Vrei să salvezi Roşia Montană?

Posted on 14/12/2013 by banifarabani

 În acest articol, îţi propun un exerciţiu de telepatie CONŞTIENTĂ.

Acum voi avea ocazia să văd câţi Români Adevăraţi mai există în România…

Poţi veni alături de mine sau poţi să bagi capul în nisip. Puţin contează pentru mine… Şi asta, pentru simplul motiv că eu fac ceea ce spun aici, fără să-mi pese dacă mă ia cineva în serios.

Eu mă simt luat în serios, atunci când calculatorul meu stricat, se repară când îl rog să mă ierte şi pun în practică exact exerciţiul pe care ţi-l prezint mai jos.

Dacă am reuşit, să-ţi povestească Monica, pentru că a fost martoră la multe astfel de fenomene în cei aproape cinci ani de căsnicie, care ne unesc.

Restul, e pălăvrăgeală de babe bârfitoare.

EXERCIŢIUL

Înainte de a trece la realizarea sa practică, e bine să ştii că cu acelaşi exerciţiu, te poţi vindeca de o boală, sau poţi rezolva o mulţime de chestii, care mai de care mai ciudată şi mai imposibilă, cum am rezolvat eu de pildă cu centrala şi instalarea gazelor, deşi când am pornit proiectul, aveam 0 (zero) lei buget de investiţii.

Gata cu vorbăria!

1. Aşează-te într-o poziţie comodă; de preferinţă pe un scaun fără spătar, pentru a fi constrâns(ă) să ţii dreaptă coloana vertebrală, fără sprijin, care provoacă somnul. Evident, dacă ai malformaţii grave sau eşti într-o situaţie specială (paralizie sau similar), e bine şi dacă stai pe verticală, cu sprijin, dar în acest caz, e preferabil să foloseşti exerciţiul ÎNTÂI pentru ameliorarea afecţiunii, pe principiul secular că, un orb e incapabil să ajute un chior. Invers, poate că da.
2. Închide ochii. Asta te va ajuta să plonjezi în lumea ta interioară, să te rupi de excitaţiile vizuale, care distrag atenţia, în proporţie de peste 90%;
3. Relaxează-te, folosind un exerciţiu simplu de tot: respiră lent şi adânc. Inspiri pe nas şi expiri pe gură. Calm, lent, fără să forţezi;
4. Când simţi că te linişteşti, priveşte cu atenţie, cu „ochiul interior”, la nivelul inimii. Acolo, vei vedea la un moment dat un spot luminos. Ceva ca un mic Soare. Concentrează-ţi atenţia asupra spotului luminos şi vizualizează cu perseverenţă, modul în care el creşte. Treptat, el va ocupa cu diametrul său, toată cutia toracică, apoi Lumina se va revărsa prin braţe şi prin abdomen, către tălpi. La un moment dat, Lumina va părăsi corpul în mediu, prin palme, prin tălpile picioarelor şi, mai ales, prin piept, la nivelul inimii. Emisia din piept, este extrem de importantă şi trebuie să te focalizezi ca ea să rămână la acel nivel. În momentul când vezi că treptat camera în care eşti se umple cu Lumină, rosteşte liniştit, „Te iubesc, Roşia Montană!”. Repetă încet această formulă „magică”, până când decizi să te opreşti, dacă simţi oboseală. Dacă ai de vindecat o afecţiune, formula este „Te iubesc, [numele tău]!”. În cazul meu, „Te iubesc, Şerban!”. Dacă simţi oboseală şi observi că emisia luminoasă tinde să scadă, fă o pauză, respiră liniştit, fără să deschizi ochii. Când simţi că te-ai echilibrat, reia exerciţiul, vizualizând sâmburele de lumină şi dezvoltându-l treptat, cum am arătat mai sus.
5. Încheie simplu, adresând Conştiinţei Universale, „Mulţumesc, Te iubesc!”.
6. Evită să deschizi brusc ochii. Lasă-i să se deschidă ei singuri, lent, ca şi cum ai avea nisip pe pleoape. CONŞTIENTIZEAZĂ CE S-A SCHIMBAT ÎN TINE ŞI ÎNĂUNTRUL TĂU. SCRIE TOATE ACESTEA ŞI RECITEŞTE-LE PERIODIC!

Închei cu o vorbă înţeleaptă, care îmi place foarte mult:

„Există două moduri de a trăi viaţa: să fii parte a problemei sau, să fii parte a soluţiei!”.

Asta e tot! Să-ţi fie de bine!

Cu drag, Şerban

 Sursă foto: PressEurop.

---