Ce să mâncaţi pentru a avea un ficat sănătos

Ce să mâncaţi pentru a avea un ficat sănătos

de Elena Nedelcu

Orice medic recomandă bolnavului ca, pe lângă tratamentul medicamentos pe care îl urmează, să ţină şi un regim alimentar corespunzător cu afecţiunea pe care o are. Persoana convalescentă trebuie să consume alimente care să îi redea energia, imunitatea organismului şi care să o ajute în lupta împotriva bolii. Pentru cei care suferă cu ficatul, medicii au întocmit o listă cu alimente permise, precum şi o listă de alimente complet interzise.
Băuturile alcoolice, evitate completBolnavii de hepatită cronică, dar şi de alte afecţiuni ale ficatului, au nevoie de diete speciale, create pentru fiecare pacient în parte, pentru a preveni complicaţiile şi malnutriţia. După ce diagnosticul a fost pus, supravegherea atentă a dietei devine o parte esenţială a tratamentului, deoarece aceasta are un impact considerabil asupra organului şi influenţează vindecarea.
Consultarea unui nutriţionist este un element important al regimului de viaţă dedicat îmbunătăţirii stării de sănătate. Cel mai important aspect pentru tratarea acestei afecţiuni este evitarea băuturilor alcoolice de orice tip. Dacă această regulă nu este ţinută cu stricteţe, este inevitabilă apariţia cirozei hepatice, care poate duce chiar la deces.
Regimul pentru hepatită este normal din punct de vedere al aportului de calorii, bogat în proteine, dar sărac în grăsimi, pentru a cruţa ficatul.
Alimente permiseLactate: lapte (de preferinţă degresat), iaurt, brânză de vaci, caş, urdă, telemea (desărată).
Cereale şi făinoase: macaroane, tăiţei, orez, griş, biscuiţi, cornuri, chifle, pâine albă (de preferinţă prăjită), mămăliguţă.
Fructe: crude sau coapte la cuptor, mere, struguri, căpşuni, pepene verde, lămâi, portocale, grepfrut, prune.
Legume: dovlecei, lăptuci, fasole verde, conopidă, roşii fără coajă, sfeclă fiartă, morcovi, cartofi (fierţi sau copţi), ardei gras, spanac, mazăre verde, salată verde, supe, piureuri, soteuri (fără prăjeli şi grăsime).
Carne şi preparate din carne: carne de pasăre (fără pieliţă), de vită, de iepure, de peşte alb. Toate acestea se prepară prin fierbere sau pe grătar, fără condimente.
Ouă: maximum două ouă fierte pe săptămână.
Grăsimi: maximum 50 g/zi - unt proaspăt, margarină, smântână (alegeţi sortimentele cu puţine grăsimi), ulei de măsline, floarea-soarelui, porumb, dovleac şi sosuri fără grăsimi, prăjeli sau condimente.
Dulciuri şi produse zaharoase: miere, marmeladă, dulceaţă, magiun, jeleu, bomboane, şerbet, bezele, prăjituri preparate din aluat uscat (cu brânză de vaci, cu fructe sau cu marmeladă), tarte cu fructe.
Băuturi: sucuri de fructe (în special de citrice şi de struguri), compoturi, ceai de mentă, de tei, de cozi de cireşe, cafea naturală, apă plată.
Condimente: pătrunjel, mărar, leuştean, dafin, cimbru, chimen, ţelină, suc de lămâie, oţet slab (de preferinţă de fructe).
Ce nu aveţi voieLactate: brânzeturi fermentate sau grase.
Fructe: nuci, alune, avocado, migdale, smochine, curmale, unt de arahide.
Legume: castraveţi, gulii, varză, vinete, ceapă, usturoi, cartofii prăjiţi, murături, fasole şi mazăre uscată, ciuperci, ridichi, praz.
Carne şi preparate din carne: carne grasă de porc, oaie, miel, gâscă, raţă, cocoş, vânat, mezeluri, cârnaţi, salamuri, pastramă, conserve, carne conservată sau afumată, carne tocată şi condimentată (ardei umpluţi, sarmale), prăjeli, măruntaie (creier, rinichi, drob de miel), peşte gras (somn, crap, biban, scrumbie), afumat, conservat, prăjit sau marinat, dar şi icre.
Ouă: ouă prăjite în untură sau în ulei şi ouă de raţă.
Grăsimi: untură de porc, slănină, grăsime de vacă sau de gâscă, grăsimi prăjite, maioneză, sosuri preparate cu ceapă prăjită sau cu multe condimente.
Dulciuri şi produse zaharoase: prăjiturile cu unt, cu cacao sau cu multe gălbenuşuri (plăcinte, cozonac, clătite, gogoşi), ciocolată, îngheţată.
Băuturi: toate tipurile de băuturi alcoolice (cel puţin timp de un an după vindecare), băuturile prea reci, băuturile gazoase.
Condimente: piper, ardei iute, hrean, muştar.

Regim alimentar în hepatita acută

Bolnavii de hepatită virală acută prezintă următoarele simptome: pierderea apetitului sau anorexie, greaţă, vomitături, durere abdominală, febră şi icter. În această perioadă, pacientul are nevoie de o dietă completă, echilibrată, care să grăbească vindecarea ficatului. Spre deosebire de hepatita cronică, cea acută are un regim alimentar mai permisibil, în care pacientul este încurajat să consume ceea ce îi place, bineînţeles cu anumite limite. Indicată este fierberea alimentelor sau prepararea lor pe grătar, încercându-se evitarea prăjelilor. Mâncarea poate fi condimentată cu plante aromatice sau cu suc de lămâie, dar sunt interzise condimentele picante, precum piperul, ardeiul iute, muştarul sau hreanul. Alimentele nerecomandate sunt carnea grasă sau prăjită, cârnaţii şi alte mezeluri, peştele conservat în ulei, nucile, alunele, untul de arahide, produsele condimentate excesiv, ciocolata şi grăsimea adăugată la gătit. De asemenea, nu sunt recomandate mai mult de trei ouă pe săptămână.
Sfat! Pe lângă regimul alimentar indicat de nutriţionist, persoana bolnavă de hepatită cronică trebuie să evite şi eforturile fizice excesive, consumul de sare în cantităţi mari, iar mesele zilnice vor fi în număr de cinci, reduse cantitativ, astfel încât ficatul să nu fie suprasolicitat.
Pont! Regimul alimentar inclus în acest articol este recomandat şi pentru cei care suferă de artrită, gastrită, diabet şi boli ale rinichilor.