Miracolul de la Deauville-Rusia uimeşte Europa

Miracolul de la Deauville-Rusia uimeşte Europa

Scris de : Ion Petrescu     2010-10-25 06:26     Comments Off

Incredibil, dar adevărat. Chiar şi după 24 de ore de la încheierea Trilateralei de la Deauville, niciun post de televiziune de peste Ocean şi nicio publicaţie americană cu tiraj naţional nu a acordat atenţie convorbirilor purtate pe 19 şi 20 octombrie a.c. de Dmitri Medvedev, Nikolas Sarkozy şi Angela Merkel. Cum poate fi interpretată această tăcere imperială? De ce jurnaliştii americani au optat – cel puţin pe timpul derulării reuniunii din Normandia şi imediat după aceea – pentru silenzio stampa?

Liderul lumii în secolul 21?

Anterior, pe 14 octombrie a.c., la Cartierul General al NATO, din Bruxelles s-a derulat o reuniune a miniştrilor apărării din ţările aliate, precedată de o întâlnire a secretarului de stat Hillary Rodham Clinton şi a secretarului apărării Robert Gates, cu Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al organizaţiei, care au discutat despre noua misiune a alianţei şi alte reforme structurale.

Revenită acasă, Hillary Rodham Clinton a făcut declaraţii publice privind starea actuală a relaţiilor dintre Washington D.C. şi Moscova, în San Francisco, la un seminar vizând politica externă, iniţiat de organizaţia „Clubul comunităţii din California.” În alocuţiunea sa, secretarul de stat a evocat principalii vectori ai politicii actualei administraţii de la Casa Albă vizând relaţiile bilaterale cu statele aliate, cele partenere şi acelea ostile. Apoi a răspuns la întrebările gazdelor.

Referiri concrete s-au făcut la situaţia din Afganistan şi Pakistan, la lupta împotriva terorismului internaţional, la îngrijorările create de programul nuclear iranian şi la relaţiile cu Rusia.

Liderul Departamentului de Stat şi-a exprimat speranţa că în Congresul S.U.A. se va dezbate noul tratat START până la finalul acestui an. Acum este practic blocat, aşteptându-se rezultatele alegerilor parţiale pentru acest for legislativ, din 2 noiembrie a.c. Este posibil ca, ulterior, numărul oponenţilor acestui tratat să îl depăşească pe acela al susţinătorilor săi. Dacă se va ajunge la un asemenea raport de forţe, soarta importantului document va fi compromisă.  Ceea ce va însemna nu doar o gravă lovitură de imagine pentru reputaţia preşedintelui Obama, ci şi o afectare extrem de serioasă a relaţiilor dintre Statele Unite şi Federaţia Rusă.

Doamna Clinton nu a ascuns faptul că aceste două state au puncte de vedere diferite într-un număr important de probleme, precum situaţia din Georgia şi respectarea drepturilor omului. Comparativ, discursul său din San Francisco a fost aproape similar cu alocuţiunea sa recentă din capitala americană unde ea a confirmat intenţia Americii de a rămâne liderul lumii şi în secolul 21:”S.U.A. trebuie să conducă – şi o va face – alte ţări. Provocările şi dificultăţile zilelor actuale  impun continuarea lideranţei americane la nivel global.” O iluzie frumoasă, remarcă ironic presa de peste Ocean,  care atrage atenţia că timpurile s-au schimbat, chiar dacă la Casa Albă pare că acest lucru nu a fost observat. Există Uniunea Europeană, ale cărei interese nu coincid totdeauna cu cele americane.

Paritatea dorită de Moscova

Vrea Rusia să continue bunele relaţii cu Statele Unite? Departamentul de Stat consideră că da. Dar este evident că la Kremlin se vizează dezvoltarea cooperării bilaterale pe baze paritare. Tandemul Medvedev-Putin nu va urma niciodată orbeşte politica americană. Un lucru clar pentru consilierii pe probleme de securitate naţională ai preşedintelui Obama.

De altfel, convorbirile dintre liderii Rusiei, Franţei şi Germaniei, purtate la Deauville s-au dovedit a fi benefice pentru întărirea climatului de încredere în Europa. A fost un brainstorming cu rezultate concrete. Preşedintele Medvedev a acceptat invitaţia de a participa la Summitul NATO, din luna noiembrie a.c., din Portugalia şi a declarat că Rusia va analiza cu atenţie propunerile Alianţei Nord-Atantice privind participarea sa la sistemul european de apărare antirachetă.

Angela Merkel şi Nikolas Sarkozy au insistat pe ideea că participarea şefului statului rus la reuniunea aliaţilor, de la Lisabona, confirmă faptul că există ameninţări comune, la care trebuie să le facă faţă împreună. Cancelarul Germaniei a explicat că satisfacţia generată de decizia lui Medvedev, de a fi prezent la summitul menţionat este justificată:”deoarece noul concept strategic al NATO vizează cooperarea cu alte state, inclusiv Rusia. Federaţia Rusă a confirmat astfel că avem de luptat laolaltă împotriva terorismului şi a armelor nucleare. Şi cred că trebuie să abordăm aceste probleme împreună şi să nu mai fim inamici niciodată.”

Doamna Merkel a confirmat şi faptul că Europa a luat în considerare propunerile Rusiei privind un nou sistem de securitate în regiune. Cei trei lideri europeni au trecut în revistă principalele probleme pentru securitatea internaţională, fiind de acord, de exemplu, cu continuarea acţiunilor lor comune stabilite contra Iranului, menite ca, prin aplicarea sancţiunilor decise de Consiliul de Securitate al O.N.U., conducerea iraniană să fie stimulată să coopereze.

A fost luat în discuţie şi proiectul preşedintelui Rusiei vizând paşii de urmat pentru eliminarea graduală a vizelor impuse acum cetăţenilor ruşi, care vor să se deplaseze în Uniunea Europeană. O soluţie este posibil să fie găsită la summitul U.E.-Rusia din luna decembrie a.c.

Thomas Klau, din Consiliul European pentru Relaţii Externe a declarat la televiziunea Rusia Azi că:”în mod evident, pacea şi stabilitatea pe continentul european sunt imposibile dacă aceste două puteri importante – U.E., pe de o parte, în primul rând statele conducătoare ale comunităţii europene, precum Franţa şi Germania şi pe de altă parte Rusia -, nu găsesc o cale pozitivă de a gestiona tensiunile politice şi dinamica economică pe continent”.

Nuanţări interesante a făcut şi Ekaterina Kuzneţova, directorul programelor europene la Centrul de Studii Post-Industriale din Moscova:”De data aceasta, preşedintele Medvedev a anunţat că va încerca să puncteze problemele de pe agenda sa de securitate, ceea ce înseamnă că a dorit să discute noua arhitectură de securitate. Dar principala problemă este cât de adecvată poate fi abordarea acestei chestiuni fără preşedintele american.”

*

Pentru România contează menţionarea  sa, la Deauville, de către şeful statului rus, ca un factor important în soluţionarea conflictului îngheţat din Transnistria. Semn că multe se vor schimba la Est de Prut. În bine.

Articol aparut in numarul 28 al saptamanalului ziuaveche.ro