Sursa-
Lupul Dacic
RECENSAMANTUL RUINARII ROMANIEI
RECENSĂMÂNTUL RUINĂRII ROMÂNIEI
A început să circule pe Internt, din vara lui 2011, textul de mai jos.
***
Ceea ce veţi citi este de natură să impresioneze şi o… piatră!
Simpla trecere în revistă a celor 1.256 de…
repere naşte multiple nedumeriri, orice încercare de justificare a
jafului comis ducând spre fraudulosul „pact cu diavolul“, încheiat de
guvernanţii României de după ’89. Întreaga fostă economie naţională a
ţării noastre este evidenţiată într-un… necrolog!
Indiferent de modul de analiză,
obiectiv/subiectiv, nu putem pleca decât din momentul ’89, an în care
devenise oficial că Romania nu mai avea datorie externă. Nu trec cu
uşurinţă peste lipsurile îndurate de popor, supus fără voie şi
explicaţie unui maraton căruia nu i se vedea linia de sosire. Nu va fi
uitată nici suferinţa aceluiaşi popor, cauzată de exacerbarea unei
politici proletcultiste, cu finalitate paranoică. Vreau doar
să scot în evidenţă rezultatul eforturilor făcute, evidenţa lor fizică
legată de multiple ramuri economice, utile dezvoltării normale a unei
naţii.
Tot ceea ce a însemnat timp, efort, durere,
alienare, renunţare, există şi funcţiona indiferent de carenţele de…
management pe care le-am aflat, cu toţii, când s-a început analiza
motivatoare de ucidere a semenului şi de justificare a… dezastrului
programat.
Mă repet, ca
să înţelegeţi, în acel moment, al întoarcerii economice a României cu
zeci de ani în urmă, ţara noastră nu mai avea nici o datorie. Mai mult,
tot ceea ce veţi vedea în materialul care urmează, exista, era plătit,
funcţiona, asigura viaţa de zi cu zi, prelucra multele bogaţii cu care
fusesem „înzestraţi“ de divinitate.
Şi, dintr-o dată, se abătu asupra noastră furia ţinută în obroc a câtorva dintre fosilele stalinismului, asistaţi de urmaşii unor foşti colegi de-ai lor în prăpădirea fiinţei naţionale, încă din 1945, sprijiniţi de trădători dovediţi a fi în slujba unora dintre serviciile de spionaj, străine interesate direct în reîntoarcerea României la… sapă de lemn, profitând de disponibilitatea multor cozi de topor de care neamul acesta a tot avut „noroc“ şi cu încuviintarea… făcătorilor actuali ai globalizarii!
Şi, dintr-o dată, se abătu asupra noastră furia ţinută în obroc a câtorva dintre fosilele stalinismului, asistaţi de urmaşii unor foşti colegi de-ai lor în prăpădirea fiinţei naţionale, încă din 1945, sprijiniţi de trădători dovediţi a fi în slujba unora dintre serviciile de spionaj, străine interesate direct în reîntoarcerea României la… sapă de lemn, profitând de disponibilitatea multor cozi de topor de care neamul acesta a tot avut „noroc“ şi cu încuviintarea… făcătorilor actuali ai globalizarii!
Cine şi cum ar fi putut rezista la o asemenea
ofensivă!? Românii s-au dovedit nedemni de sacrificiul stramoşilor şi,
contrar aşteptărilor fireşti, au concurat la disiparea avuţiei
naţionale, implicit la dezmostenirea „lor şi a urmaşilor lor, în vecii
vecilor“. S-au bucurat ca nătângii de desfiintarea cooperativelor
agricole, dispusă de Petre Roman, distrugând fizic întrega bază
materială care le aparţinea, de drept, tot lor! Au continuat balul libertăţii prin sporirea dezordinii în funcţionarea tuturor structurilor administrative şi nu numai a acestora.
Şi numai atunci când gospodăria
nu mai avea garduri şi nici câini… au apărut „pricepuţii“, adevarata
Coloana V-a a „edificării“ dezastrului total asupra unei ţări foarte
frumoase, având păcatul de a fi locuită!
Citiţi, amintiţi-vă, gândiţi şi…speraţi,
Mugur Preda,
Bucureşti-România
|
***
ADDENDA
Cine are informaţii despre alte întreprinderi
distruse, furate, vîndute pe nimic, să completeze lista. La acest jaf
au contribuit toate partidele parlamentare care au fost la putere în
aceşti 22 de ani apocaliptici, împreună indivizii corupţi din economie,
ju$tiţi€, administraţie etc. – adică ceea ce s-a numit cleptocraţia.
În continuarea distrugerii economiei
româneşti, guvernul trădător maghiarizat Boc-Bela, cu acordul
preşedintelui filomaghiar Traian Băsescu şi la presiunea Fondului
Monetar Intenraţional (F.M.I.), şi-a propussă înstrăineze şi marile combinate energetice.
În prima formă, pentru ca pastila să fie mai uşor de înghiţit de către
români, înstrăinarea se va face prin aducerea de manageri străini – care
vor dispune, evident, decizii dictate de forţe străine. Prin pierderea
controlului asupra marilor combinate energetice, România îşi va pierde
tot mai mult suveranitatea naţională, fiindcă sistemul energetic
constituie o componentă esenţială a securităţii naţionale.
Situaţia de acum doi ani, cînd Federaţia Rusă a
oprit gazul – pe motivul întemeiat că Ucraina fura gaz din conductele
transnaţionale, dar folosit doar ca pretext pentru a face presiuni
contra ţărilor europene occidenatale! – şi a îngheţat toată Europa
Occidentală este elocvent pentru pierderea independenţei României din
cauza înstrăinării marilor combinate energetice! Vedeţi, în acest sens,
comentariul „29 Vasile Zarnescu // Sep 24, 2008 at 12:18 pm“, la articolul meu NECESITATEA REÎNTREGIRII ROMÂNIEI.
De aceea, regimul Băsescu-Boc-Bela trebuie înlăturat rapid, înainte să mai apuce să dispună vreo decizie antiromânească!
Vasile I. Zărnescu
130 de oameni cercetaţi, 80 de acuzaţi, nici un prejudiciu rezultat în urma vânzării pe nimic a 16 nave. Dosarul „Flota“ intra în galeria marilor fraude economice ale sfârşitului de secol XX. Era perioada în care România a ieşit din „epoca de aur“ şi a intrat în „epoca ţepelor“. Financiarul vă propune în fiecare săptămână câte un dosar celebru, cu „autor necunoscut“.
Astăzi, despre cum au dispărut „fără urmă“ 286 de nave.
Odată, demult, România „inventa” exploatarea la scara industrială a petrolului, născocea primul avion cu reacţie sau era între primele trei ţări care utilizau laserul în industrie. Ei bine, am fost mai mult decât atât, vorba poetului în viaţă – am avut şi a noua flotă maritimă (comercială) a lumii. O tempora, o mores!
La ora actuală, din toată flota românească nu mai există decât un munte de dosare penale care pluteşte prin tribunalele patriei.
Prea multe nave
Revoluţia din decembrie 1989, sau cum vreţi să-i spuneţi, ne-a prins
cu 286 de nave în stare de funcţionare, toate aflate în dotarea flotei
maritime comerciale. Ele se aflau în administrarea fostei întreprinderi
de stat Navrom Constanţa. Aşa cum am mai spus, dar ar fi bine s-o
repetăm de mai multe ori pe parcursul acestui material, în topul mondial
al flotelor comerciale România ocupa atunci locul 9.Însă o minte „luminată“ s-a gândit că o asemenea armada era de neconceput şi greu de condus, aşa că, la data de 15 mai 1990, întreprinderea de stat a fost spartă în trei companii: Navrom, Romline şi Petromin. Dintre acestea, Petromin a primit 89 de nave de cel mai mare tonaj, devenind segmentul strategic al flotei comerciale. Director general al companiei a fost numit Călin Marinescu, zis „Şogunul“. Trebuie spus că, din cele 286 de nave, cel puţin 90 se aflau în diferite stadii de degradare, scoaterea lor din uz fiind mai mult decât recomandată. Rămân, totuşi, mai mult de 190 de nave maritime bune şi foarte bune, care au dispărut fără urmă.
Fructul pasiunii
Pentru că avea vapoare mai multe şi mai bune, Petromin a
stârnit, la vremea ei, dorinţele multor afacerişti, din ţară şi din
străinătate. Şi, asa cum se întâmpla cu orice lucru de care trage toată
lumea, din compania în cauză s-a ales praful, în doar opt ani. Rând pe
rând au dispărut toate navele – unele vândute pe un dolar, altele
sechestrate prin porturile lumii în contul unor datorii neachitate.
Sigur, vă tot întrebaţi de ani buni, ca şi în alte cazuri, cine sunt
vinovaţii.A existat şi o anchetă penală, menită a face lumina în toată afacerea. S-a finalizat cu un dosar, celebru, „Flota“ pe numele lui. Personajul principal era Traian Băsescu, în calitatea sa de ministru al transporturilor în momentul în care navele au început să intre în… „Triunghiul Bermudelor“. Nu era singurul suspect, ci a făcut „echipa“ cu alţi 80 de acuzaţi.
Acuzat de propria Putere
„Financiarul“ vă prezintă dosarul „Flota“ aşa cum a ieşit el pentru
prima oară din „malaxorul“ anchetatorilor. Veţi vedea că multe dintre
deciziile luate de oficiali guvernamentali faţă de navele româneşti au
fost pur şi simplu stupide, asta ca să ne exprimam gingaş. Altele pot fi
catalogate drept rău intenţionate. Rămâne că dumneavoastră să judecaţi,
pentru că instanţa a decis că nu există nici un prejudiciu în toată
afacerea.Reţine atenţia faptul că dosarul care îl incriminează pe Traian Basescu de „scufundarea“ flotei româneşti – cazul Petromin – nu a fost deschis de adversarii politici din P.S.D., ci de colegi din Partidul Democrat, chiar pe vremea când Traian Băsescu se afla la Putere. Instrumentat pentru prima oara în 1999 (procuror general era chiar Mircea Criste, un fost membru P.D.), dosarul îl acuză pe Traian Băsescu de faptul că, în 1991, în calitate de ministru al Transporturilor, a semnat celebrul contract de asociere cu firma norvegianaKlaveness, căreia, practic, i-au fost vândute 16 nave maritime cu un dolar bucata. În urma acestui contract, partea română s-a ales fără nave, dar şi cu datorii de aproximativ 20 de milioane de dolari la o banca din Oslo.
Capetele de acuzare
Acuzaţiile au fost constituite pe baza verificărilor făcute de
Direcţia Generală a Controlului Financiar de Stat la Compania de
Navigaţie Maritimă Petromin S.A. Constanţa. În dosar sunt
consemnate următoarele ilegalităţi: „În toate cazurile, înfiinţarea
companiilor din străinătate (ale Petromin – n.r.) nu au avut aprobarea Guvernului României, aşa cum prevăd dispoziţiile Decretului-lege nr. 104 din 30 martie 1990.Documentele de înfiinţare şi funcţionare a acestor companii au fost aprobate de Traian Băsescu – ministrul Transporturilor. Navele aparţinând Petromin S.A. Constanţa au arborat pavilion liberian tot prin ordin al ministrului Transporturilor, încălcându-se, astfel, dispoziţiile Decretului nr. 443/1972, rămas în vigoare până la apariţia Ordonanţei Guvernului României nr. 42 din 29 august 1997, când a fost abrogat în mod expres de guvernarea C.D.R. Prejudiciul produs Petromin S.A. Constanţa prin managementul necorespunzător în perioada 1991-1999 este estimat la peste 150 de milioane de dolari“.
Falimentul profitabil. Pentru cine?
Petromin a dispărut în urma unor decizii menite a o face
profitabilă. Cel puţin aşa au susţinut cei implicaţi în afacere, în
frunte cu Traian Băsescu. Potrivit documentelor de la Parchet, în baza
unei note a Ministerului Transporturilor (fără număr şi dată), pe 31
martie 1991 s-a stabilit necesitatea obţinerii unui credit de 45 de
milioane de dolari pentru retehnologizarea a 15 nave aparţinând Petromin.
Peste nici două săptămâni, pe 11 aprilie, Traian Băsescu, în calitate
de ministru al Transporturilor, semna la Oslo, împreună cu
reprezentanţii Petromin şi ai firmei norvegiene Klaveness,
o scrisoare de intenţie prin care se convenea înfiinţarea unei companii
mixte româno-norvegiene, cu sediul în Liberia, pentru exploatarea a 16
nave româneşti. Condiţia era ca partea norvegiană să asigure obţinerea
acelui credit de 45 de milioane de dolari necesar retehnologizării
navelor.
Ministru şi director
Zis şi făcut. La data de 14 mai 1991 s-a hotărât înfiinţarea companiei mixte Petroklav,
cu sediul în Liberia. Ulterior, s-a renunţat la această locaţie,
societatea fiind „mutată“ în Bahamas, la data de 26 iulie 1991. Toate
aceste demersuri au fost aprobate de ministrul Traian Băsescu, fără ca
acesta, susţine Parchetul, să obţină şi aprobarea Guvernului României,
aşa cum prevedea legislaţia. De asemenea, navele din respectivele
companii, care aparţineau Petromin, au arborat pavilion
liberian tot prin ordin al ministrului Băsescu, deşi dispoziţiile în
vigoare la acea vreme interziceau acest lucru. Managementul era
încredinţat prin contract firmei Klavenes. În schimb,
norvegienii s-au ţinut de cuvânt, au obţinut de la Christiania Bank din
Oslo doua credite în valoare de 45 şi, respectiv, 64 de milioane de
dolari, împrumuturi garantate cu navele româneşti. Şi pentru că
activitatea era aşa de profitabilă, până în 1999, pentru a plăti ratele
creditului total de 109 milioane de dolari, au fost vândute zece din cele 16 nave cu care Petromin s-a
asociat cu partenerul norvegian. Însă, ghinion, mai rămăseseră de
plătit 20 de milioane de dolari. Aşa ca şi celelalte şase nave s-au
aflat în situaţia de a fi arestate şi vândute pentru ipoteca făcută de
Christiania Bank. Potrivit datelor din dosarul „Flota“, compania Petromin nu
a încasat nici un dolar din milioanele realizate de firma mixtă
româno-norvegiană în toţi anii 1991-1999. Iar ca tot circul să fie
complet, s-a descoperit că în firma mixtă constituită cu norvegienii,
Traian Băsescu a figurat ca director când era şi ministru al
Transporturilor.
„Din shipping nu se câştigă. Se pierde“
Traian Băsescu a susţinut întotdeauna că navele implicate în contractul cu firma Klaveness au fost vândute formal cu un dolar către o firmă străină la care asociat unic era Petromin,
pentru că era obligatoriu acest lucru, deoarece o parte din nave
reprezentau garanţii suplimentare la creditul de 49 de milioane de
dolari (deşi în dosar figurează un credit de 45 de mil. de dolari –
n.r.). Niciodată nu a avut intenţia de a înstrăina navele, iar dovada
cea mai bună era, în viziunea actualului preşedinte, faptul ca ele au
rămas în inventarulPetromin, cu cheltuieli de amortisment.
Vizavi de faptul că s-a încredinţat managementul unei alte firme nu pare
a fi nici o problemă pentru anchetatori atât timp cât firma românească
avea 50 la sută din acţiuni. Rămâne, însă, o întrebare, dacă era aşa de
bun contractul încheiat cu Klaveness, de ce România şi-a
pierdut navele i a rămas şi cu datorii externe foarte mari? În urmă cu
aproape cinci ani (mai 2003), Traian Băsescu declara presei că „din shipping nu
se câştigă. Se pierde. Asta am aflat-o în 1995 de la norvegieni, când
am câştigat o bursă şi m-am specializat acolo. Eram şi parlamentar, dar
mergeam şi la şcoală. Ca să faci bani cu nave trebuie să ştii când să le
cumperi şi când să le vinzi. Noi n-am avut aşa o flotă puternică şi
bună, cum se susţine. Era uzată sau prost făcută, pentru că Ceauşescu,
în ultimii zece ani, a ţinut morţiş să facă toate piesele în România. Nu
au fost scoase la vânzare de frică, să nu se aleagă cu dosar penal. Eu,
ca ministru, nu puteam să mă ocup de aşa ceva. De astfel de lucruri
trebuiau să se ocupe Consiliul Împuterniciţilor Statului şi, din 1992,
F.P.S.-ul. Nu am fost directorul firmei mixte cu norvegienii, am fost
preşedintele onorific al consiliului de administraţie. Pentru o astfel
de funcţie onorifică nu eşti plătit. Eu n-am fost plătit de norvegieni.
Am auzit că mi-au căutat şi conturi în străinătate. N-au găsit, că n-au
ce să găsească. Totul este politic. Au încercat şi în 1993, a încercat
şi Emil Constantinescu să mă înfunde. Acum se încearcă din nou. Am mai
auzit că au pus un expert – Nicu Oprea – să facă asta, pentru că el avea
un dosar penal. Acum, acest Oprea nu mai este în ţară. A făcut
expertiza şi a fost lăsat să plece. Aşa am auzit. Nu sunt vinovat şi
nici nu mă intimidează cu dosarul lor“.
Şi, totuşi, unde sunt vapoarele?
Traian Băsescu a fost sau nu vinovat, asta nu o vom afla niciodată.
La un moment dat, însă, a scăpat o pistă foarte interesantă către
anchetatori. El a declarat că navele cele mai bune din contractul cu Klavenessau ajuns la un membru P.S.D. şi la un ţărănist. „S-au bătut pentru ele. Ei le-au cumpărat“, declara Traian Băsescu.Nici una dintre instituţiile statului nu a mers pe această idee, a găsirii „corpului delict“. Surse politice ne-au confirmat, însă, parţial declaraţiile din urmă cu cinci ani, făcute de actualul preşedinte. Cel puţin 25 dintre navele Petromin aparţin unor armatori români, acum importanţi oameni de afaceri în judeţul Constanţa.
Concluzia este una tristă pentru noi, hilara pentru cineva „din afară“. Aproape 300 de nave au dispărut, dar nimeni nu este vinovat. Nu există prejudiciu, nu există faptă penală. Pentru amuzamentul dumneavoastră, să vă pomenim despre cazul unui şef de serviciu la Navrom, acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals. În timp ce era cercetat penal a reuşit performanţa să devină… director economic la Penitenciarul Poarta Albă, cu gradul de maior. Justiţia română poate fi mândră că, asemenea savanţilor care au cutreierat Triunghiul Bermudelor, a emis doar teorii judiciare. Lipseşte doar ipoteza extratereştrilor şi a porţii către o altă lume…
Romline şi Navrom, giranţi pentru s.r.l.-uri
Companiile naţionale maritime Romline şi Navrom au
fost mult timp şi principalii datornici aflaţi pe lista Agenţiei pentru
Valorificarea Activelor Bancare (A.V.A.B.), care preluase problemele
Bancorex. Astfel s-a ajuns şi la declanşarea falimentului celor două
companii, pentru a se putea recupera sume cât mai mari prin arestarea şi
executarea navelor care umblau hai-hui pe oceanele lumii. Romline şi Navrom au avut calitatea de codebitor pentru un mare număr dintre creditele luate de diverse firme de la Bancorex. De exemplu,Navrom a
garantat cu nave proprii creditele obţinute de 27 de societăţi private,
iar pentru 11 companii private a preluat integral datoriile rezultate
din creditele luate de la Bancorex.Şi Romline a garantat cu navele proprii creditele obţinute de şase companii private de shipping, pentru trei dintre acestea preluând integral datoriile rezultate din convenţii de credit încheiate cu Bancorex. De altfel, multe credite au fost luate de la Bancorex de nişte s.r.l.-uri care aveau denumirea „shipping“ în coadă, dar care nu aveau flota proprie, ci foloseau nave închiriate.
Dosarul „Flota“ – pe scurt
Dosarul „Flota“ a fost instrumentat pentru prima oară în 1999Paguba produsă statului român a fost estimată de anchetatori la peste 11.000 de miliarde de lei
Iniţial au fost cercetate 136 de persoane (80 puse sub acuzare) că ar fi început şi derulat fraudulos asocierea Petromin S.A. Constanţa cu grupul de firme private Torvald Klaveness Oslo
În august 2004, pentru 51 dintre acuzaţi procurorii au separat faptele
Printre cei trimişi în judecată pentru comiterea unor fapte penale „în legătură directă cu modul defectuos în care şi-au exercitat, cu ştiinţă, atribuţiile de serviciu“ sunt foştii miniştri ai Transporturilor, Paul Teodoru şi Aurel Novac, fostul preşedinte al Fondului Proprietăţii de Stat, Radu Ovidiu Sârbu, foştii secretari de stat Călin Dragomir Marinescu, Gheorghe Adrian Marinescu şi Viorel Oancea
În 2005, procurorii D.N.A. au separat faptele lui Traian Băsescu de cele ale restului inculpaţilor, motivându-se că şeful statului beneficiază de imunitate
În septembrie 2007 a fost finalizată o expertiză care a costat 140.000 de lei, prin care s-a tras concluzia că nu a existat prejudiciu in dosarul „Flota“
În urma ultimei expertize realizate în februarie 2008, toţi cei puşi sub acuzare au fost scoşi de sub urmărire penală. Cu excepţia lui Traian Băsescu. Este, însă, greu de crezut că după ce nu va mai fi preşedintele României va mai fi acuzat de ceva, întrucât nu exista… prejudiciu.
Ghid pentru „pescuit“ o… flota de pescuit
Este evident că aceeaşi soartă au avut-o şi alte nave din flota
românească. De exemplu, un alt dosar care a stârnit reacţii în lanţ a
fost cel al privatizării Companiei Romane de Pescuit Oceanic (C.R.P.O.).
În urma unei anchete a fost descoperită o întreagă contrabandă cu nave
aflate în patrimoniul companiei. Ca şi in cazul Petromin,
dosarul C.R.P.O. ascunde, dincolo de evidentele abateri de la lege
comise de managerul societăţii şi de cumpărătorii „strategic“, acte de
corupţie necercetate până la capăt. Concluziile anchetei duc către
vârfurile F.P.S. şi chiar mai departe.Compania a fost vândută de F.P.S., care deţinea 51 la sută din acţiuni, către grecii Ioannis Dimakos şi Theodoros Lades contra sumei de un milion de dolari către sfârşitul anului 1997. Cu toate acestea, grecii au avut puterea să valorifice patrimoniul C.R.P.O., în urma unui acord semnat de aceştia cu conducerea F.P.S., încă de la jumătatea anului 1997. La acea dată fusese demarată procedura de declarare a falimentului societăţii pentru că nu putea onora o datorie de opt milioane de dolari către o bancă austriacă. Cercetările poliţiei au scos la iveală un lung şir de falsuri în acte şi vânzarea pe nimic a flotei româneşti de pescuit oceanic.
Rechizitoriul, întocmit în 1998, prin care erau acuzaţi Ion Crişan, fost manager al CRPO, începând cu 12 aprilie 1996 şi până la sfârşitul anului 1997, Theodoros Lades şi Ioannis Dimakos, cumpărătorii companiei, aduce în atenţie răspunderea şi „contribuţia“ şefului de atunci al F.P.S., Sorin Dimitriu. Logic, nu a fost incriminată nici o faptă a acestuia. Singura piesa „căzută“ a fost un simplu expert F.P.S. De asemenea, din ecuaţie face parte Ministerul Industriei, care a emis avize pentru scoaterea din ţară a doua nave sub pretextul unor necesare reparaţii care ar fi trebuit făcute într-un port din Grecia. Potrivit aceloraşi cercetări, Tribunalul Tulcea l-a numit administrator al C.R.P.O. pe Ioannis Dimakos în decembrie 1997, fără a verifica dacă acesta a achitat preţul acţiunilor cumpărate de la F.P.S. (termenul-limită era 12 ianuarie 1998). Totodată, Tribunalul Tulcea a inclus pe lista creditorilor CRPO firma Harmony Shiping International s.r.l. din Constanţa, ai cărei patroni erau Dimakos şi Lades, fără să existe documente care să ateste această calitat
Surse:
http://www.fin.ro/articol_5066/flota-romaneasca-disparuta-fara–urma-in-triunghiul-tranzitiei.html;
KOMPANIA7 IMMB 1980;
http://www.dr-cacovean-adrian.ro/ro/blog/dosarul-flota-remember.html;
http://www.fin.ro/articol_22586/adrian-nastase-se-apara-cu-dosarul-flota.html
PARTEA A III-A
Dispariţia Flotei României
Unde este FLOTA României – LISTA navelor
Flota românească, dispărută fără urmă în triunghiul tranziţiei – Lista navelor româneşti rebotezate!Lista cu o parte dintre navele noastre rebotezate!
Click pe denumirea navei sau a armatorului pentru a afla mai multe date:
| DENUMIRE ACTUALA | FOSTA DENUMIRE | ARMATOR | PAVILION | ||
| 1 | Mizar | Risnov | Sio Shipping | Adzerbaijan | 1 |
| 2 | Bai An 5 | Teliuc | Dalian Jifa Bohai | China | |
| 3 | Bao Yue Da | Baia de Cris | HTM Shipping | China | |
| 4 | Brave JL | Bechet | Nasco | China | |
| 5 | Chang Ni | Giurgiu | Mingdong Funing Investment | China | |
| 6 | Chun Jiang | Dragomireşti | Greatsources Shipping | China | |
| 7 | Danning Princess | Baia Noua | Cosco Shanghai | China | |
| 8 | Frank Zhejiang | Baraolt | Zosco Zhejiang | China | |
| 9 | Friendly Zhejiang | Basarabi | Zosco Zhejiang | China | |
| 10 | Graceful Zhejiang | Borcea | Zosco Zhejiang | China | |
| 11 | Great Zhejiang | Băneasa | Zosco Zhejiang | China | |
| 12 | Green Zhejiang | Bănisor | Zosco Zhejiang | China | |
| 13 | Hai Xi | Barbosi | Guo Hang Shipping | China | |
| 14 | He Xin | Sarmizegetusa | Sinotrans Dalian | China | |
| 15 | Hebei Diligence | Baia de Fier | Hosco | China | |
| 16 | Hebei press | Baia De Aries | Hosco | China | |
| 17 | HK Deqin 201 | Albeşti | Shanghai Deqin | China | |
| 18 | Lan Hai Chuang Xin | Baia Sprie | Guangdong Lanhai Shipping | China | |
| 19 | Mei Shan Gang 9 | Vulcana Bai | Zhejiang Daisan | China | |
| 20 | New Vega | Lereşti | Dalian All Star Ships | China | |
| 21 | Xin He Shi Ba | Piatra Olt | Qingdao Shipping | China | |
| 22 | Xin Tong Yang | Moreni | Fujiyan Shipping | China | 21 |
| 23 | Merea | Borşa | Bulcom Ltd | Cipru | |
| 24 | Petrolina | Caracal | Columbia Shipmanagement | Cipru | |
| 25 | Sakalas I | Ciucaş | Pennyluck Shipping | Cipru | 3 |
| 26 | Daebo Ace | Nucet | Daebo Shipping CO | Coreea de Sud | |
| 27 | Goryo 6 Ho | Balota | Hyundai Engineering | Coreea de Sud | 2 |
| 28 | East press | Bazias 1 | press Shipping | Danemarca | |
| 29 | Lodbrog | Tuzla | Alcatel Submarine Network | Danemarca | 2 |
| 30 | Al Esraa | Turnu Măgurele | Federal Arab | Egipt | |
| 31 | Egy Link | Amara | National Shipping | Egipt | |
| 32 | Fast Independence | Tutova | Demline | Egipt | 3 |
| 33 | Silver Moon | Peris | ABC maritime | Elvetia | 1 |
| 34 | Aboudi | Firiza | Osman Shiping LLC | Em. Arabe Unite | |
| 35 | Al Dhafrah | Bazias 8 | Adnatco | Em. Arabe Unite | |
| 36 | Al Ruwais | Bazias 6 | Adnatco | Em. Arabe Unite | |
| 37 | Almezaan | Tarcău | Biyat International | Em. Arabe Unite | |
| 38 | QSM Coaster | Palas | Qawareb Shipmanagement | Em. Arabe Unite | |
| 39 | Saad III | Sousa | Saad Steel Construction | Em. Arabe Unite | |
| 40 | Victoria | Sascut | Marwan Shipping | Em. Arabe Unite | 7 |
| 41 | Hoburgen | Bazias 5 | Lillgaard | Finlanda | 1 |
| 42 | Pioneer Sea | Alexandria | Interunity Management Corp | Greacia | |
| 43 | Andromeda | Gura Ariesului | Tristar management | Grecia | |
| 44 | Avra | Borzesti | Good Faith Shipping | Grecia | |
| 45 | Blue Ridge | Polar VI | Eastwind Hellas SA | Grecia | |
| 46 | Eftihia | Gura Humorului | Tristar Management | Grecia | |
| 47 | Grand Mirsinidi | Decembrie | Stamford navigation | Grecia | |
| 48 | Lara | Dimbovita | Tassos Shipping | Grecia | |
| 49 | Natty | Bobilna | Good Faith Shipping | Grecia | |
| 50 | Ozark | Polar V | Eastwind Hellas | Grecia | |
| 51 | Pagane | Buhusi | Bulcom Ltd | Grecia | |
| 52 | Polar | Oltenia | New Shipping Ltd | Grecia | |
| 53 | Proton I | Bacesti | Merchant Marine | Grecia | |
| 54 | Saint Mary | Ticleni | Nortech Shipping | Grecia | |
| 55 | Sea Coral | Carbunesti | Overseas marine | Grecia | |
| 56 | Smart I | Bujoreni | Good faith Shipping | Grecia | |
| 57 | Star B | Grozavesti | Baru Kaha | Grecia | |
| 58 | Star Hero | Pacea | New Shipping Ltd | Grecia | |
| 59 | Vigour | Ovidiu | Polembros Shipping | Grecia | |
| 60 | Vinashin Metal | Turceni | Tramp MTME | Grecia | 19 |
| 61 | Nadia | Alba | Blue Sparrow Shipping | Insulele Marshall | 1 |
| 62 | Ianuk | Troianu | Martinoli Consulting | Italia | 1 |
| 63 | Angora | Vilcea | Consolidated Bulk | Liban | |
| 64 | Hummer | Gorgova | Consolidated Bulk | Liban | 2 |
| 65 | Save | Săveni | Mur International | Libia | 1 |
| 66 | Amber Vita | Cotesti | Alpha Shipping | Lituania | 1 |
| 67 | Tuah Sari | Costeşti | Tuah Tankers | Malaezia | 1 |
| 68 | Aiud | Aiud | C. Shell Navigation | Panama | |
| 69 | Celmera 1 | Tirgu Secuiesc | Celmera Nav Inc | Panama | |
| 70 | Princess K | Brad | Princess K navigation | Panama | 3 |
| 71 | Albatros | Dej | A.N. Mircea Cel Batran | ROMANIA | |
| 72 | Aris | Satu Mare | Cosena | ROMANIA | |
| 73 | Claudia C | Tecuci | Mihei Shipping | Romania | |
| 74 | Eforie | Eforie | Sn CFR, | ROMANIA | |
| 75 | Fate | Tulcea | Mihei Shipping | Romania | |
| 76 | Golden Aries | Nicoreşti | Romanian Maritime | Romania | |
| 77 | Gramosti | Paltiniş | Sammarina Shipping | Romania | |
| 78 | Histria Crown | Biruinţa | Histria Shipmanagement | Romania | |
| 79 | Histria Diamond | Teleajen | Histria Shipmanagement | Romania | |
| 80 | Histria Onyx | Turnu Severin | Histria Shipmanagement | Romania | |
| 81 | Histria Topaz | Bucşani | Histria Shipmanagement | Romania | |
| 82 | Mangalia | Mangalia | Sn CFR, | ROMANIA | |
| 83 | Mare Nigrum | Somes | Gecomar, | ROMANIA | |
| 84 | Maria C | Calugareni | Romanian maritime | Romania | |
| 85 | Paico | Plataresti | Sammarina Shipping | Romania | |
| 86 | Sancris | Buşteni | Romanian maritime | Romania | |
| 87 | Sanhope | Horezu | Romanian Maritime | Romania | |
| 88 | Seaqueen | Titu | Mihei Shipping | Romania | |
| 89 | Stella M | Moinesti | Romanian Maritime | Romania | |
| 90 | Susie | Husi | Cosena | ROMANIA | 20 |
| 91 | Dylan | Zimnicea | Baikal Shipping | Rusia | |
| 92 | Igor Belianski | Telega | Nova Shipping | Rusia | |
| 93 | Volgograd City | Zlatna | Volgotanker | Rusia | 3 |
| 94 | Baltic Ace | Cimpina | Samta Shipmanagement | Singapore | |
| 95 | Hulder | Brazi | Thome Shipmanagement | Singapore | |
| 96 | Nautica Muar | Arges | Epic Ship Management | Singapore | 3 |
| 97 | Haj Moneir | Mediaş | Unimarine management | Siria | |
| 98 | Maximos | Caransebes | Tabalo R.A. | Siria | |
| 99 | Mohamad H | Frasin | Phoenicia maritime | Siria | |
| 100 | Hajer | Macin | SIFN | Siria | |
| 101 | Iman T | Tuşnad | Tartous Shipping | Siria | |
| 102 | Marwan H | Floresti | Phoenicia maritime | Siria | |
| 103 | Omar al Farouk | Draganesti | Otico | Siria | |
| 104 | Ranim B | Tirnaveni | Rasha Shipping | Siria | |
| 105 | Venus | Hîrşova | Zahra Maritime | Siria | 9 |
| 106 | Elena B | Bazias 2 | Boluda Grupo | Spania | 1 |
| 107 | Golina | Segarcea | Polymok Shipping | St. Vincent | 1 |
| 108 | Hansaland | Bazias 7 | DOL navigator | Suedia | 1 |
| 109 | Ali Bey | Toplita | Deniz Feneri | Turcia | |
| 110 | Aras | Gaiesti | Bora Denizcilik | Turcia | |
| 111 | Behice | Rimnicu Sarat | Furtrans Denizcilik | Turcia | |
| 112 | Cem Pioneer | Ilfov | Sea Pioneer Denizcilik | Turcia | |
| 113 | Ceren Urkmez | Posada | Furtrans Denizcilik | Turcia | |
| 114 | Clipper | Mircesti | Cihan Denizcilik | Turcia | |
| 115 | Deren Pioneer | Govora | Sea Pioneer Denizcilik | Turcia | |
| 116 | Ergul | Histria | Ermar Denizcilik | Turcia | |
| 117 | Imbat | Birnova | Bora Denizcilik | Turcia | |
| 118 | K. Nicolas | Frunzanesti | Sea Pioneer Denizcilik | Turcia | |
| 119 | Kiana | Feldioara | Sea Pioneer Denizcilik | Turcia | |
| 120 | Mistral | Odobesti | Bora Denizcilik | Turcia | |
| 121 | Nazmi C | Medgidia | Canbaz Denizcilik | Turcia | |
| 122 | Oasis West | Tirgu Lapus | Gulnak denizcilik | Turcia | |
| 123 | Orhan Ayanoglu | Gostinu | Asli Deniz | Turcia | |
| 124 | Royal | Riureni | Bora Denizcilik | Turcia | |
| 125 | Turgut Usta | Tohani | Yagmur Deniz | Turcia | |
| 126 | Yasar kaptan II | Azuga | Arzu Denizcilik | Turcia | |
| 127 | Yasar Kaptan III | Sadova | Arzu Denizcilik | Turcia | 19 |
| 128 | Daniela | Cimpia Turzii | Pic Shipping LTD | Ucraina | |
| 129 | Newfane | Reghin | Diamant Co | Ucraina | |
| 130 | Nika | Hagieni | Pic Shipping | Ucraina | |
| 131 | Svyataya Aleksandra | Tîrgu Frumos | Fedcom Shipping | Ucraina | |
| 132 | Toulon | Foisor | Vernon Shipping | Ucraina | |
| 133 | Vikki | Costinesti | Pic Shipping | Ucraina | 6 |
| 134 | Cervine | Bazias 4 | DART Line | UK | |
| 135 | Cyclopus | Teleorman | IMMS London | UK | |
| 136 | Halima K | Filioara | IMMS London | UK | |
| 137 | Lady Bana | Tirgu Neamt | IMMS London | UK | |
| 138 | Moon Light | Solca | IMMS London | UK | |
| 139 | Phocine | Bazias 3 | Dart Line | UK | |
| 140 | Shingal | Filaret | IMMS London | UK | 7 |
| 141 | Amadeo | Navodari | Ravenscroft Ship management | USA | |
| 142 | Kimberly | Bailesti | Eastmark Accociates Inc | USA | 2 |
Sursa: http://stareanatiunii.com/unde-este-flota-romaniei-lista-navelor.html
ADDENDA
Faptul că, în prima parte a articolului, există subcapitolul intitulat „Acuzat de propria Putere“ este de natură să ducă la concluzia că „propria Putere“ – adică Legislativul (în
speţă Parlamentul, dominat de coaliţia aflată la Putere la acea vreme,
îndeosebi P.D.-L., U.D.M.R. şi grupul lichelelor parlamentare format din
reprezentanţii minorităţilor, care votează, sistematic, cu Puterea!), Executivul (format, îndeosebi şipermanent din P.D.-L. şi U.D.M.R., la care, sporadic, au contribuit P.S.D. şi P.N.L., iar acum, pe ultima sută, şi U.N.P.R., partid format exclusiv din traseişti politici) şi Puterea judecătorească (în
care sunt incluşi şi procurorii, ca fiind „magistraţi“, deşi, dacă se
făcea o reformă autentică a Justiţiei, ei trebuiau scoşi din categoria
magistraţilor) – ar putea fi „obiectivă, corectă, imparţială“. Este
absolut falsă această concluzie! În realitate, a fost vorba doar de o
manevră abilă a preşedintelui Traian Băsescu, pentru a fi scos „basma
curată“ prin decizia finală, cum că prin dispariţia Flotei comerciale
româneşti – inclusiv a Flotei de pescuit oceanic – nu s-ar fi produs
nici un prejudiciu! Dar, fiind vorba de decizia dată de o Ju$tiţi€
coruptă, a statului de drept-curmeziş, decizia va putea fi atacată,
ulterior.Într-o emisiune a postului OTV, pe care încă nu am putut să o postez pe Youtube, am relevat că, în anii respectivi, 1991-1993, cînd se producea afacerea inextricabilă cu dispariţia Flotei comerciale, am activat chiar în Biroul economic al Diviziunii de Analiză, Sinteză şi Informare a S.R.I. şi de aici am trimis note informative, sinteze etc. tuturor factorilor Puterii abilitaţi să le primească şi că, deci, problema era cunoscută de către decidenţii Puterii. Aşadar, conchideam eu în respectiva emisiune, chiar dacă Traian Băsescu era vinovat în calitatea sa de ministru al Transporturilor, nu era singurul vinovat dintredecidenţii politici! Dimpotrivă, erau vinovaţi şi cei informaţi, cel puţin în calitate de complici – fiindcă ştiau, dar nu au luat nici o măsură pentru curmarea jefuirii Patrimoniului Naţional al României. Conform Legii siguranţei naţionale, printre cei îndrituiţi să primească aceste informaţii de la S.R.I. se număra şi Adrian Năstase, în calitate de ministru de Externe – iar pentru navele arestate în porturile străine pentru diverse datorii etc., trebuia informat şi ministrul de Externe –, apoi, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor etc. Evident că, avînd aceste informaţii atunci, ca sociolog, doctor în drept, ministru, cetăţean, român etc., Adrian Năstase trebuia să se preocupe să curme acele ilegalităţi, iar vinovatul să fie băgat la gherlă, dar nu a făcut-o. Ţinînd cont că Traian Băsescu – după ce, la începutul anului 2005, îi cîntase distihul „Adriene, nici nu ştii / Cît de mic începi să fii!“… – a reuşit, acum, să facă să fie condamnat la doi ani de puşcărie cu executare, nu ca pe Eugen Bădălan, condamnat la patru ani de puşcărie cu suspendare –, acum, zic, lui Adrian Năstase îi vine să se zgîrie pe ochi pentru că nu „l-a rupt“ pe Traian Băsescu atunci cînd îl avea la mînă. Dar, cum am zis, tocmai pentru că Adrian Năstase ŞTIA, dar a tăcut, este, şi el, vinovat prin complicitate!
De altfel, chiar în articolul de mai sus, publicat de ziarul Financiarul, la 1 iunie 2008 – reţineţi, aspect important, fără a fi semnat de vreun autor, măcar cu pseudonim! –, se precizează că preşedintele Traian Băsescu relevase o nouă pistă: «El a declarat că navele cele mai bune din contractul cu Klaveness au ajuns la un membru P.S.D. şi la un ţărănist. „S-au bătut pentru ele. Ei le-au cumpărat“». De ce nu a fost urmată de anchetatori şi de ce nu îi divulgă, acum, Traian Băsescu, pe acel P.S.D.-ist şi „ţărănist“, mai ales că e băgat în clinci de proteste tot mai multor cetăţeni şi organizaţii cetăţeneşti?! De ce nu o face?! Simplu. Fiindcă este, şi el, parte din cleptocraţia descrisă anterior. Făţuirea guvernului trădător Boc-Bela prin aducerea la conducere a bănuitului de sionism, dar şi a doveditului de antiromânism Mihai-Răzvan Ungureanu şi a marionetelor sale nu va absolvi regimul Băsescu de pedeapsa pentru jefuirea ţării, cum, să sperăm, nu vor scăpa nici cei de dinaintea lor! Fiindcă, aşa cum releva un mucalit, toate guvernele anterioare au contribuit să pună România pe butuci, dar regimul Băsescu a furat şi butucii. Iar acum se pregăteşte să vîndă ultimii piloni strategici ai statului român: combinatele energetice!
Fireşte, prin această acţiune, România îi va pierde şi ultima brumă de independenţă şi suveranitate. De aceea este necesar ca actualul regim să fie înlăturat cît mai repede, înainte să mai apuce să comită şi această crimă!
22 februarie 2012
Colonel (r.) Vasile I. Zărnescu
Mizerabilii. Atac la Casa Regală
Voichiţa Răşcanu
Toată averea Casei Regale a României este
sfâşiată de interesele politico-economice ale lui Traian Băsescu şi ale
unui grup de evrei • Paul de România şi-a vândut toate drepturile pe
patru milioane de euro • Gaşca Băsescu-Tal Silberstein profită de
litigiul pe averea personală a lui Carol al II-lea şi vrea să obţină
bunuri ale Coroanei României în valoare de patru miliarde de euro • În
timp ce Paul de România a devenit marionetă, Remus Truică şi Andrei
Marcovici, adică oamenii lui Adrian Năstase şi Călin Popescu Tăriceanu,
au devenit cozi de topor • Pentru a-şi asigura succesul, Băsescu l-a
aruncat în luptă pe Videanu, prin intermediul fraţilor Caval.
Un dosar extrem de important aşteaptă astăzi
ruleta judecătorilor, pentru a intra în dezbaterea unei instanţe: averea
Casei Regale a României. Evaluată la peste patru miliarde de euro,
această fabuloasă moştenire a regilor Ferdinand I, Carol al II-lea şi
Mihai I este împărţită astăzi între Băsescu, Silberstein şi Videanu.
Zeci de palate, mănăstiri, chiar şi comune întregi, alături de mii de
hectare de terenuri, ferme, sedii de bănci, de ambasade, de partide,
Biblioteca Universitară, toate au fost pierdute ca la poker de aşa-zisul
prinţ de România, Paul Filip Lambrino, progenitura bastardului Mircea
Grigore Carol. Actorii din această telenovelă mioritică, începută la
finele anilor ’40, au, în zilele noastre, reprezentaţie la Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, după ce au manipulat politic destinul regal al
lui Paul Lambrino. Traian Băsescu, Adriean Videanu şi Tal Silberstein,
împreună cu Remus Truică şi Andrei Marcovici, au creat o infrastructură
formată din off-shore-uri, firme de avocatură, judecători şi
fonduri de investiţii, pentru a pune mâna pe ceea ce se cuvine de drept
poporului român şi familiei regale a României, reprezentată de Mihai I
al României.
ZIUAnews vă prezintă, în exclusivitate,
cum, mai înainte de a fi fost recunoscut ca aparţinând Casei Regale a
României, prinţul Paul şi-a cesionat TOATE drepturile litigioase firmei
Reciplia, reprezentată de Remus Truică. Copilul de casă al fostului
premier Adrian Năstase nu a fost decât un paravan, societatea Reciplia
fiind deţinută de un off-shore, Reciplia Ltd, în spatele căruia
stă chiar Tahal Group, deţinut de Kardan, un holding israelian de
investiţii. Foştii consilieri ai lui Tăriceanu, Tal Silberstein şi
Arthur Finkelstein, conduc companii din acest grup, fiind şi asociaţi cu
Truică în mai multe companii. Suma pentru care Paul şi-a cesionat toate
drepturile: patru milioane de euro. Valoarea reală a bunurilor
înstrăinate de acesta: peste patru miliarde de euro.
După ce prinţul s-a declarat nemulţumit de
banii pe care i-a primit, a încercat să rupă contractul cu cei de la
Reciplia, introducând în joc o altă firmă, Lot Invest, o companie
apropiată de fraţii Nicolae şi Florin Adi Caval. Aceştia din urmă sunt
vechi parteneri cu fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, dar şi
cu actualul preşedinte, Traian Băsescu.
O afacere încurcată, o încrengătură infernală
de firme, politicieni şi aşa-zişi oameni de afaceri, cu zeci de bunuri
care aşteaptă să fie recuperate, cu miliarde de euro în joc şi cu un
singur adevăr absolut: istoria din palatele şi bisericile Casei Regale a
fost vândută. Lui Truică.
Murfatlarul, Cotnariul şi Snagovul, cesionate
ZIUAnews vă arată, în exclusivitate,
TOATE bunurile care aparţin Casei Regale a României şi pentru care au
fost începute, la nivelul anului 2006, procedurile de restituire, fie
administrative, fie judiciare, cesionate, printr-un simplu contract,
numărul 299, din 1 noiembrie 2006, companiei Reciplia şi lui Truică.
• Teren – 8.000 de metri pătrați, lângă „Mina Minovici“, în Bucureşti;
• 52 de hectare de teren în Bucureşti, strada Jandarmeriei;
• Teren – 2.000 de metri pătraţi, în Năvodari;
• Ferma Regală „Băneasa“, plus 28,63 hectare;
• Imobil în Bucureşti, strada Ion Ionescu de la Brad;
• Staţia de montă de la Băneasa, plus 25 de hectare aferente, vecin cu Hipodromul „Băneasa“;
• Teren de 2,66 hectare la Năvodari;
• Moşia Regală Copăceni – 118,10 hectare, Comuna 1 Decembrie 1918;
• Moşia Cocargeaua, Ialomița – 7.454 de hectare;
• Balta Ezeru Mostiştea, comuna Mănăstirea – 1.062 hectare;
• Balta Boian Sticleanu şi pădurea Vărăştii de Baltă – 2.436 de hectare, plus 3.500 hectare apă, 170 hectare trestie;
• Moșia Zorleni (Vaslui) – 1.577 hectare;
• Teren de 3.165 hectare, comuna Mănăstirea, Călăraşi;
• Teren de 2.002 hectare, Chinciu Spanţov, Călăraşi;
• Via Regală „Cotnari“, inclusiv Castelul, 13 hectare;
• Via şi pepiniera „Murfatlar“, 72 de hectare din comuna Murfatlar, Constanţa;
• Teren de 30 de hectare – pădurea Snagov;
• Teren de 67 de hectare plus imobilul din Scroviştea;
• Teren forestier de 596,20 de hectare în Mănăstirea, Călăraşi.
Palatul Elisabeta, sediul P.D.L. şi intrarea de la Cotroceni, vândute de Paul
Prin acelaşi contract, prinţul Paul s-a
angajat să îşi vândă şi drepturile litigioase asupra bunurilor a căror
recuperare nu o începuse încă. Ca urmare a semnării contractului,
Prinţul a primit un milion de euro, urmând ca celelalte trei milioane de
euro să le primească dacă reuşea să obţină pădurea Snagov. Lista cu
imobilele date lui Truică şi companiei Reciplia S.r.l. este una de-a
dreptul spectaculoasă:
• Imobilul din Eroii Sanitari, numărul 18, intrarea în Palatul Cotroceni;
• Podgoria „Tohani“, Valea Călugărească;
• Imobilul Bibliotecii Universitare, Piaţa Revoluţiei;
• Imobilul Ambasadei Iranului, Lascăr Catargiu, nr. 39;
• Imobilul de pe strada Latină, nr 10;
• Palatul Elisabeta – Parcul Herăstrău;
• Grajdul de cai de curse, Hipodromul Băneasa;
• Imobil, fostul sediu al Fundaţiei „Ferdinand“, Iaşi;
• Sediul ING Bank, Bulevardul Kiseleff, nr. 13;
• Imobil Aleea Modrogan, numărul 1, sediul P.D.L.;
• Imobil Aleea Alexandru, numărul 18, sediul M.A.E.;
• Teren de 448 metri pătraţi, plus imobil, strada Gogol, Sector 1;
• Teren, plus imobil, 506 mp, strada Mircea Eliade, nr. 12.
Moşiile de la Balcic, vândute printr-un act adiţional
În 4 aprilie 2007, la contractul iniţial
semnat între Reciplia, prin Remus Truică şi prinţul Paul, a fost semnat
un act adiţional, care prevedea cesionarea drepturilor asupra unor
bunuri din Bulgaria, ale Casei Regale. Iată lista:
• Palatul Regal „Balcic“;
• Vila „Malvi Dalga“;
• Casa Suitelor;
• Pavilioanele care înconjoară Palatul Regal;
• Biserica, templul şi capela „Stella Maris“;
• 24 de hectare, plus 4.800 de metri pătraţi, teren aferent Palatului Regal;
• O cotă de 65 la sută din 185 de hectare aparţinând Domeniului Regal;
Conform aceluiaşi act adițional, Paul ar fi
trebuit să primească 36 la sută din valoarea de piaţă totală a bunurilor
din Bulgaria;
Clădirea S.R.I., cesionată şi cerută de Paul
Prin cel de-al doilea act adiţional, încheiat
în 4 octombrie 2007, Paul a cesionat către Reciplia, reprezentată de
Truică, încă o serie de moşii şi terenuri, dar şi clădirea S.R.I. de
astăzi, cu menţiunea că Paul a precizat că pe aceasta doreşte să o
păstreze, plătind 50 la sută din valoarea acesteia către Reciplia. Iată
lista:
• Vila Lupescu, actualul imobil S.R.I., imobil, plus teren;
•Teren de 536,90 hectare la Banloc;
• Moşia Regală Broşteni, plus 39.885 hectare;
• Un teren de 20,50 hectare;
• Castelul Medieşu Aurit, Satu Mare;
• Castelul de vânătoare Poiana Iţcanilor, compus din 40 de camere, plus 50 hectare teren din comuna Valea Putnei;
• Castelul de vânătoare Lăpuşna, plus 4 hectare de teren în Mureş;
• Moşia Regală Tersig, plus 709 hectare teren forestier în Caraş-Severin;
• Pădurea Hereasca, 34,81 hectare în Călăraşi;
• Două imobile în Sinaia.
ZIUAnews prezintă, în continuare, lista
proprietăţilor care i-au aparţinut lui Carol al II-lea şi la care ar
avea drept de moştenire atât Regele Mihai, cât şi fiul lui Carol Mircea
Grigore, prinţul Paul de România.
• Ferma „Băneasa“, judeţul Ilfov: 28,43
hectare teren agricol, plus herghelie cu 28 cai şi 8 tineret pursânge
englez şi 15 iepe pursânge englez şi următoarele autovehicule: 1 camion
Chevrolet şi 1 bicicletă;
• Moşia „Mănăstirea“, judeţul Ilfov: 3.165,87
hectare teren agricol, plus 46 cai lipiţani pursânge englez şi
următoarele autovehicule: 4 camioane autocar (2 defecte), 1 turism Jeep
Willys şi 1 motocicletă (moşia Mănăstirea);
• Moşia „Mănăstirea“, judeţul Ilfov: 596,20 hectare de pădure, cu întreg inventarul necesar exploatării;
• Scroviştea, judeţul Ilfov: 16,38 hectare
teren agricol, cu întreg inventarul necesar exploatării, inclusiv 1
camion Ford şi 1 bicicletă;
• Ferma „Snagov“, judeţul Ilfov: 29,50 hectare
teren agricol (inclusiv vie şi livadă), cu întreg inventarul necesar
exploatării, inclusiv 1 camion Autocar (ferma Snagov, teren arabil, vie
şi livadă de pomi fructiferi);
• Domeniul Broşteni, judeţul Neamţ: 39.885,38
hectare de pădure, cu inventarul respectiv, inclusiv următoarele
autovehicule: 1 camion Ford şi 1 turism Jeep;
• Palatul Snagov, compus din 1 corp cu 25 camere, inclusiv parcul şi bazinul din faţa castelului, cu inventarul respectiv;
• Palatul de la Scroviştea, compus din patru
corpuri, cu un total de 210 camere, (palatul şi anexele în curs de
construcţie), precum şi toate materialele de construcţie;
• Castelul Medieşu Aurit, judeţul Satu Mare, compus din 1 corp;
• Castelul Lăpuşna, judeţul Mureș, 6 corpuri cu un total de 23 de camere;
• Casa de vânătoare de la Lăpuşna: un corp cu un total de 40 camere, inclusiv parcul de 4 hectare;
• Comuna Scroviştea, Ilfov: 7 corpuri de clădiri rurale cu un total de 43 de camere cu inventarul respectiv.
Este important de precizat că dreptul la
moştenirea acestor proprietăţi îi aparţine atât Regelui Mihai, cât şi
prinţului Paul, dar şi fraţilor săi. Imediat după decizia Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie, din 2011, Adrian Vasiliu, avocatul Casei Regale,
a declarat: „Poţi să discuţi despre faptul că ai dreptul la o parte din
averea lui Carol al II-lea, dar nu din toată averea Casei Regale.
Regele Mihai nu revendică niciun bun de pe urma lui Carol al II-lea.
Această noţiune de avere a Casei Regale nu înseamnă nimic. Prinţul Paul
nu poate revendica Domeniul Peleş pentru că nu a fost nici măcar o
secundă în proprietatea lui Carol al II-lea“.
Relaţia Paul de România-Truică-Marcovici
Înainte de a fi recunoscut de instanţele
româneşti ca aparţinând Casei Regale din România, prinţul Paul de
România şi-a vândut drepturile litigioase către firma Reciplia S.r.l.,
reprezentată, în contractul cu acesta, de Remus Truică. Acesta din urmă
este nimeni altul decât fostul şef de cabinet al premierului Adrian
Năstase, un individ despre a cărui avere s-a discutat mult, dar nimeni
nu a reuşit să îi desluşească provenienţa. Reciplia S.r.l. a fost
înfiinţată în 14 decembrie 2005, având ca unic acţionar un off-shore,
Reciplia Ltd, iar la 11 luni de la înfiinţare, Reciplia S.r.l. a
cumpărat toate drepturile litigioase ale prinţului Paul. Contractul a
fost făcut, semnat şi ştampilat la avocatul Robert Mihăiţă Roşu, unul
din partenerii Casei de Avocatură „Ţucă, Zbârcea şi Asociaţii“.
Compania Reciplia S.r.l. este administrată
de nimeni altul decât Marius Andrei Marcovici, fost consilier personal
al premierului Călin Popescu Tăriceanu şi asociat cu Truică în alte
companii. La rândul său, Gabriel Zbârcea a fost nu numai coleg la „Mușat
şi Asociaţii“ cu Ioana, fostă Tăriceanu, dar a fost şi şef al AVAS, în
guvernarea premierului liberal. La momentul semnării contractului, la
guvernare se afla Alianţa D.A., adică P.N.L. şi P.D.L., împreună cu
U.D.M.R.
Chichiţele contractului
Parafat de unul dintre litigatorii de top ai
Casei de Avocatură „Ţucă, Zbârcea şi Asociaţii“, Robert Mihăiţă Roşu,
contractul conţine o clauză care lasă loc la interpretări cu privire la
cât de legitimă a fost întreaga afacere şi care demonstrează că nu a
fost vorba despre o simplă cumpărare, de o persoană juridică, a
drepturilor litigioase. Potrivit convenţiei dintre prinţul Paul şi
Reciplia S.r.l., reprezentată de Remus Truică, „s-au transmis, de
primul, fără nici o rezervă, toate drepturile prezente şi viitoare
asupra bunurilor identificate în articolul 1 al contractului, precum şi
asupra bunurilor identificate în actele adiţionale la contractul de
cesiune“. Articolul 7 menţionează: „Odată cu intrarea în vigoare a
prezentului contract, cedentul, la cererea cesionarului, e de acord să
accepte subrogarea cesionarului în calitatea sa procesuală din cauzele
aflate în curs de soluţionare, precum şi, dacă e cazul, din orice alte
cauze civile care au legătură cu procedurile judiciare de restituire a
imobilelor, aflate pe rolul instanţelor, iar cesionarul are dreptul de a
continua aceste procese până la obţinerea hotărârilor definitive şi
irevocabile“. Cu alte cuvinte, Reciplia S.r.l. poate interveni în nume
propriu pentru a recupera de la stat proprietăţile înscrise în contract.
Articolul 10 din același contract conţine,
însă, două clauze ciudate, una care priveşte numele celui pe care se va
înscrie dreptul de proprietate al unui imobil recuperat, adică orice
persoană dorită de Reciplia S.r.l., şi cea de-a doua, care conţine
precizarea că Paul de România nu va vedea un ban în plus, faţă de cei
stabiliţi strict prin contract: „Cedentul se obligă ca, pe măsura
obţinerii în orice mod, pe cale administrativă sau pe cale
judecătorească, a titlurilor de proprietate, a dispozițiilor de
restituire (…) să coopereze personal sau prin mandat special cu
cesionarul pentru îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară
în termen de 3 zile (…), să se prezinte în faţa notarului agreat de
Cesionar şi să semneze, în condiţiile legii, actele de transfer de
proprietate în patrimoniul cesionarului sau al PERSOANEI AGREATE DE
ACESTA, cu precizarea că preţul fiecărui bun e deja inclus în preţul
care se achită conform prezentului contract şi nici o sumă suplimentară
nu va mai fi plătită“.
Relaţia Truică-Marcovici-Silberstein
Remus Truică a fost şeful de cabinet al
fostului premier Adrian Năstase şi s-a lansat în afaceri din această
poziţie. La rândul său, Andrei Marcovici a fost consilierul personal al
premierului Călin Popescu Tăriceanu. Acelaşi Marcovici a fost
administrator la una dintre firmele lui Truică, TRG Agent de Asigurare,
unde Remus deţinea 30 la sută din părţile sociale, firmă radiată în
prezent. Acelaşi Truică a fost asociat, printr-un off-shore, în
compania Generic Pharma, STG Ventures Ltd, în spatele acestuia
aflându-se, de fapt, consultanţii politici ai lui Adrian Năstase şi ai
lui Tăriceanu, ulterior, Shimon Sheves, Tal Silberstein şi Gil Birger.
Chiar Truică recunoştea că îi cunoaşte foarte bine pe cei trei din
vremea în care a lucrat pentru Năstase şi s-au asociat, însă firma nu a
avut activitate, spunea fostul şef de cabinet al lui Adrian Năstase.
Conexiunea Silberstein-Truică-Tahal-Zbârcea
Tăriceanu a fost consiliat de Silberstein prin
compania First One Communication, creată prin asocierea firmei One
Communication, deţinută la acea dată de Dan Andronic, RSLB şi GCS Issue
Management Ltd, din Tel Aviv, ultima fiind condusă de Tal Silberstein.
Interesant este că preşedintele RSLB, generalul (r.) Amnon Lipkin-Shahak
(fostul şef al Tzahal – Armata izraeliană), a preluat, din 2001, şi
conducerea Tahal Group-ului, o companie care se ocupă de proiecte de
infrastructură. Tahal Group are în portofoliu şi firma Globe Trade
Center, al cărei domeniu de afaceri este legat de imobiliare. Globe
Trade Center deţine clădirea America House, de pe Şoseaua Nicolae
Titulescu nr. 4-8, unde au sediul firma Reciplia S.r.l., cea care a
achiziţionat drepturile litigioase de la prinţul Paul, şi Casa de
Avocatură „Ţucă, Zbârcea şi Asociaţii“. După cum am menţionat,
contractul între Paul de România şi Reciplia a fost semnat chiar în
prezenţa avocatului Roşu, de la „Ţucă Zbârcea şi Asociaţii“. Aceeaşi
casă de avocatură reprezintă în continuare Reciplia atât în procesele în
care compania încearcă să recupereze bunurile cesionate de prinţul
Paul, cât şi în diverse alte dosare. Curios sau nu, tot în această
clădire avea sediul şi firma lui Truică, pe care o administra Marcovici,
TRG Agent de Asigurare.
Paul de România a cerut anularea contractului cu Reciplia
La mai bine de doi ani de la data încheierii
contractului prin care Reciplia S.r.l. a devenit proprietara tuturor
bunurilor pe care ar fi urmat să le recupereze Paul de România, acesta
din urmă a cerut Tribunalului Bucureşti să anuleze contractul. De
asemenea, prinţul Paul a cerut instanţelor în care încerca să îşi
recupereze bunuri, iar Reciplia era intervenient, să nu permită acestei
companii să fie parte în dosare. Astfel, în noiembrie 2009, Paul de
România solicita instanţei să constate „nulitatea absolută a
contractului privind transmiterea/cesiunea de drepturi cu privire la
bunuri imobile aflate în proceduri administrative sau judiciare de
restituire a proprietăţii, certificat sub numărul 299/01.11.2006, astfel
cum a fost completat şi/sau modificat prin actele adiţionale (…) şi
obligarea pârâtei la plata de cheltuieli de judecată ocazionate de
prezentul litigiu“. În aceeași notă, Paul de România a solicitat
instanţei să ia act de faptul că Reciplia nu poate interveni în nume
propriu în dosarele în care se încearcă restituirea unei proprietăţi,
dreptul acestei companii născându-se doar după obţinerea proprietăţii de
către prinţul Paul, de la stat. Reclamantul, adică prinţul Paul, a
explicat instanţei că, dacă permite intervenţia S.C. Reciplia S.r.l.,
atunci este imposibil de aplicat o anume clauză din contract: „În cazul
în care cedentul va dori să îşi păstreze oricare dintre bunurile incluse
în contract, sau valoric al bunurilor succesorale, acesta se obligă să
plătească cesionarului cota de 50 la sută din valoarea imobilului
respectiv. Or, această posibilitate a subsemnatului, de a opta pentru
păstrarea oricărui bun retrocedat, posibilitate stabilită prin acordul
părţilor, este practic anihilată dacă se admite cererea de intervenţie“.
În replică, cei de la „Ţucă, Zbârcea şi
Asociaţii“” au susţinut că „Subscrisa am acţionat cu bună-credinţă în
exercitarea obligaţiilor asumate, am achitat preţul convenit de părţi şi
am finalizat cu succes o serie de procese de restituire a unor bunuri.
În acest scop, am apelat la opinii de specialitate, la numeroşi experţi
şi avocaţi, am derulat ample acţiuni administrative şi judiciare,
angajând cheltuieli consistente. De altfel, de la data semnării
contractului de cesiune, A.S.R. Paul a primit mai multe milioane de
euro, reprezentând avansul de preţ al drepturilor transmise prin
cesiune“.
Manevra Paul de România – Caval – Videanu – Băsescu
Cu numai câteva zile înainte de a cere
tribunalului anularea contractului dintre el şi Reciplia, în 15
octombrie 2009, Paul de România a încercat o altă afacere: să dea firmei
S.C. Lot Invest S.r.l. drepturile litigioase date firmei Reciplia. În
contractul de transfer exista, însă, şi o condiţie: ca firmei Lot Invest
să îi fie transferate drepturile litigioase, trebuia să fie anulată sau
încheiată convenţia cu Reciplia. Astfel că, în calitate de copermutant
prim, Paul de România a transferat drepturile copermutantului second,
adică firmei Lot Invest, A.S.R. devenind acţionar majoritar în companie.
În aprilie 2011, Lot Invest a încercat să intervină într-un proces de
restituire a unui bun, însă solicitarea i-a fost respinsă, pe motiv că
este valabilă convenţia cu Reciplia.
Lot Invest îi are ca acţionari pe […?!] al
României, Paul Philippe, Angelica Mihaela Ştefănescu şi Bogdan Marius
Ştefănescu. Acesta din urmă este nimeni altul decât administratorul
firmei ELIEST S.r.l., unde acţionari sunt Mariana Albu Vasilache
(administratorul firmei „La Gondola Invest“, societate care
administrează restaurantul La Gondola, deţinut, în fapt, de fraţii Caval
– n.n.) şi Ristaurandoelite S.r.l. Această ultimă companie este
administrată tot de Mariana Albu Vasilache şi e deţinută de firma
Eurorent International Group S.r.l., deţinută de Radu Bogdan Iliescu, un
apropiat al fraţilor Caval. Fraţii Caval au funcţionat pe aceeaşi
reţetă ca Truică, au multe firme cu persoane interpuse, pentru a nu
putea fi depistaţi în acte. Între fraţii Caval, concetăţeni cu fostul
ministru al Economiei, Adriean Videanu, şi preşedintele de acum, Traian
Băsescu, sunt legături vechi, de 10 şi chiar 20 de ani. De altfel,
Băsescu i-a şi botezat copilul prinţului Paul, iar acesta din urmă este
naşul fiului lui Nino Caval.
Paul de România a înţeles după 2008, că
Băsescu este omul lângă care trebuie să stea pentru a-şi recupera o
parte din bunuri. Deocamdată, însă, cel puţin pentru prinţ, şansele de
a-şi recupera ceva sunt aproape de zero. Nu de alta, dar nici Băsescu şi
oamenii lui nu fac muncă voluntară.
Descendenţa
Paul de România este nepotul lui Carol al
II-lea, fiul cel mare al Regelui Ferdinand al României şi al Reginei
Maria. În august 1918, în timpul Primului Război Mondial, Carol al
II-lea şi-a abandonat unitatea militară pe care o conducea pentru a se
căsători cu Ioana Maria Valentina Lambrino („Zizi“ Lambrino, 1898-1953),
fiica unui general român. Căsătoria a fost oficiată la Chişinău, dar a
fost declarată nulă de Tribunalul Ilfov în 1919. În 1920, din relaţia
lui Carol al II-lea şi Zizi Lambrino s-a născut Mircea Grigore Carol
Lambrino, tatăl lui Paul de România. Mircea Grigore Carol Lambrino nu a
fost niciodată recunoscut oficial de Carol al II-lea, filiaţia lui
Mircea Grigore fiind stabilită de-abia în 1955, printr-o decizie a
instanţei de la Lisabona. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a
recunoscut, în 2011, hotărârea judecătorească de la Lisabona. Carol al
II-lea s-a căsătorit, în 10 martie 1921, cu Prinţesa Elena a Greciei şi
Danemarcei, căsătorie din care s-a născut Prinţul Mihai, viitorul Rege
Mihai al României.
Din 1940, când a abdicat în favoarea Regelui
Mihai, şi până în 1953, când a murit în Portugalia, Carol al II-lea a
trăit în exil, alături de Elena Lupescu, cu care s-a căsătorit în 1947.
Paul de România a susţinut că moşteneşte 37 la
sută din averea regală, plus partea de moştenire care i-ar reveni ca
moştenitor al tatălui său, Mircea Grigore, plus partea de moştenire care
i-a revenit lui Monique Urdărianu (urmaşa Elenei Lupescu), drepturi
litigioase pe care Paul de România le-a achiziţionat de la aceasta. După
fuga lui Carol al II-lea, Regele Ferdinand I l-a dezmoştenit, în 1925,
luându-i acestuia orice drept de a beneficia de vreun imobil sau teren
al Casei Regale. Singurul drept recunoscut de Ferdinand I lui Carol al
II-lea a fost acela de a primi anumite sume de bani. Regele Ferdinand I
scria: „Anulez dispoziţia cuprinsă în acest testament prin care lăsam
fiului meu Carol toată cotitatea disponibilă şi hotărârea de a cuprinde
în partea sa de moştenire întreaga moşie Sinaia-Predeal împreună cu
Castelul Peleş şi celelalte castele, clădiri şi stabilimente, cu
sarcinile prevăzute în acest testament pentru Castelul Pelişor, precum
anulez şi legatul caselor şi clădirilor din Bucureşti absolut necesare.
Hotărăsc ca toată această cotitate disponibilă, atât imobilele de pe
Valea Prahovei, cu sarcinile prevăzute, ca şi cele din Bucureşti, care
sunt absolut necesare viitorului rege, să revină urmaşului meu pe tronul
României din familia mea, iar în timpul minorităţii sale să se bucure
de folosinţa şi de veniturile lor iubita mea soţie Regina Maria. Voiesc
ca partea rezervatară ce se cuvine fiului meu Carol s-o primească în
bani şi în efecte“. Potrivit testamentului formulat în iunie 1925,
Regele Ferdinand I şi-a împărţit averea între Regina Maria, soţia sa, şi
cei cinci copii.
Băsescu, atac la Regele Mihai I
În timp ce prinţul Paul de România se bătea în
instanţă, umăr la umăr cu oamenii preşedintelui, pentru a revendica o
parte din averea Casei Regale, preşedintele Traian Băsescu îl ataca, din
senin, pe Regele Mihai I, la televizor. Principala problemă a lui
Băsescu: de ce să îi retrocedeze statul român imobilele, dacă Regele a
comis un act de trădare atunci când a abdicat? Nimeni nu a înţeles
atunci de ce a ieşit brusc Băsescu să îl atace pe Rege. Însă, în lumina
dezvăluirilor cu privire la averea Casei Regale, gestul preşedintelui
Băsescu devine explicabil. „Tot continuăm să considerăm că abdicarea
Regelui a fost un mare act patriotic. Nu. A fost un act de trădare a
interesului naţional al României. Din partea Regelui. Acesta este
punctul meu de vedere“, a spus Băsescu. „Vedeţi, noi încă nu ne aşezăm
corect valorile. Spre exemplu, pentru noi toţi şi pentru istorie,
Antonescu rămâne responsabil de Holocaust împotriva evreilor şi a
ţiganilor, ducerea lor în Transnistria, nu ştiu ce. Nimeni nu spune că
statul român avea un şef de stat atunci. Ăsta (mareşalul Antonescu) era
doar prim-ministru atunci. Unora le dăm averi, iar pe alţii îi
considerăm criminali de război – şeful de stat şi prim-ministru. Doar
pentru că unul a fost slugă la ruşi şi a lăsat ţara prin abdicare, îl
iertăm de toate păcatele?“, a conchis Băsescu.
Postat în 27 noiembrie 2012 13:53, aici: http://www.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/atac-la-casa-regala-86678
Voichiţa Răşcanu
Republicat de Cotidianul, 27 decembrie 2012
N. red. 1) Am republicat textul
autoarei cu scopul de face cunoscută cît mai multor români încă una
dintre cele mai mari escrocherii ale „rechinilor imobiliari“, dar facem
rezerva că persoana numită de autoare, cu multă obedienţă, „Regele
Mihai“ este doar ex-regele Mihai I şi că a fost făcut rege prin
dispoziţia dictatorului Carol al II-lea, căci Mihai de Hohenzollern nu a fost rege niciodată:
el a fost doar regent şi a fost uzurpat din această funcţie chiar de
către Carol al II-lea, la revenirea sa în ţară, adus de către Iuliu
Maniu. Profesorul universitar Ion Coja opinează că regele Carol al II-lea este cel mai odios personaj din
Istoria României – Istorie profanată de lichelele postdecembriste, care
i-au adus osemintele nedemne şi le-au reînhumat în Biserica Domnească
de la Curtea de Argeş, alături de ale marilor Domnitori ai României!
2) Prin expresia „averea Casei Regale a
României“, folosită abuziv de autoare, trebuie înţelese „Domeniile
Coroanei“, care aparţin, de jure şi de facto, statului român, domenii asupra cărora Casa Regală avea doar drept de folosinţă exclusiv în timpul exercitării funcţiei de rege de către şeful Casei Regale. Deci, oricum, este un abuz „retrocedarea“ acestei averi urmaşilor
fostei Case Regale, căci aceştia nu au nici un drept asupra lor. Toată
afacerea este o vastă şi veritabilă escrocherie, aşa cum reiese din
acest material, bine documentat, dar îmbălsămat într-un verbiaj
pro-regalist absolut neîntemeiat.
3) Sintagma „telenovelă mioritică“ este o
ironie gratuită şi imbecilă. Adjectivul „mioritic“ a început să fie prea
des folosit în mod ironic, de denigrare a poporului român, de către
mulţi condeieri făcuţi peste noapte „ziarişti“ şi care preiau, automat,
acest clişeu în care se subînţelege sensul dat de un academician de mîna
a doua sau a treia, Nicolae Manolescu. Pentru interpretarea corectă a
sensului spiritului poeziei Mioriţa, vezi „În apărarea Mioriţei“, de Ion Coja, aici: http://curentul.net/2010/01/15/in-apararea-miori%C8%9Bei/.
4) Voichiţa Răşcanu nu a subliniat îndeajuns
că aşa-zisul prinţ «Paul „de“ România» este un impostor: e-adevărat, la
începutul articolului, relevă că este vorba de „aşa-zisul prinţ de
România, Paul Filip Lambrino, progenitura bastardului Mircea
Grigore Carol“; în consecinţă, în toate menţiunile ulterioare, trebuia
să scrie cuvîntul „prinţ“ numai aşa, între ghilimele. Un tribunal din
judeţul Teleorman îl declarase „prinţ“ şi, parafrazîndu-i pe cei de la Academia Caţavencu, am putea spune că este un „prinţ judeţean“, chiar dacă şiÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a declarat, în februarie 2012, membru al „Casei Regale din România“, deşiRomânia este republică şi
nu are nici o casă regală. Ca atare, impostorul Paul Filip Lambrino
şi-a atribuit titulatura pompoasă „Alteţa Sa Regală“, numit astfel de
către cvasitotalitatea condeierilor mercenari, şi participă, cu această
„calitate“ apropriată, la diverse ceremonii oficiale organizate de
instituţiilerepublicane. În consens cu propaganda pro-regalistă,
care subminează securitatea naţională, după instalarea la conducerea
TVR1 a liberalului-monarhist prin mimetism şi lichelism politic Claudiu Elvis Săftoiu, ex-director efemer şi pe deplin incompetent al S.I.E. – unde a fost proptit „fiindcă aşa a vrut sufleţelul“ Adrianei Săftoiu, nevasta de care, recent, a şi divorţat –, TVR1 a băgat în grila de programe emisiunea „Ora Regelui“,
sub pretextul că „trebuie să ne cunoaştem istoria“, dar care, în fond,
constituie un atentat la siguranţa naţională. Evident, iniţiativa
introducerii acestei emisiuni a fost luată la P.N.L, unde domină
„liberal-monarhismul“ – o contradictio in adjecto. În consecinţă, Alianţa Lege şi Ordine a
decis, în mod întemeiat, să-i intenteze Televiziunii Române proces
penal pentru încălcarea Constituţiei, dacă TVR1 nu scoate din grilă
respectiva emisiune anticonstituţională. Dar de aceeaşi culpă se fac
vinovate şi posturileAntena 3 şi Realitatea TV, care
susţin o intensă propagandă promonarhistă prin care subminează
securitatea naţională. De aceea, ar trebui incriminate şi acestea.
5) Ar trebui întrebat intransigentul ziarist
Cristian Tudor Popescu dacă mai are doar temeri despre eventualitatea
apariţiei „escadroanelor morţii“ – de care se temea în urmă cu un
deceniu – sau şi-a schimbat atitudinea din frică în dorinţă! Fiindcă, de
intransigent, a rămas intransigent. Dar, poate, acum „a deschis ochii“,
şi el, precum trei dintre cei cinci pisoi pe care-i fătase pisica,
fiind „toţi comunişti“; după două săptămîni, cei trei pisoi aveau să
deschidă ochii, iar ceilalţi doi rămînînd tot comunişti. C. T. Popescu
cum a rămas? Oricum, în eventualitatea apariţiei revoluţiei autentice,
pentru români, făcută de români în favoarea românilor, inclusiv din
acest articol se poate întocmi o completare a lungii liste cu cei care
vor trebui executaţi, ca act revoluţionar, cum „teoretizase“ ideologul
Gelu Voican-Voiculescu, aciuat în grupul conspiratorilor care au dat
lovitura de stat din decembrie 1989.
Ads by OnlineBrowserAdvertisingAd Options
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
O zi plina-ochi de pace, va ureaza cristian_kinetoterapy.....si tot ceva doriti in viata.. Doresc ca fiecare sa poata posta liber cu conditia pastrari bunului simt si fara postari xenofobe si rasiste. Cu totii suntem copii Divinitatii.