METODA KABAT SI METODA BOBATH

Metode kinetice folosite in procesul de recuperare
Filed in Kinetoterapia, Noutati medicale, Tratamente on Oct.29, 2008

Metode kinetice folosite in procesul de recuperare

METODA KABAT

,,Flosirea unor stimului proprioceptivi variati, care se adauga la eforturile voluntare ale bolnavului, are ca urmare facilitarea functiei si o contractie musculara mai puternica decit cea care poate fi provocata numai prin efort voluntar”.
Facilitarea maxima se obtine prin exercitiu intens, cu maximul de efort si rezistenta. Autorul subliniaza ca miscarea pasiva nu realizeaza nimic in mod direct in ceea ce priveste ameliorarea functiei muschilor paralizati, intrucit nici-un fel de activitate voluntara nu este provocata in grupurile motorii.
Mijloace terapeutice – procedeele de facilitare folosite in procesul de reeducare sunt:

1. Rezistenta maxima – se opune miscarii active a pacientului pina la anularea ei, obligind muschiul respectiv sa se contracte izometric.

2. intinderea (Elongarea muschiului) Autorul considera ca un muschi paralizat poate deveni activ prin intinderea lui, aca i se aplica o rezistenta

3. Schemele globale ale miscarii Kabat constata ca schemele de miscare globala pe diagonala si pe spirala sunt de obicei mai eficace, in ceea ce priveste facilitarea, decit schemele de miscare pe linie dreapta.
Schemele de exercitii globale prezinta avantajul ca implica in miscare un numar mare de grupe musculare, tratamentul adresindu-se mai multor muschi interesati, obtinindu-se astfel rezultate mai rapide.

4. Alternarea antagonistilor – reprezinta o tehnica de imbunatatire a metodei Kabat, care apartine asistentei sale, Brisker:
,,Tehnica alternarii antagonistilor constituie o sursa puternica de facilitare”.
Ea se bazeaza pe legea de inductie succesiva a lui Sherrington: el a constatat ca la vertebrate, imediat dupa provocarea reflexului de flexie, excitabilitatea reflexului de extensie este mult marita.
Aceleasi fenomene se observa si in miscarea voluntara.
Aceasta tehnica consta in a excita contractia unui muschi si a facilita contractia lui, prin contractarea in efort a anragonistului sau.

EXERCITII PENTRU TRUNCHI

Exercitiile pentru trunchi respecta aceleasi principii specifice metodei, ele se fac sub rezistenta maxima, pe diagonale si asociate cu miscari de rotatie.
- Pacientul in decubit dorsal cu miinile deasupra capului, bratele sau trnchiul indeplinesc o miscare de flexie in partea opusa, ca in activitatea de spart lemne.
- Decubit lateral, kinetoterapeutul asezat la spatele pacientului, cu o mina pe frunte si alta pe genunchi, se opune flexiei totale a trunchiului (ghemuirii).
- Pacientul in sezind, kinetoterapeutul in fata lui, se opune cu ambele miini asezate pe umeri, aplecarii inainte a trunchiului.
Miscarea aceasta se executa si cu rotatia trunchiului.
Mina dreapta a kinetoterapeutului se opune in acest caz proiectiei anterioare a umarului sting in timp ce mina stinga opreste umarul drept sa fie tras inapoi.
Miscarea pentru trunchi se executa din pozitiile – decubit dorsal, decubit lateral, sezind.

DIAGONALELE KABAT DE FLEXIE sI EXTENSIE PENTRU MEMBRELE INFERIOARE

- Diagonala I Miscarea de jos in sus.
Pacientul este in decubit dorsal, cu membrul inferior extins, in abductie, cu usoara rotatie interna a soldului, piciorul se afla extins in pronatie.
Konetoterapeutul sta de partea membrului inferior respectiv mina omoloaga cuprinde piciorul peste fata sa dorsala, astfel incit cele patru degete se aseaza peste marginea interna a piciorului, cealalta mina se aseaza pe fata interna a coapsei.
Exercitiul se executa cu genunchiul in extensie si are loc gradat: extensia degetelor piciorului, flexia dorsala a piciorului si supinatia sa, adductia, flexia si rotatia externa a coapsei.
intreg ansamblul de miscari se executa sub rezistenta.
Miscarea de sus in jos.
Din pozitia de la sfirsitul miscarii de jos in sus se fac: flexia degetelor, extensia piciorului, extensia, abductia si rotatia interna a coapsei.

- Diagonala a II-a Pacientul este in decubit dorsal, cu membrul inferior addus, dincolo de linia mediana, usor rotat in afara, piciorul in extensie si supinatie, degetele flectate. Kinetoterapeutul sta pe partea membrului inferior respectiv.
Mina omoloaga cuprinde piciorul peste fata sa dorsala, astfel incit cele patru degete se aseaza peste marginea interna a piciorului, cealalta mina se aseaza pe fata externa a coapsei.
Miscarea: se efectueaza extensia degetelor, flexia dorsala si pronatia piciorului, flexia coapsei cu abductie si rotatia interna a piciorului.
Miscarea are loc in amplitudinea sa maxima.
Variante pentru miscarile genunchiului se pot realiza in ambele diagonale.

- La sfirsitul miscarii de sus in josa diagonalei, se continua extensia soldului cu flexia genunchiului (in afara mesei de tratament).
in miscarea inversa se executa mai intii extensia genunchiului, apoi flexia coapsei cu rotatia interna din momentul in care se ridica de la planul mesei.

- Se executa flexia genunchiului din partea finala a celei de a II-a diagonale.

- Din prima diagonala, flexia coapsei este asociata cu flexa genunchiului, astfel incit se atinge cu calciiul (piciorul in flexie) genunchiul opus.
in miscarea contrbatarie se incepe cu extensia genunchiului si se continua cu extensia coapsei.

METODA BOBATH


Metoda Bobath se adreseaza tratamentului asa-ziselor ,,paralizii spastice”. Mijloacele terapeutice se bazeaza pe doua principii:

- Inhibitia sau suprimarea activitatii tonice reflexe, cu rezultatul reduceri si reglarii tonusului muscular.

- Facilitarea integrarii reactiilor superioare de ridicare si echilibru in secventa dezvoltarii lor adecvate, urmata de un progres in activitatile elementare.
Este esential ca in tmpul tratamentului sa dam pacientului cit mai multe senzatii posibile asupra tonusului, posturii si miscarii.
Trebuie sa-l ajutam cu miinile noastre sa experimenteze senzatia mai multor posturi si miscari normale diferite.
Pozitiile reflex-inhibitori sunt total sau partial opuse posturii initiale anormale a pacientului.
Asezarea pacientului intr-o pozitie reflex-inhibitorie nu reduce spasticitatea.
La inceput pacientul rezista si sasticitatea poate fi mai mare decit inainte.
Ajustarea pacientului la noua sa pozitie, este cea care da rezultatul dorit.
Odata cu descresterea spasticitatii prin mentinerea pozitiei reflex-inhibitorii, rezistenta cedeaza.
Kinetoterapeutul poate sa reduca in acest moment asistenta sa pasiva.
La sfirsit va fi posibil sa ia miinile de pe pacient, lasindu-l sa-si controleze singur noua pozitie.
in acest mod pacientul isi cistiga treptat controlul asupra posturii sale spastice si invata sa iasa din aceasta postura.
Pozitiile reflex-inhibitorii sun variabile in functie de pacient, de forma spasticitatii lui si de virsta.
La fiecare pacient va trebui cautata calea adecvaa de inhibitie, pozitia cea mai avantajoasa pentru libertatea miscarilor.
Pentru mai autentica intelegere, oferim un citat de Bobath: ,,Secretul tratamentului consta in alegerea cu grija si gradarea pozitiilor reflex-inhibitorii, avind in vedere ca pacientul va trebui sa le adopte singur, fara dificultate.
Perioada initiala de ezistenta este urmata de o perioada de liniste si ajustare”.

METODA KENNY

Conceptia lui Eleonor Kenny se caracterizeaza prin:

- Spasmul muscular

- Disocierea neuro-musculara – ce apare in anragonistul muschiului in spasm, care este considerat paralizat.
Prin nefunctionare, aces muschi paralizat ,,se sterge din constiinta pacientului” devine ,,instrainat sau divortat de centrul sau cortical motor”.

- Incoordonarea

- Paralizia musculara Mijloace terapetice – se pune un accent deosebit pe confortul bolnavilor: asezare, imoblizare, temperatura ambianta, zgomot, socotind ca cele mai mici abateri de la aceste prescriptii, sunt conditii care agraveaza spasmul muscular.
Relaxarea pacientului este foarte importanta in tmpul procesului de stimulare.
Procesul de reeducare neuromotorie incepe de indata ce spasmul muscular a cedat mult din intensitate.
in concluzie, metoda vine cu trei notiuni de folos practic:

- Participarea scoartei cerebrale in efectuarea miscarii.

- Necesitatea impiedicarii procesului de incoordonare.

- Lungimea de contractie utila a muschilor.

sursa: kineto.ro

keywords: kinetoterapie, fizioterapie, fiziokinetoterapie, Piatra Neamt, recuperare medicala, masaj terapeutic, gimnastica de recuperare, metoda kabat, metodat, bobath, FNP, metoda kenny, vojta