Pagini

vineri, 8 iulie 2011

Ingeri in iubire.

Adrian şi Filofteia, dragoste la prima vedere

  Dîncă Adrian a avut parte de multe probleme de-a lungul vieţii sale, dar niciodată nu a dat înapoi. Deşi a rămas paralizat în urma unui accident rutier, bărbatul a reuşit să cunoască dragostea şi fericirea alături de Filofteia Sin, o tânără care a fost la rândul ei pusă la grele încercări de-a lungul vieţii. Teia, aşa cum o alintă Adrian, a rămas paralizată în urma unui politraumatism din copilărie. Cei doi s-au cunoscut la Centrul de Recuperare şi Reabilitare a Persoanei cu Handicap din Comăneşti.

   „Părinţii mei au aflat de accident din presă”
  „Mi-am petrecut copilăria într-un sat din judeţul Bacău, alături de cei şase fraţi ai mei. După terminarea studiilor m-am angajat pe un şantier din Bucureşti. Am făcut armata la aviaţie, apoi am revenit în satul natal şi m-am angajat la un bar din Bacău. Într-o sâmbătă seara, în timp ce mă deplasam spre locul de muncă împreună cu prietena mea, am fost loviţi în plin de o maşină ce circula cu o viteză ameţitoare. Prietena mea a decedat pe loc, iar eu am intrat în comă. Părinţii mei au aflat despre accident din presă. Urmările pentru mine au fost dezastruoase. Am avut o fractură de coloană, ce a necesitat o intervenţie chirurgicală. Din cauza unei insuficienţe renale cronice, a doua operaţie a fost amânată puţin”, se destăinuie Adrian Dîncă.

  „Nu mi-e frică de viitor”
  „Am căutat să mă refugiez undeva, să nu mai fiu o povară pentru familia mea. Mereu mă gândeam că la 16 ani am plecat de acasă să-mi fac un rost, să nu depind de nimeni, iar acum devenisem în totalitate dependent de ai mei. M-am interesat de numărul de telefon de la Centrul de Recuperare şi Reabilitare a Persoanei cu Handicap Comăneşti, mi-am întocmit documentaţia fără ca părinţii mei să bănuiască ceva. Într-o lună mi s-a aprobat internarea. Perioada de adaptare în această unitate a fost dificilă. Am avut noroc cu oamenii din jurul meu, care îmi veneau în ajutor şi îmi spuneau că va fi bine. Şi aşa a fost. Pot spune că aici m-am realizat. Am cunoscut-o pe Teia, persoana cu care m-am căsătorit. Am învăţat să utilizez calculatorul, comunicând astfel cu prieteni din ţară şi de peste hotare, mi-am găsit liniştea în exprimarea gândurilor şi trăirilor mele în poezie. Aici mă simt ocrotit, nu îmi este frică de viitor. Şi ca să îi arăt soţiei mele cât de mult o iubesc, am apelat la emisiunea „Din dragoste”, de pe Antena 1, prezentată de Mircea Radu, pentru a-i face o surpriză. A fost un moment frumos şi emoţionant pentru amândoi”, a mai adăugat Adrian.

  Singură printre străini
  Filofteia s-a născut într-o comună din judeţul Buzău, într-o familie săracă şi cu zece copii. Din poveştile celor din familie, femeia a aflat că la vârsta de 2 ani mama sa a scăpat-o din braţe. În urma căzăturii a suferit o fractură de coloană vertebrală, rămânând imobilizată.  Văzând că nu-şi mai revine, părinţii au dat-o în grija statului. A fost la Centrul de Plasament din Craiova, după care la Iaşi, unde a făcut Şcoala Specială şi a învăţat croitoria, după care a ajuns la Odobeşti, în judeţul Vrancea. Copilăria sa şi adolescenţa au fost pline de nelinişti, locuind în mai multe instituţii de ocrotire, din cauza situaţiei sociale şi de sănătate. A cunoscut de tânără durerea, suferinţa şi tragedia de a trăi printre străini. După finalizarea studiilor şi calificarea în croitorie a încercat să se angajeze, dar nu a reuşit. De atunci a căutat un loc adecvat nevoilor sale, până a ajuns la Centrul de Recuperare şi Reabilitare a Persoanei cu Handicap din Comăneşti.
 Adrian şi Filofteia fac un apel la cititorii revistei „Taifasuri”, rugându-i să îi ajute: Cont: RO56RNCB0028014360590001 BCR Comăneşti.
 Cristina Voicilă

Sub dâră de lună
de Adrian Dîncă
„Pe cărare de dor, Sub dâră de lună, Am ajuns departe, Dragoste nebună. M-ai purtat în foc, În apă m-ai dus, Sunt în furtună Îndură-te, Doamne, Nu-mi mai trimite Tunete şi alte ispite.”

Tu...inger

Poezie de dragoste de Cristina Ursu

Esti inger,tu iubire adevarata
Esti suc mistuitor ce ma topesti
Iubirea si tristetea ma incerca
Atunci cind eu la tine ma gindesc
...dar ce folos ca,ca viata-i nemiloasa
iar tu instrainato nu-ntelegi
Dulceata buzei straluceste moarta...
Incet in ochii tai ma adincesc
si caut sa raspund l-atit de multe
S-atit de tandre vorbe iti vorbesc
Tu ma privesti cu o privire trista...
E simplu de-nteles
Nu ma iubesti...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O zi plina-ochi de pace, va ureaza cristian_kinetoterapy.....si tot ceva doriti in viata.. Doresc ca fiecare sa poata posta liber cu conditia pastrari bunului simt si fara postari xenofobe si rasiste. Cu totii suntem copii Divinitatii.