După 30 de ani de la primul său zbor, ruşii reinventează MiG-29
Foto: RIA Novosti
Noul MiG-29K/KUB (Produsul 9.31/ 9.47) a zburat pentru prima dată în 2007, la trei decenii după prototipul MiG-29, construit în tot acest timp, în 1.600 de exemplare şi 10 variante. Vă supunem atenţiei analiza unui specialist în domeniu, Valentin Vasilescu, pilot de aviaţie, fost comandant adjunct al Aeroportului Militar Otopeni.
Cabina
MiG-ului 29K/KUB este de tip „glass cockpit” compusă din EFIS
(Electronic Flight Instrument System), conţinând câte 3 LCD-uri color de
tip MFD (multi-function displays), cu dimensiunile 30/20 cm, pe care
sunt afişate informaţiile de navigaţie, cele tactice, control motor,
combustibil, instalaţii. Suplimentar, este montat şi afişaj pe parbriz
de tip HUD (Head-Up Display), holografic cu un câmp de vedere mare
(peste 25 de grade). Comenzile avionului sunt electrice de tip digital
(fly-by-wire).
Sistemul
de comunicaţii cuprinde şi o staţie radio secretizată care funcţionează
ca linie de date. Prin aceasta sunt vehiculate via satelit, informaţii
de la punctele de comandă şi dirijare de la sol şi de pe nave, de la
avioanele de alarmare îndepărtată AWACS/AEW. Subsistemul de navigaţie
clasic este compus dintr-un echipament combinat: inerţial, radio, GPS,
de dispozitivul Trecor care realizează o hartă digitală a zonei
survolate şi de aparatura specifică venirii la aterizare pe portavion.
Subsistemul de navigaţie în condiţii de vizibilitate scăzută şi de
dirijare a armamentului este compus dintr-un bloc comun de senzori de
tip FLIR (Forward-Looking Infra-Red) şi IRST (Infra-Red Search and
Track) denumit FILAT (Forward-looking Infra-red Laser Attack Targeting).
Telemetrul laser, montat sub botul avionului şi proiectorul laser de
ghidare a bombelor şi rachetelor, montat pe intradosul aripii,
constituie împreuna echipamentul optic de dirijare a armelor.
Aripile
lui MiG-29K/KUB pot fi rabatate în sus pe timpul staţionării,
urcării/coborârii cu elevatorul de pe puntea de zbor a portavionului.
Numărul punctelor de acroşaj a crescut la 13 faţă de cele 8 de la MiG-29
C. Avionul poate fi înarmat cu rachete şi bombe (5.500 kg), iar pe
lateralele fuselajului şi dorsal au fost montate rezervoare de
combustibil conformale care modifică destul de mult silueta MiG-ului 29
cu care ne-am obişnuit.
Fiecare
MiG-29K/KUB se poate alimenta în aer şi la rândul său poate acroşa
rezervoare suplimentare şi echipamentul PAZ-1MK cu care alimentează în
zbor alte avioane. Distanţa maximă de zbor a avioanelor MiG-29K/KUB este
de 2.000- 5.500 km, masa standard la decolare fiind de 18.550 kg.
Propulsia este asigurată de două motoare RD-33MK fiecare având
tracţiunea de 9.000 kgf. La MiG-29K/KUB, constructorul rus de avioane
Mikoian utilizează o vopsea cauciucată specială de tip caloric şi
înlocuieşte în proporţie de 15-35% învelişul de dural cu materiale
radioabsorbante, din categoria nanofibrelor de carbon. Micşorând astfel
de 4 ori suprafaţa echivalentă radar (radar cross section-RCS) de la 3
m2 la 0,7 m2. Reducând distanţa de descoperire a avioanelor de vânătoare
de tip F-16, F-15, F-18 şi Rafale, la 80 km. Pentru comparaţie RCS
pentru MiG-21 Lancer = 3 m2, pentru F-16C = 2 m2, Rafale, F-18 = 1-2 m2,
F-35 = 0,1 m2.
MiG-29K/KUB
este echipat cu radarul de bord Zhuk-ME, de tip AESA, o variantă a
celui de pe MiG-29SMT care descoperă ţinte navale la 300-450 km, aeriene
de la 200-300 km şi rachete de croazieră de la 120 km. Radarul de bord
Zhuk-ME de tip AESA este acelaşi ca şi la Su-35BM (similar radarului
AN/APG-68 de pe avionul F-16 Block 52/60, AN/APG-77 de pe F-22A şi
AN/APG-81 de pe F-35). Radarul este asistat în funcţionarea sa de 2
computere (Common Integrated Processor/CIP) având memoria de 200 mega
byţi.
În
locul unei antene conice, capabilă să direcţioneze undele radar într-un
fascicol îngust, care permanent e rotit mecanic şi e nevoită să schimbe
faza semnalului emis de un singur transmiţător de mare putere, se poate
utiliza o antenă, compusă din cât mai multe elemente TR
(transmiţător-receptor), legate într-o reţea. Practic, întreaga antenă a
radarului AESA este compusă din 1.000 – 2.000 de module TR
(transmiţător-receptor), care funcţionează independent unul de altul.
Modelarea formei fascicolului radar şi proiectarea lui în direcţia unui
sector foarte îngust şi precis delimitat din spaţiu, este realizată
digital de către un computer, prin selectarea puterii radiaţiei emise de
fiecare dintre modulele TR, lucru care se realizează practic, în câteva
milionimi de secundă.
Avionul
de alarmare îndepărtată îmbarcat pe portavioanele SUA este E-2C
Hawkeye. El patrulează timp de aproape 4 ore, într-o zonă circulară, la
altitudinea de 7.000 m, la o distanţa de 300 km de portavion. Radarul
său de tip Lockheed Martin AN/APS-145 poate descoperi ţinte navale până
la distanţa de 450 km şi aeriene până la 350 km, dirijând avioanele
F/A-18 asupra a 40 dintre acestea. Întrucât radarul de pe MiG-29K/KUB
este superior celui N011M de pe Su-33 şi Su-30MK (comparabil cu cele de
pe avioanele F-15C/E, F/A-18A-G) din 2015, când portavionul Amiral
Kuznețov va dispune de 20 MiG-29K şi 4 MiG-29KUB, el va utiliza ca
aparate de alarmare îndepărtată 2-3 MiG-29K/KUB. Una din variantele de
înarmare a lui MiG-29K/KUB include rachete aer-aer Novator K-100
(supranumite distrugătoare de avioane AWACS), cântărind 748 kg şi având
viteza de 4.000 km/h şi bătaia de 200-300 km.
Echipamentul
de luptă radioelectronică (EW) este alcătuit dintr-un receptor de
avertizare de banda largă, a iradierii radar (RWR), cu antene dispuse pe
întreaga suprafaţă a aripilor şi fuzelajului. Pe tabloul de bord există
un sistem de indicare a apropierii rachetelor ghidate (MAW), utilizând
senzori optici montaţi pe fuzelaj, coadă şi aripi. Un microprocesor EW
estimează timpul până la impactul cu racheta inamică şi comandă
echipamentul de contramăsuri electronice active sau pasive.
În
afara celor 24 MiG-29K/KUB pentru portavionul rusesc Amiral Kuznețov,
45 MiG-29K/KUB (din care 20 pentru portavionul Vikramaditya, fost Amiral
Gorşkov) au fost comandate de India. Alte 20 de MiG-35B/SE/UB (varianta
de export a MiG-29SMT, asemănătoare MiG-29K/KUB) ar trebui livrate
Myanmarului anul acesta, 12-24 MiG-33 (varianta MiG-29M/M2 cu tracțiune
vectorizată) Siriei, 6 (plus alte 6) MiG-35 Serbiei (în 2014-2015) şi 37
MiG-29SMT forţelor aeriene ruse în 2016.
Notă: Toate informaţiile prezentate în articol aparţin autorului. Postul de radio Vocea Rusiei nu răspunde pentru ele.Mai mult: http://romanian.ruvr.ru/2013_10_11/Dupa-30-de-ani-de-la-primul-sau-zbor-ruSii-reinventeaza-MiG-29-8494/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
O zi plina-ochi de pace, va ureaza cristian_kinetoterapy.....si tot ceva doriti in viata.. Doresc ca fiecare sa poata posta liber cu conditia pastrari bunului simt si fara postari xenofobe si rasiste. Cu totii suntem copii Divinitatii.