Pagini

marți, 2 august 2011

Patlagina in medicina traditionala

{jcomments on}
Patlagina este planta erbacee perena, creste pana la 40 cm inaltime, se poate intalni pretutindeni adaptandu-se foarte usor si rapid in orice fel de conditii, de la ses la munte, atat pe pasuni cat si in culturi, pe marginea drumului sau a apelor. Frunzele ovale, medii spre mari, petiolate si ci varful limbului ascutit, tulpini drepte, subtiri, florifere, avand in varf flori de dimensiuni reduse, culoare galbuie, alba sau bruna (in functie de specie) sub forma de spic, alcatuite din 4 sepale si 4 petale iar androceul din 4 stamine, fructul este o capsula biloculara cu seminte brune cand e copt.  Patlagina infloreste din mai pana in septembrie.
Radacina este sub forma de rizom scurt, bine infipt in pamant, de culoare galbena si ramificata. Se recolteaza toata vara avand mare grija la uscarea frunzelor.
Nu are miros specific dar gustul este acrisor-amarui.
In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele sau toata partea aeriana, inclusiv semintele.
Planta contine: aucumbina sau aucubozida cu structura furanica, mucilagii (xiloza, acid poliuronic, pentozane etc.), tanin, alantoina, glicozizi, saponine, zaharuri, ulei volatil, rezine, substante proteice, carotenoizi, filochinona, substante minerale ( potasiu, calciu, fosfor, magneziu, zinc, fier, sodiu, mangan, cupru, bor, molibden si aluminiu), substante antibiotice, vitaminele A, C, K. Semintele contin mucilagii si planteoza.
Patlagina are calitati terapeutice foarte apreciate: antimicrobiene, emoliente, antiinflamatorii, expectorante, diuretice, antidiareice, cicatrizante, depurative, astringente, hemostatice.
Patlagina este una din cele mai raspandite plante. Este pretuita inca din vechime.
Doua varietati ale ei  sant : Patlagina mare (Plantago major), care are aceeasi valoare medicinala si este folosita in aceleasi scopuri  si Patlagina moale (Plantago media)


Toate aceste trei specii sant plante ierboase vivace, perene .
In pamant au un rizom scurt care da nastere primavara la o rozeta de frunze bazilare, glabre(fara peri). Tulpina este cilindrica, nefoliata, de 10-15 cm.si  florifera, care poarta flori mici pana la 2 mm ,grupate intr-un spic terminal, compact-oval, sau oval cilindric. Florile sant alcatuite din 4 sepale si 4 petale, Infloresc din mai -septembrie .
Forma frunzelor variaza de la specie la specie.
- la Plantago lanceolata(Patlagina-lunga) frunzele sant lung petiolate si cu varful ascutit, tulpina cu santuri longitudinale si florile  de culoare alba .
- la Plantago media(Patlagina-moale) frunzele sant eliptice, scurt si lat petiolate si cu varful limbului tot ascutit  si florile  de culoare roza.
-  la Plantago major(Patlagina-mare) frunzele sant petiolate, lat-ovate, netede sau putin paroase si asezate in forma de rozeta la suprafata pamantului si  de  culoare bruna cu androceul din 4 stamine .
Fructul este o capsula ovala, cu 8-16 seminte .
Se recolteaza frunzele in perioada aprilie-septembrie  si se usuca intinse in straturi subtiri . Frunzele uscate trebuie sa aiba culoarea naturala . Nu se admit frunze innegrite sau ingalbenite.
La patlagina mare , se recolteaza planta intreaga , impreuna cu radacina -Herba plantaginis majors cum radice, fara lujerul floral.
Dupa ce se spala bine radacinile , herba se pune la uscat in straturi subtiri in incaperi bine aerisite. Dupa uscare se pastreaza in saci sau in gramezi  acoperite cu hartie  in incaperi  ferite  de umezeala .

Principii active -  frunzele contin : mucilagii, pentazone, tanin, glicozizi(aucubina), alantoina, vitamina K, triozida, filochinona, pectine, carotene, planteoza.

Actiune farmacologica :
Intern :
emolient antidiareic, hemostatic, bactericid, cicatrizant, scade colesterolul din sange, usor hipotensiv.
Extern : Antiseptic

Indicatii terapeutice : bronsite, astm bronsic, diaree, ulcer gastroduodenal, hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie.
Extern : antiseptic -in ulcer varicos, ulceratii cutanate (se fac bai ), laringite, traheite, blefarite, conjunctivite, tuse convulsiva, astm bronsic, T.B.C. pulmonar.
Are efect depurativ si de aceea este pretioasa pentru persoanele care au insuficienta pulmonara , renala, eczeme, herpesuri.
Inten : ceaiul de patlagina in astm bronsic si bronsita   este  un  remediu bun. Pentru cazurile grave , se prepara proaspat, de 4 ori pe zi si se ia cu inghitituri rare.
Ceaiul se face astfel : o cana de apa rece cu o felie de lamaie(fara coaja)  si o lingurita de miere  se incalzesc pana la fierbere. Imediat ce am stins focul si fierberea a incetat adaugam o lingurita dintr-un  amestec de  cimbrisorul de camp si patlagina  in proportii egale, si se lasa sa infuzeze 1/2 minut .
Siropul de patlagina depureaza sangele de toxine. Se ia o lingurita inainte de masa , timp de 3 saptamani. Frunzele proaspete, spalate si zdrobite, se aplica pe plagi taiate, excoriatii intepaturi de insecte veninoase, muscaturi de cainisi de sarpe.
Frunzele de patlagina sunt  eficiente in cazul  trombozei si in gusa ( se strivesc  , se amesteca cu sare si se aplica pe zona interesata).
Pentru a nu face  flictene (basici) la picioare in timpul plimbarilor lungi, in pantofi se pun cateva frunze de patlagina.
Este eficace in afectiunile glandulare maligne, se macereaza sovarv proaspat sau uscat in ulei de masline. Se  pune planta intr-o sticla si se toarna ulei deasupra ei. Se lasa sa stea la loc calduros 10 zile. Uleiul obtinut se aplica peste  zona afectata; frunzele strivite de patlagina se aplica deasupra.

Aplicarea frunzelor sub forma de cataplasma pe ranile deschise  favorizeaza vindecarea lor, chiar la persoane in varsta.
Picioarele care prezinta pe langa rani deschise si umflaturi  se vor imbaia mai intai in infuzie rece de nalba, sau intr-un decoct de coada-calului. Marginile ranilor se vor acoperi cu alifie de galbenele.

Mod de intrebuintare :

Infuzie : 1 lingurita cu varf de frunze la 250 ml apa clocotita se infuzeaza 1/2 minut si se strecoara.
Ceai : se amesteca parti egale de patlagina si cimbrisor-de-camp, 1 lingurita la 250 ml apa clocotita.
Cataplasma : frunzele proaspete se spala, se maruntesc  si se aplica pe zona afectata.
Sirop: doi pumni  cu varf de frunze spalate se maruntesc . Se adauga apa, astfel incat, puse la foc, planta sa nu se arda si 30g miere. Se amesteca in continuu, pe foc mic, pana cand amestecul devine mai vascos , apoi se imbuteliaza .
Uz intern:
- tuse, tuse convulsiva, afectiuni ale aparatului respirator, astm pulmonar si bronsic, tuberculoza, pulmonara limbrici, abcese, amigdalita cronica, arteroscleroza, afte, infectii bucale, faringite, traheite, gastrita hiperacida, ulcere si ulceratii - sub forma de suc sau ceai, decoct, infuzie.
Uz extern:
- acnee, rani, eruptii si iritatii cutanate, eczeme, umflaturi, furuncule, zona zoster, inflamatii articulare, reumatism – sub forma de suc, cataplasme din planta proaspata, strivita, oparita sau sub forma de ceai, decoct, praf de planta uscata simpla sau in diverse creme si unguente.
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O zi plina-ochi de pace, va ureaza cristian_kinetoterapy.....si tot ceva doriti in viata.. Doresc ca fiecare sa poata posta liber cu conditia pastrari bunului simt si fara postari xenofobe si rasiste. Cu totii suntem copii Divinitatii.