Secretele lumilor Astrale blog.

Efectul de piramidă

Sursa: by Lupul Dacic

 

 

 

 

 

 

Rate This

EFECTUL DE PIRAMIDĂ

„Totul se teme de timp, iar timpul se teme de piramidă”
Mistere, curiozități, povești și legende, studii științifice și mai puțin științifice, supoziții și păreri, toate acestea se strâng laolaltă în jurul piramidelor. Aceste blocuri de piatră, presărate undeva în deșertul Egiptului, au trezit curiozitatea pe parcursul a vreo 4.000 de ani. Nici în zilele noastre nu se știe cu siguranță cum au fost construite. S-au tot căutat explicații, mai mult sau mai puțin științifice… dar nimic nu este cert. După mii de ani, omul privește acești coloși, aceste minuni a lumii, și se întreabă: „Cum au construit oamenii acum 4.000 de ani așa ceva?”. Dar chiar dacă e vorba de mâna oamenilor sau a altor civilizații, cu mult mai inteligente și dezvoltate decât noi, foarte interesant și important este ce se petrece în interiorul unei piramide. Dar mai întâi să cunoaștem câte ceva din caracteristicile celei mai mari piramide egiptene:
Marea Piramida din Gizeh a fost cea mai înaltă construcție din lume timp de mai mult de 4.300 de ani, până în secolul al XIX-lea, în 1889, când a fost construit Turnul Eiffel. Avea, la început, 146 m (azi, 138 m) înălțime, latura de 227 m și cuprinde 2.521.000 m cubi de piatră. Fețele piramidei erau placate cu plăci șlefuite din granit. A fost construită de faraonul Khufu, din Dinastia a IV-a, în jurul anului 2.560 î.e.n., pentru a servi drept mormânt acestuia (după cum afirmă cercetarea oficială).
Piramidele au fost construite și așezate în anumite locuri, în așa fel, încât să poată rezista tuturor fenomenelor naturale și catastrofelor. Singurul dușman al piramidei lui Keops a fost omul, cu lăcomia lui de bani și patima de a se impune. Haina exterioară de piatră a piramidei a slujit la înălțarea unor palate și clădiri. Piramida lui Keops a fost ridicată cu 2.300 de ani înainte de Buddha, adică cu 300 de ani înainte de potop. Dacă am așeza la rând cele 2,5 milioane de blocuri de grosimea unui zid obișnuit, ar rezulta un zid de 1 metru înălțime, care ar putea înconjura în întregime Franța. În ceea ce privește volumul ei, în piramidă ar putea intra Catedrala Sf. Petru din Roma, catedralele din Milano și Florența, Westminster Abbey și Catedrala Sf. Paul din Londra. Din pietrele de construcție ale piramidei s-ar putea ridica de 30 de ori Empire State Building. Fiecare bloc în parte cântărește cca 2,5 tone; alte blocuri ajung chiar la greutatea de 70 de tone, ca spre exemplu blocurile de granit din camera mortuară regală. Blocurile au fost tăiate perfect, astfel încât spațiul maxim dintre două blocuri nu depășește o jumătate de milimetru. Cercetătorii spun că nu poți introduce o coală de hârtie între două blocuri! Este uimitor cu câtă precizie au fost așezate aceste blocuri colosale unele peste altele, având în vedere înălțimea de 130 m a piramidei. Pe fațeta din nord se află intrarea în piramidă. Coridoarele și galeriile fie duc spre camera mortuară a regelui, fie au avut alte funcții. Camera regelui se află în inima piramidei, putând fi accesată numai prin Marea Galerie și un coridor ascendent. Sarcofagul regelui este făcut din granit roșu, ca și pereții interiori ai camerei. Cea mai impresionantă este piatra cu laturi foarte fin șlefuite de deasupra intrării, lungă de peste 3 m, înaltă de 2,4 m și groasă de 1,3 m. Toate pietrele din interior se potrivesc așa de bine, încât nu poți strecura o lamă între ele. Sarcofagul este orientat conform direcțiilor busolei și este cu numai 1 cm mai mic decât intrarea în cameră. Probabil a fost introdus în timpul construcției.
Toate piramidele sunt poziționate pe direcția nordului magnetic și nu a celui geografic. Deci piramida depinde foarte mult de câmpul magnetic terestru. Probabil câmpul magnetic este concentrat la 1/3 din înălțime de la bază, producând fenomenele respective. O aliniere defectuoasă a piramidei, chiar și cu câteva grade, îi reduce efectul. Piramida a fost așezată pe un plan perfect orizontal; o înclinare de doar câteva grade poate, de asemenea, reduce considerabil efectul. Geo-electricitatea Pământului este verticală, deci perpendiculară pe suprafața terestră. Înseamnă că efectul de piramidă este un fenomen complex, compus din câmpul magnetic și geo-electricitatea Pământului. Corpurile metalice, ca și sursele poluante electromagnetic perturbă câmpul electric și magnetic.
Giulio Magli, profesor de arheo-astronomie în cadrul Universității Politehnice din Milano, a descoperit în urmă cu ceva timp o legătură strânsă între piramide și astronomie. Studiul savantului italian a avut în vedere nu doar cele trei mari piramide din Gizeh, ci absolut toate piramidele construite în timpul celor de a IV-a și a V-a dinastii egiptene (2630 î.Hr. – 2323 î.Hr.). Punctul de pornire l-a constituit celebra diagonală care unește colțurile celor trei mari piramide și care se îndreaptă spre Heliopolis, unul dintre cele mai importante centre religioase ale vremii – Orașul Soarelui. Italianul a reușit să identifice faptul că diagonalele piramidelor din Giza, Abu Rawash și Abu Sir sunt aliniate perfect și fiecare dintre ele pare să indice o stea, Centaurus, Sirius, respectiv Canopus. Toate cele trei stele sunt vizibile chiar deasupra piramidelor, atunci când sunt privite din Heliopolis.
De-a lungul timpului, diferiți oameni au observat că în interiorul piramidelor se petrec lucruri ciudate. Timpul curge „altfel”, alimentele își păstrează prospețimea de trei ori mai mult decât în mod obișnuit, lamele de bărbierit se auto-ascut dacă sunt poziționate la 1/3 din înălțime, măsurând de la bază; piramidele de dimensiuni mici, puse sub pat, aduc un somn profund și odihnitor, apa își schimba structura moleculară și informația, devenind o apă vindecătoare pentru plante, animale și oameni; semințele puse în interiorul unei piramide se energizează atât de tare, încât fructul sau leguma ce rezultă din sămânță crește de trei ori mai repede, proprietățile nutritive fiind mult peste nivelul obișnuit; bateriile se reîncarcă; aromele artificiale din mâncare își pierd savoarea, iar aromele naturale se intensifică – ele devin mai puțin aspre și acide; când facem citirea spectrografică a unui obiect tratat, observăm o schimbare în structura moleculară; piramida va deshidrata și modifica lucrurile și nu le va permite să putrezească sau să mucegăiască. Persoanele care locuiesc într-o casă piramidală se simt mai bine și fizic, și psihic. Animalele de casă cresc puternice și sănătoase. Cele mai neobișnuite efecte pe care le simt cei ce meditează când stau sub piramidă sunt: o stare de imponderabilitate; o distorsiune și o încetinire a curgerii timpului. Ființele vii sunt atrase de piramide ca un magnet: declarații din mai multe surse dovedesc că animalele de companie sunt mai sănătoase și mai longevive dacă dorm în sau sub piramide cu laturile neacoperite. Mai ales pisicile și câinii răspund armonios acestui mediu energetic.

EFECTUL DE PIRAMIDĂ

- O ENERGIE ÎNVALUITĂ ÎNCĂ ÎN MISTER -

Inventatorul american Patrick Flanagan a explicat în 1973 că piramida amplifică microundele printr-un fenomen similar rezonanței magnetice, producând o energie ce poate fi transformată în electricitate. Misterele vechilor piramide au fost întotdeauna un subiect fascinant, aprig dezbătut, dar fără un rezultat menit să facă lumină. Secretele acestor impresionante edificii din piatră continuă să stârnească interes, căutându-se explicații logice, legate de construcția și de efectele energetice pe care le au asupra obiectelor și ființelor vii. Savanții bâjbâie, iar studiile efectuate până în prezent de oamenii de știință arată că în interiorul piramidelor există energii puternice, dar până acum, nimeni nu a putut da o explicație satisfăcătoare fenomenului.

Și în Romania s-a construit prin anii ‘80 o piramidă, care acum zace nefolosită, deși ar aduce un beneficiu enorm cercetării. Este vorba despre prima piramidă din lume cu stație de epurare a apei, ridicată la Pitești, în anii comunismului. Interesul privind efectul de piramidă s-a declanșat la mijlocul secolului trecut, când radiestezistul francez Antoine Bovis a început să cerceteze fenomenul pe lângă care trecuseră zeci de mii de oameni, fără să-l observe. El a fost convins că în interiorul unei piramide se produce un proces de mumificare naturală, după ce a găsit cadavre de șoareci și alte animale care nu putreziseră, în camera mortuară regală (un loc întunecos, umed, unde temperatura atinge 20°C). Bovis a simțit că fenomenul trebuie să aibă legătură cu forma piramidei. Așa că și-a construit un model exact, la scară, al piramidei lui Keops, pe care l-a poziționat cu una dintre laturile de bază pe axa nord-sud. În interior, la înălțimea de 1/3 de la bază, a plasat o pisică moartă. După o lună, Bovis a constatat că trupul pisicii moarte încă nu intrase în descompunere, nu răspândea niciun miros și se păstra intactă, ca și cum ar fi fost mumificată.
Omul de afaceri belgian Paul Liekens a experimentat energia piramidei, scriind mai multe cărți. Experiențele lui au dat rezultate uimitoare, convingându-i chiar și pe unii sceptici din cercurile medicinii clasice. Viața lui Paul Liekens s-a schimbat datorită pasiunii lui pentru efectul de piramidă. Fiind de profesie chimist, a lucrat la Unilever și Shell, dar a demisionat, pentru a aprofunda studiul efectului de piramidă. În cei 10 ani cât s-a ocupat de acest fenomen, belgianul s-a mulțumit să-și câștige existența vânzând hrană pentru câini și pisici. Una din experiențe a făcut-o pe prietena lui, Marie-Thérèse, care era paralizată de 34 de ani din cauza unui defect din naștere. El i-a instalat o piramidă sub pat și, după șase luni, Marie-Thérèse a început să se miște. Încurajat de rezultatele obținute, belgianul a recomandat același tratament unei vecine, care acuza migrene cumplite, dar experimentul n-a avut același efect. Eșecul l-a îndârjit peste măsură, fapt pentru care a început să facă cercetări minuțioase și să studieze astrologia, homeopatia, arta tarotului, acumulând un imens bagaj de cunoștințe de la mai mulți șamani și guru din India.

Liekens a făcut un experiment cu o bucată de carne proaspătă, pe care a tăiat-o în două, așezând una din bucăți în piramidă, desigur, la 1/3 de la bază. Pe cea de-a doua a pus-o într-o cutie­ de carton, pe care a plasat-o lângă piramidă. După un timp, a constatat că bucata de carne din interiorul piramidei nu mucegăise, chiar se uscase și, deși se înnegrise pe alocuri, își păstrase culoarea roșie. Bucata de carne din cutia de carton căpătase o culoare cenușie, prezentând pete de mucegai și urme verzi. Dar, fiindcă Liekens așezase cutia din carton prea aproape de piramidă, diferențele nu au fost flagrante, deoarece raza de acțiune a piramidei se poate întinde pe câțiva metri.
Cu ajutorul unei piramide tubulare, înaltă de 40 cm, Liekens a făcut un experiment cu plante. El a așezat această piramidă deasupra unui loc pe care fusese plantat șofran. Rezultatul a fost extraordinar. Primele fire de șofran care au înflorit au fost cele de sub piramidă, iar creșterea a fost mult mai rapidă. Un alt experiment a fost făcut cu semințe de ridichi. Liekens a plantat semințele cu puțin timp înainte de apariția lunii pline – fază care posedă cea mai mare putere de atracție pentru ca rădăcinile să se poată dezvolta. După 14 zile, a constatat că plantele erau duble ca dimensiune față de cele sădite în condiții obișnuite. La fel s-a întâmplat cu semințele de salată. Dimensiunile acestor legume s-au dublat, iar gustul părea mai bun. O altă experiență a fost pe struguri, în urma căreia, cercetătorul a constatat că boabele acestui fruct, așezate sub piramidă, au pierdut în greutate și s-au stafidit frumos. Jeleurile “tratate” în piramidă s-au rafinat în urma aceleiași expuneri, iar aciditatea fructelor conținute de aceste produse zaharoase a diminuat, îmbunătățind gustul. Și apa de la robinet a fost testată de Liekens, care a constatat că, ținută 24 de ore sub o piramidă, are un gust mai bun, e mai pură și mai sănătoasă.
În cazul în care vrem să ne confecționăm singuri o piramidă, pentru ca efectul să se manifeste, este obligatoriu să se respecte strict câteva condiții. Mai întâi, în funcție de destinație, îi stabilim dimensiunea. De exemplu, pentru o piramidă cu înălțimea de 20 cm, pentru a afla linia de la bază a unuia dintre cele patru triunghiuri, se multiplică 20 cu factorul 1,57075 și se va obține 31,415 cm. Pentru a determina latura triunghiului isoscel, se multiplică înălțimea 20 cu factorul 1,4945 și se obține 29,89 cm. Se ia o bucată de carton și se trasează pe el o latură a bazei de 31,4 cm. În mijlocul ei se trasează o perpendiculară de cca 30 cm. Se așează apoi gradația 0 a unei rigle într-unul din capetele bazei și, menținând acest punct, se deplasează rigla de-a lungul perpendicularei până se obțin exact 29,9 cm. Din acest punct situat pe perpendiculară, se trage câte o linie până la capetele bazei. Se decupează acest triunghi și se procedează la fel și pentru celelalte trei. Se fixează canturile cu bandă adezivă. Piramida trebuie așezată cu una din laturile bazei pe direcția nord-sud și nu trebuie uitat că efectul de piramidă se produce la o treime de la bază, acolo unde este concentrat câmpul magnetic. Laur Manea
PIRAMIDA DIN PITEȘTI

La marginea Piteştiului, ascunsă de priviri indiscrete, o construcţie bizară se ridică în mijlocul pustietăţii. E veche, ruginită, abia se mai ţine. O zăreşti din fuga maşinii, pe centura oraşului. Ca să ajungi la ea, trebuie să străbaţi staţia de epurare, să te învârtești printre bazine cu apă murdară, clipocind, să înfrunţi mirosul greu. Mergi tot spre est, către malul Argeşului și dintr-o dată o vezi. E o piramidă de metal şi sticlă. O copie fidelă a Marii Piramide a lui Keops, la scara 1:10. A fost ridicată în anii ‘80 ai secolului trecut. Şi are o poveste incredibilă. O poveste despre mintea umană, care provoacă necunoscutul, despre minuni ştiinţifice şi fenomene la limita cunoaşterii. Cândva, această piramidă a fost un laborator de cercetare avansată. Astăzi, uşile lui sunt zăvorâte. Praful şi uitarea se aştern în strat tot mai gros. Privind-o, te simţi Stalker în Zona lui Tarkowski, adunând din gunoi fragmente de tehnologie extraterestră. Cine a făcut picnic la marginea drumului? O femeie uimitoare, pe nume Marioara Godeanu.
„Agenda ascunsă” a Marioarei Godeanu
Când vine vorba despre Piramida din Prundu, unii vorbesc şi azi în şoaptă, dându-ți de înţeles că acest Laborator naţional de cercetare fundamentală ar fi fost ridicat de Armată sau de serviciile secrete. De fapt, adevărul este altul. Mult mai interesant. Închipuiţi-vă că ne-am întors în timp, în anii ‘80. Ultimii zece ani ai regimului Ceauşescu. Era epoca luptei pentru pace, care nu mai lăsa piatră pe piatră. Anii crizei energetice mondiale, când „independenta” Românie se dădea de ceasul morţii să găsească noi surse de energie, adaptând, inovând. Câteodată, inovaţiile erau ridicole. Precum autobuzele cu rezervoarele acelea de gaz de pe acoperiş, de ziceai că sunt purtătoare de rachete. Precum poeziile lui Păunescu despre ţărani care alimentau becul de la roata de moară. Dar, de cele mai multe ori, cercetătorii români chiar îşi storceau creierii, punând pietrele de temelie ale unor industrii respectabile, precum cea a energiei atomice. În această epocă de efervescenţă, dr. Marioara Godeanu, şefa unui colectiv de cercetare la Institutul Central de Biologie, primeşte aprobarea începerii unui experiment de avangardă la Piteşti. Era vorba despre construcţia unei staţii de epurare biologică pentru ape reziduale, care folosea drept „filtru” nufărul egiptean, o plantă care putea fixa sedimentele. Biomasa rezultată urma să îngraşe pământurile la Albota. Ridicată de pompe puternice, apa ajungea în rezervoare plasate în partea superioară a construcţiei, de unde, printr-un labirint de canale cu verdeaţă, curgea, lent, purificându-se. Până aici, nimic spectaculos. Nimic excentric, ieşit din ortodoxia comunistă. Oare? Am trecut cu vederea un mic amănunt. Forma staţiei de epurare urma să fie piramidală. De ce? Îndrăznim să credem că dr. Marioara Godeanu avea „o agendă ascunsă”. Domnia sa era pasionată de piramide.
Piramida – ce formă uimitoare! Câtă stabilitate dă ea unei construcţii… Marea piramidă a lui Keops, pe care istoricii serioşi o datează în jurul anului 2700 î.Hr. (iar cei … vizionari, după calcule astronomice, spun că are 12.000 de ani vechime!), a rezistat timpului, păstrându-și şi astăzi măreţia. Aşezată pe un plan pătrat, cu latura de 240 de m, are o înălţime de 146 m, înglobând 2,5 milioane de blocuri de piatră, cântărind fiecare 2-3 tone. Ridicată de confrerii iniţiatice de constructori, care lucrau la ea toată viaţa! De 200 de ani, piramida încinge spiritele şi provoacă polemici. S-a întâmplat mai întâi pe vremea lui Napoleon (care a dormit o noapte, singur, în piramidă şi a interzis apoi soldaţilor să-l întrebe cum a fost), se întâmplă şi astăzi. Degeaba încearcă domnul acela cu pălărie, arheologul oficial egiptean pe care-l vedem pe „Discovery”, să ne spună că piramida era un simplu mormânt. Mormânt aliniat după stele, cuprinzând în proporţii numerele „de aur” ale matematicienilor? E o simplă întâmplare, au strigat egiptologii de modă veche. Dar fenomenele stranii care se înregistrează în piramide, la o treime de bază şi două de vârf, în camera mortuară? Nu sunt statistic reproductibile în condiţii de laborator, au răspuns savanţii respectabili. Dr. Marioara Godeanu avea cunoștință despre această dispută. Ştia că, în anii ‘70, un ceh a brevetat o piramidă din carton care… ascuţea la loc lamele de ras, plasate sub ea. Ştia că, așezând sub pat piramide miniaturale, somnul celui care se odihneşte acolo devine mai profund şi mai liniştit. Văzuse că alimentele se păstrau perfect sub o piramidă de sticlă, iar o plantă bolnavă se vindeca mai repede. Totul sugera că există un „efect de piramidă”, o modificare a continuumului spaţio-temporal sub influenţa formei acestui obiect. În definitiv, Einstein demonstrase că „pânza Universului” poate fi „şifonată” de obiectele cu masă foarte mare. Şi atunci, dr. Marioara Godeanu s-a hotărât să ridice o piramidă – laborator. Chiar şi sub „masca” unei staţii de epurare.
Nu ştim cu siguranţă ce a urmat. Unii vorbesc despre fişete închise, cuprinzând mii de pagini, rod al experienţelor din Piramidă. Martorii oculari, cu care am putut sta de vorbă, ne-au încredinţat că staţia funcţiona foarte bine, plantele crescând aproape miraculos. Se deschiseseră chiar noi direcţii de cercetare – înspre industria farmaceutică. S-a studiat influenţarea fenomenului de cristalizare din soluţii suprasaturate, în sensul numărului de germeni şi a mărimii acestora, remarcându-se diferenţe semnificative în funcţie de zona din piramidă în care este plasat cristalizorul. O serie de măsurători radiestezice au sugerat că spaţiul interior era într-un anumit fel structurat. S-a văzut cum creşte viteza de polimerizare a unor răşini epoxidice. Şi, peste toate aceste experimente strict obiective, sute de impresii subiective: senzaţii de bine, de linişte pentru cei dinăuntru. Şi astăzi mai umblă vorba despre paznici bolnavi care, dormind în piramidă, s-au înzdrăvenit sau, şi mai uluitor, despre femei sterile care au devenit mame! Lăsând zvonurile de-o parte, să mai amintim experimentul cu piramide aşezate pe stupi, la care producţia de miere a crescut semnificativ. Apăruse o adevărată „modă” a piramidelor, confecţionate artizanal, din carton, sau numai cu muchii din cupru. Oamenii observau cum se schimbă gustul apei păstrată în piramidă, al fructelor, al cărnii, reînvățând, de fapt, ceea ce strămoşii lor, dacii, ştiau şi aplicau de mult: cârnații se păstrează cel mai bine în podul piramidal al casei, daţi la fum şi uscaţi!
Cum pot fi explicate toate aceste lucruri? Ce poartă în Necunoscut deschide piramida? Colectivul Marioarei Godeanu, dar şi alţi cercetători (şi entuziaşti) din lumea întreagă au formulat diverse ipoteze:
- Există un câmp universal, cosmic, o vibraţie, o „muzică a sferelor”, pe care piramida o accentuează, funcționând ca un „ghid de undă”, ca o antenă de emisie recepţie. Poate şi pentru că raportul care caracterizează piramida, raportul dintre latura pătratului de bază şi înălţime este 1,618 – numărul de aur, proporţia care se găseşte, ca o marcă a lui Dumnezeu, în toată lumea vie.
- Vibraţia piramidei interacţionează cu componentele materiei. De exemplu, esenţele de flori sunt mult amplificate, cristalele cresc, apa pierde gustul de clor. Micro-câmpurile organismelor vii (puse în evidenţă prin fotografia de tip Kirlian) sunt modificate benefic de vibraţia piramidei.
După Revoluţie, Piramida din Prundu n-a mai fost folosită. Motivele nu sunt greu de ghicit – institutele bucureştene de cercetări au rămas fără finanţare. Treptat, cercetătorii au fost obligaţi să caute alte zone de activitate. Cercetarea românească, la fel ca întregi ramuri industriale, a ajuns la gunoi. Abia s-au găsit bani pentru plata personalului de întreţinere. E de mirare că n-au dat buzna căutătorii de fier vechi, să facă piramida zob. Astăzi, ea rezistă structural şi întâmpină, misterioasă, zorile, așteptând timpuri mai bune. Timpuri în care firme private să fie interesate de o investiţie în cunoaştere.
 „Toată lumea era frapată și se întreba cum am reușit noi s-o construim, spune doamna Marioara Godeanu. A fost o surpriză pentru Vest că noi am reușit să ridicăm la Pitești o replică a piramidei lui Keops, la scara 1:10 și, drept urmare, la Geneva, în 1992 am luat medalia de argint. Tot în același an, la Budapesta ni s-a dat medalia de aur pentru activitate în ecologie, iar în 1993 am luat Marele Premiu la Salonul Internațional de Inventică de la Nurnberg, Germania, unde iarăși a fost o surpriză pentru cele 64 de țări prezente acolo că grupul acela de români a luat Marele Premiu. Dar, între timp, noi realizasem încă o instalație similară, cu ajutorul unității militare auto-moto 02210 din București, așa că și aceasta a fost răsplătită prin Marele Premiu de la Nurnberg și prin cele două medalii de aur primite. A urmat Bruxelles, unde am luat Medalia de aur la Salonul de Inventică și Premiul special al Organizației Mondiale pentru Proprietatea Intelectuală, prilej cu care juriul a ținut să precizeze că țările din Vest au greșit neținând cont până acum de potențialul uman al României”. 
Probabil că pare incredibil ce a descoperit doamna dr. Godeanu, dar face parte din această realitate în care ne scăldăm zi de zi, cu atât de puțin interes pentru natură și pentru “casa” pe care Creatorul ne-a dăruit-o. Mai jos aveți o explicație despre modul în care energia lucrează în interiorul unei piramide, pe care Liekens Paul îl descrie în cartea sa, Efectul de piramidă.
“Vârful unei piramide orientate este puternic încărcat cu Yin, în vreme ce baza este puternic încărcată cu Yang (ceea ce se manifestă în creșterea luxuriantă a podbalului în jurul casei noastre în formă de piramidă). Piramida vibrează ca un difuzor, dar cu o frecvență foarte înaltă (vibrații cosmice). Energia se răspândește astfel, atât orizontal, cât și vertical. La vârf, ia naștere o piramidă răsturnată (ceea ce s-a demonstrat prin măsurătorile efectuate la Universitatea din Diebenbeek, de către un grup de cercetători în domeniul radiației). La o treime din înălțimea piramidei (în centrul ei de greutate), Yin trece în Yang și invers. Acolo domnesc liniștea și imobilitatea; lipsesc mișcarea și viața. De-acolo pornește viața și acolo se reîntoarce. Gândiți-vă numai la centrul energetic al omului, la hara, de sub buric, din care fiecare ființa își construiește propria umanitate. Interesantă este și diagrama sistemului de chakre al organismului uman. Când omul meditează în lotus, el desenează în jurul lui o piramidă imaginară, cu un câmp Yin la înălțimea creștetului și cu o bază Yang în jurul coccisului. Hara se află exact la o treime din înălțimea piramidei, în centrul ei de greutate. Devine din ce în ce mai limpede faptul că piramida de 52°51’ reprezintă silueta sau modelul cosmic al creației; același model pe baza căruia a fost gândit omul. De altfel, nu e întâmplător că marea piramidă a lui Keops povestește încifrat istoria omenirii.”
http://frumoasaverde.blogspot.ro/