate si un viitor
STAR-120/122L… care ar putea fi lansat de pe un sistem LAROM cu mai
putine lovituri sau ceva similar.
O solutie completa a problemei ar trebui sa abordeze 3 aspecte:
- inlocuirea tunului de 100mm atat din domeniul artileriei
antitanc dar si al tancurilor TR-85/M1 (tun model A308), sau chiar si
T55,
- mutarea tunului de 100mm pe o platforma de sprijin mai
mobila, pe roti sau MLI, daca e posibil cu autoincarcare gen Stryker,
sau chiar si cu turela Cockerill sau o evolutie a celei folosite pe MLI
Model89 (Gvozdika),
- rolul antitanc fiind preluat de vehicule mai usoare si mai
mobile dotate cu rachete antitanc, dupa cum se vede in exemplele de mai
sus.
Turela Cockerill pe Patria AMV
Astfel ar fi vorba de aproximativ 300 de tunuri recuperate de pe tancuri si inca 200 din cadrul unitatilor antitanc,
Model1977/M2002
modernizat cu sistem de ochire pe timp de noapte (FCS TAT-100). Deci un
total de 500 de tunuri, fara a le lua in considerare pe cele de pe
TR-77-580 sau de pe T-55. Pentru reutilizare, probabil doar aproximativ
60% dintre acestea (aproximativ 300) ar avea suficienta resursa, desi
este probabil ca mult mai multe, avand in vedere numarul redus de
trageri efectuate in poligon in ultimii 15 ani, dar si faptul ca multe
tancuri au fost retrase prematur, din lipsa de piese de schimb si nu
datorita uzurii.
Posibil MLI sud-coreean cu turela Cockerill
Deci ar exista un numar suficient de tunuri pentru a dota un vehicul
de sprijin al infanteriei, fara a avea pretentii de vehicul antitanc,
iar un stoc semnificativ de munitie déjà existent ar usura si reduce
costul exploatarii acestui calibru ani buni de acum inainte.
Cand am specificat mutarea tunului de 100mm pe o platforma de
sprijin, ma refer la sprijin pt. Infanterie, exact cum face Stryker.
Lupta antitanc va fi dusa de tancurile si vehiculele echipate cu tun de
120mm sau rachete AT.
Turela HITFACT cu tun cal.120mm
Ca un plus, ar trebui probabil ca turela aleasa pentru
acomodarea tunului de 100mm sa aiba din start flexibilitatea de a
acomoda ulterior si o piesa de calibrul 105 sau 120mm NATO (inclusiv
magazia de munitie aferenta), pentru ca peste ani, cand vor exista bani
iar tunurile de 100mm vor fi suficient de uzate, sa poata fi inlocuite
cu un minim de manopera.
BTR-3E cu Cockerill, asemanator cu B-33 Zimbru
Ca si platforma pentru acest vehicul de sprijin, probabil ca un
derivat al TBT 8×8 care sa aiba un blindaj mai substantial ar fi un bun
candidat. O solutie ceva mai costisitoare ar fi instalarea pe o noua
platforma senilata de lupta a infanteriei, pe modelul Anders-ului sau
PL-01 poloneze, sau pe o varianta modificata a TBT pentru rularea pe
senile. Un exemplu interesant este TAM-ul argentinian, pe sasiu de MLI
Marder, insa ar trebui revazute si proiectele de tancuri usoare
prezentate in articolul «
Un nou tanc usor pentru parasutistii americani».
TAM
Doar bani sa fie, evident mai putini in cazul refolosirii unei
platforme existente sau in curs de proiectare pentru alte roluri. Alte
doua proiecte, insa abandonate, sunt cele americane de tanc usor/MLI –
RDF/LT
sau HSTV-L al AAI Corporation (mai multe poze
aici)
,
primul cu tun de 75mm si o masa de 13 de tone iar al doilea cu o masa
de 20 de tone si tun de acelasi calibru. Aceste proiecte au demonstrat
caracteristici de exceptie iar lectiile invatate ar putea fi usor
aplicate in dezvoltarea unor noi vehicule de lupta ale infanteriei.
Revenind la platforma «eliberata » de tunul de 100mm, daca ar mai fi
loc de dezvoltare si ar fi si justificat ca raport
performante/financiar, poate ca TR-85 ar trebui sa primeasca tunul de
120mm (asa cum a fost intentia pentru
TR-85M2),
blindaj suplimentar simtitor imbunatatit – probabil MEXAS sau AMAP si
un motor pe masura, de cel putin 1200CP, ca si solutie de urgenta si de
refacere si modernizare a capacitatii parcului existent. Daca nu,
(normala fiind si intrebarea daca merita, ca si rezultat si cost,
sa modernizam TR-85)
TR-85 trebuie sa fie inlocuit cu o platforma mai capabila, insa la un
pret pe care sa ni-l permitem, de preferinta nou, sau integrand
platforma in capacitatea industriala romaneasca (si aici o varianta cu
un cost cat mai scazut, ar fi refolosirea unora dintre carcasele unor
tancuri mai capabile stocate in alte tari).
TR85 M2 deviant art
Programul Altay-ului turco-coreean pare sa progreseze bine, insa
pretul va spune in curand daca ne putem permite un astfel de tanc sub
licenta si daca aceasta licenta poate fi negociata avantajos, prin
parteneriatul strategic avut cu Turcia si Coreea de Sud.
O varianta ieftina de luat in calcul de catre UM Bucuresti ar fi tancul chinezesc
ZTZ/Type-99
A2 al Norinco, care desi derivat din T-72 are o masa de 54-58 de tone,
in functie de varianta si un motor de 1500CP (si chiar 2100 CP pt. Type
99KM – acum in teste), ceea ce ii ofera un raport de tractiune/greutate
de 28CP/tona, totul la un pret de putin peste 2 mil.$/bucata.
ZTZ99 A2 pe platforma de tren
Tunul sau de 125mm poate penetra blindaje de 1000-1200mm echivalent
RHa cu proiectile HEAT si APSDS (DU – uraniu saracit) iar propriul
blindaj contine module de blindaj ERa si mai ales compozit, inca secret,
care a fost testat si a rezistat cu succes la 7 lovituri de la 1800m
ale tunului de 125mm al tancului T-72C. Tancul este echipat si cu sistem
hard-kill acompaniat de sistem de protectie activa cu radar milimetric.
Struto-camila intre Merkava si T-55, nu departe de TR-85
De asemenea, ar fi interesant de vazut un studiu comparativ la nivel
de sasiu si turela de TR-85 vs Merkava, si cat de adaptat ar fi al 2-lea
pentru mediul si necesitatile din Romania. Ar fi nevoie de o solutie
care cu tot cu turela sa nu treaca de 55t, cel putin in prima faza…
chiar si o struto-camila intre Merkava si TR-85 (vezi articolul «
Sezatoare
episodul 4 »), imbinand avantajele fiecaruia, ar putea fi interesanta,
desi aceasta solutie ar fi fost mai potrivita la nivelul anilor
’90-2000. Asta ca si alternativa cu import de tehnologie fata de
achizitia de tanc greu la mana a doua, Leopard2, M1A1 Abrams, etc…
pentru care am vazut ce s-a intamplat recent la polonezi.
Merkava I
Eu m-as uita cu atentie la
fierul vechi israelian Merkava I, II si mai ales mai noul III,
care sa primeasca o turela dimensionata pentru un tun de 120mm (daca am
inteles bine, asta a fost si una dintre problemele pentru care s-a
renuntat la variantele 1 si 2 de Merkava). Foarte probabil ca Merkava,
chiar si in variantele I si II, dar mai ales MK.III este net superior
lui TR-85 M1.
Merkava MkII D (cu blindaj modular) sau
MkIII BAZ /IIID
Dor Daled
(incorporand si tunul de 120mm, motor de 1200CP, turela mai flexibila
vs sasiu, dar si cu elemente ale MKIV instalate) este suficient intr-o
prima faza de utilizare, urmand ca in timp, pe masura ce sume mici devin
disponibile, sa-l aducem la un nivel similar cu Merkava IV (motor
1500CP, transmisie, suspensie si senile adaptate terenului stancos, FCS
nou, turela « uscata » ) sau superior, asimiland tehnologia israeliana
in timp. Avantajul ar fi cheltuirea unor sume mici in faza de achizitie
si modernizare in parteneriat precum si potential pentru modernizari
ulterioare la ultimul standard. O astfel de colaborare ar fi si o
oportunitate deosebita pentru israelieni care ar reusi astfel primul
export, confirmand Merkava ca si produs vendabil, dupa incercarile din
Columbia si alte tari.
Aceeasi strategie se poate aplica si tancului M1
Abrams, mai ales ca acesta poate fi adus la starea de nou, avand in curs
si integrarea unui motor diesel pe platforma existenta.
Abrams M1A3? Modelizare
Iar daca tot am ajuns la Abrams (vezi «
Abrams M1A2SEP V.2 si alte modernizari ale M1 Abrams »), un var al sau din Coreea de Sud, si anume
Rotem K1-88,
ar putea fi o perspectiva interesanta, mai ales ca in ultima versiune a
sa inglobeaza elemente ale K2 Black Panther, ceea ce il apropie
simtitor de capabilitatile tancului turcesc Altay. Rotem K1A1
sud-coreean este ignorat de multa lume, desi se poate considera ca este o
versiune imbunatatita si adaptata cerintelor sud-coreene a M1 Abrams.
Iata si cateva diferente notabile fata de M1 Abrams ale
K1(prototipuri): 4 tone mai putin (55t nud Abrams vs 51t K1), inaltime
mai redusa (2,37m M1 vs 2,25m K1), motor tot de 1500 CP dar german si
diesel MTU MB Ka-501 (versiune compacta a motorului de Leopard 2 MB-873
Ka-503) , vedere panoramica a postului comandantului (lipsa la prima
versiune de Abrams, dar introdusa la M1A2), suspensie hibrida bare de
torsiune-hidropneumatica (ceea ce mareste stabilitatea si dubleaza
capacitatea de inaltare-coborare a tunului : +20 => -9.7 grade la K1
vs +10 => -5 la M1). Tunul versiunii K1A1 este KM256, acelasi
Rheinmetall L-44 (initial fiind de 105mm) produs sub licenta iar
blindajul este tot Chobham, desi posibil mai evoluat, compozitia fiind
secreta.
Tot K1A1, cu steaguri cu tot
De la inceput superior lui M1 Abrams, un mic handicap e ca nu
beneficiaza de modernizarile disponibile pachetului Abrams, compensatia
fiind tocmai modernizarea sa cu elemente ale K2 si alte dezvoltari
locale. Produs in aproximativ 1500 de bucati (din care 1000 au ramas la
versiunea K1 cu tun de 105mm), se pregateste o noua modernizare a sa,
K1A2 din 2014 – cu retrofit de echipamente de pe Rotem K2.
Brosura Hyundai Rotem K2:
http://www.hyundai-rotem.co.kr/Eng/Common/data/K2_ENG2.pdf
Pentru noi ar fi interesanta aceasta optiune, atat
prin faptul ca nu am avea nevoie de mai mult de 300-400 de bucati, daca
actualele batalioane se mentin in fortele terestre romane, cat si
datorita faptului ca deja acest K1 modernizat s-ar putea sa-l concureze
la performante pe varul sau mai recent, Altay, insa este neaparata
nevoie de transfer tehnologic si colaborare cu sud-coreenii pentru
dezvoltari ulterioare…
K1 – culori de desert
De altfel tunul si motorul ar putea fi inlocuite la nevoie cu unele
de provenienta germana la o modernizare ulterioara (L55 Rheinmetall si
motor de 1800CP ), desi personal as prefera o evolutie bazata pe licenta
si cercetare autohtona. In plus coreenii sunt la inceput de drum cu
exportul si s-ar putea sa fie mult mai deschisi la transferuri de
tehnologie (vezi si cazul Altay) decat firme mari cu piata garantata
pentru Leopard2 sau Abrams. Astfel ne-am dota rapid cu un tanc la
53-54tone (22CP/tona si o rezerva confortabila de crestere in greutate),
cu anumite performante superioare unui M1A1 Abrams, la un pret nou de
putin peste 4 mil.$ bucata (pentru K1A1), deci probabil injumatatit in
versiunea second-hand, integrat in mare parte in industria noastra si
mai usor de operat decat un AMX-56 Leclerc sau un K2 Black-Panther.
AMX-56 Leclerc
Iar in final, pentru ca vorbeam de Leclerc, pentru a pune in valoare
parteneriatul strategic cu Franta, exista un proiect anterior, care
ingloba si o parte din echipamentele in studiu pentru Leclerc, insa mai
simplu de operat, si anume
AMX-40.
Desi avea elemente comune cu mai vechiul AMX-30/32 si un design conventional, depasit la nivelul anilor ’90,
AMX-40
ingloba si elemente moderne, cum ar fi blindajul compozit ceramic, tun
de 120mm si tun AA de 20mm, un motor Poyaud V12X diesel de 1100 CP la o
masa de doar 43 de tone, transmisie si suspensii imbunatatite (de unde
si agilitatea deosebita). Tancul atingea o viteza de 70 km/h pe sosea si
50km/h pe teren denivelat. Blindajul era din otel laminat si perforat,
echivalent la 400-450mm RHA, care a devenit depasit de evolutia
rachetelor AT la sfarsitul decadei ’80. Video
AMX40:
http://www.youtube.com/watch?v=OEcXzDSaJow
Ma intreb ce ar fi daca pornind de la acest model simplu de operat,
ar aparea un model care sa includa ultimele echipamente de pe Leclerc,
pastrand insa turela cu incarcare manuala, un Leclerc pentru saraci…
AMX 30, “tatal” lui AMX-40, modificat pentru studiu
Probabil ca intr-o versiune adusa la zi la nivelul lui 2013, acest
hibrid Leclerc-AMX40 ar fi aratat mai degraba ca si in imaginea de mai
sus sau ca si modelul mai putin cunoscut, precursor al Challenger, si
anume
Vickers Valliant MK4 sau
Mk7 (turela universala pe sasiu de Leopard2), ultimul fiind dezvoltat ca si inlocuitor al Challenger1.
Incheiem aici expunerea fiind constienti ca cel mai probabil viitor
pentru Armata Romana este sa continue sa foloseasca inca 10 ani tunul de
100mm, in lipsa de altceva, Resita nemaifiind capabila sa produca un
alt tun fara investitii serioase, pana la expirarea completa a resursei…
Cam acelasi scenariu il vad si pentru TR-85/M1… iar daca avem noroc
poate totusi intra in inzestrare vehicule moderne 4×4 echipate si cu
rachete antitanc. Si poate dupa 2020 se vor trezi ca le mai trebuie sa
inlocuiasca cate ceva, insa industria noastra fiind demult disparuta,
probabil vor importa cateva serii limitate, multe la mana a doua, asa
cum azi apare un curent favorabil Leopard 2 la mana a doua.
Leopard 2 spaniol e nou, e A6 si e fabricat local
Doar daca nu se va intampla ceva … cu orizont 2018!
Romania Military Productions
(Marius Zgureanu & George Taslauanu)
Citeste si:
http://www.rumaniamilitary.ro/masina-grea-de-asalt-a-infanteriei-o-noua-moda
http://www.rumaniamilitary.ro/viitorul-tancului-produs-in-romania-tr-85-tr-85m1-si-tr-85m2
http://www.rumaniamilitary.ro/tr-85m2-o-certitudine-cu-multe-necunoscute-2
http://www.rumaniamilitary.ro/mli-84-m2-posibilitati-de-modernizare-suplimentara
http://www.rumaniamilitary.ro/concepte-mli-ul-romanesc-dupa-mli-84m
http://www.rumaniamilitary.ro/prezentarea-prototipul-tancului-turcesc-altay-de-catre-compania-otokar_un-exemplu-pentru-romania
http://www.rumaniamilitary.ro/polonia-s-ar-putea-sa-cumpere-alte-130-de-tancuri-leopard-2-chiar-in-2013
http://www.rumaniamilitary.ro/t55-m8a2-tifon2-si-mai-vechiul-agm
http://www.rumaniamilitary.ro/va-avea-romania-un-nou-tanc-si-daca-da-cum-va-arata
Turela Cockerill pe Patria AMV
Posibil MLI sud-coreean cu turela Cockerill
Turela HITFACT cu tun cal.120mm
BTR-3E cu Cockerill, asemanator cu B-33 Zimbru
TAM 
TR85 M2 deviant art
ZTZ/Type-99 A2
ZTZ99 A2 pe platforma de tren
Merkava I
Merkava MkIII BAZ la trageri
Abrams M1A3? Modelizare
Rotem K1-88 A1
Tot K1A1, cu steaguri cu tot
K1 – culori de desert
AMX-56 Leclerc 
AMX 30, “tatal” lui AMX-40, modificat pentru studiu
Leopard 2 spaniol e nou, e A6 si e fabricat local
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
O zi plina-ochi de pace, va ureaza cristian_kinetoterapy.....si tot ceva doriti in viata.. Doresc ca fiecare sa poata posta liber cu conditia pastrari bunului simt si fara postari xenofobe si rasiste. Cu totii suntem copii Divinitatii.