Dacă prin alte părţi
oamenii au ştiut să profite de trecutul lor, au scos de sub ape insule
întregi cu tot cu temple sau au inventat un trecut care nu a existat
vreodată, mizând pe turism, la noi nu se găsesc bani nici măcar pentru
câteva bărci şi o pereche de ochelari subacvatici, lucruri care ar
putea atrage iubitorii de vestigii. În urmă cu doi ani, o echipă de
scafandri a găsit cetatea antică a Callatisului, scufundată în apele
Mării Negre.
Jeno Szabo este singurul român care a făcut parte din echipa lui
Jacques-Yves Cousteau şi are la activ peste şapte mii de scufundări prin
apele din toată lumea, unde a găsit nenumărate comori. În 2004, echipa
de scafandri specializaţi în arheologie subacvatică condusă de Jeno
Szabo a început să facă primele investigaţii pentru a putea demara
acţiunile de căutare ale vechiului Callatis.
Trei ani mai târziu au obţinut ajutorul scafandrilor unguri care au
venit şi cu aparatura necesară unei astfel de acţiuni. Au făcut un plan
de cheltuieli estimative şi l-au înaintat secretarului general al
Ministerului Culturii şi Cultelor de la acea vreme, Virgil Niţulescu,
care a aprobat iniţial bugetul. Într-o săptămână de scufundări au găsit
ruine, străzi, coloane şi o epavă a unei corăbii care folosea la
transportarea marmurei. În apropierea epavei au fost găsite şi
fragmente ceramice.
Tot într-o săptămână au cheltuit şi peste 15 mii de euro din buzunarele
propriii, iar ministerul s-a făcut că plouă. Investigaţiile s-au oprit
şi nu au fost reluate nici până în zilele noastre. Fascinaţi de
descoperirea senzaţională, membrii echipei au încercat să strângă bani
de pe unde s-a putut, au înfiinţat un Centru de Cercetări Subacvatice,
toate fără prea mare succes.
Deşi iniţial nu au vrut să facă publică povestea de teama căutătorilor
de comori care ar putea distruge vestigiile, scafandrii arheologi s-au
hotărât să ceară ajutor de la alţii şi i-au chemat pe cei de la
Discovery Channel, care ar putea da o parte din banii necesari, în
schimbul exclusivităţii.
OPT KILOMETRI TICSIŢI DE COMORI
"Am luat legătura cu Ambasadorul ONU în România, doamna Soknan Han
Jung, despre care ştiam că e pasionată de scufundări. Am luat-o de mână
şi am dus-o pe străzile pavate de sub apă, i-am arătăt ce am găsit,
iar doamna ambasador s-a arătat foarte entuziasmată de potenţialul
cultural al descoperirii.
I-a trimis o scrisoare ministrului Culturii de atunci, Adrian
Iorgulescu, în care îi aducea la cunoştinţă că perimetrul investigat a
fost doar de 0,0025% din aria detectată de aparate, iar cercetarea
întregii suprafeţe poate scoate la lumină valori culturale nemăsurate
şi, în acelaşi timp, poate contribui la dezvoltarea turismului în zona
litoralului românesc. În final, i-a sugerat includerea Callatisului în
proiectul "România frumoasă", care fusese demarat. Nu am mai auzit
nimic de atunci, s-a aşternut tăcerea", povesteşte Jeno Szabo.
Coordonatele relevate de aparatura folosită în săptămâna de cercetări
au evidenţiat o arie de opt kilometri pătraţi unde au fost înregistrate
aşa-numitele "anomalii"- puncte care se diferenţiază de relieful
natural. Tehnologia folosită costă câteva sute de mii de euro şi nu
există în România, ea a fost adusă de colegii unguri care au participat
la scufundări. "Degeaba ne scufundăm o sută de inşi, fără să avem ce
ne trebuie. În prima fază se face o survolare instrumentală în care se
detecteaza anomaliile, apoi un computer analizează care dintre acestea
merită cercetate. Se scufundă apoi un robot ROV teleghidat de la
suprafaţă, dotat cu lumini şi camere video, ca la Titanic. Abia apoi
merg scafandrii. Interpretarea sonarului este clară, sunt foarte multe
anomalii, nu poate fi nici o îndoială că acolo este un sit", povesteşte
Rasty, unul dintre membrii Centrului de Cercetări Subacvatice.
LA ALŢII SE POATE
Vestigiile scufundate ale Callatisului au mai fost însă semnalate şi
prin anii '60, când scafandrii militari Constantin Scarlat şi Vasile
Cozma au găsit în aceeaşi arie piese arheologice, amfore, ancore ale
unor corăbii antice, piese care se află la muzeul din Constanţa. Jeno
Szabo spune că "în acea perioadă tehnica nu permitea însă o cercetare
foarte precisă, iar ei nu erau specialişti şi nu puteau identifica
toate indiciile".
"Oriunde s-ar întâmpla aşa ceva, toată lumea ar sări să valorifice
acest potenţial, s-ar relansa turismul. La noi nu s-a întâmplat nimic.
În Grecia siturile subacvatice sunt acoperite cu grilaje metalice
pentru a nu se putea lua nimic de acolo, vine turistul şi face
scuba-diving. Altele sunt scoase la suprafaţă. În SUA se acoperă cu o
cupolă de sticlă, iar turiştii vin cu un mini-submarin şi se uită. Se
pot face şi tuneluri sub apă, depinde de buget. Mai mult decât să
găseşti un oraş subacvatic pentru a relansa turismul, nu mai e nimic. Am
zis că băgăm bani de la noi pentru a continua, dar a venit criza şi nu
s-a mai putut. O săptămână de cercetări costă minim 20 de mii de euro,
fără a pune la socoteală instrumentele. Dar nu este normal ca o
descoperire de genul ăsta să fie finanţată din buzunarul meu. Eu am fost
de mic fascinat de această poveste, am citit despre Callatis şi mereu
am avut acest avânt de a-l căuta", mai spune Jeno Szabo.
IMPORTANŢĂ ZERO
Specialiştii în arheologie sunt însă moderaţi în ceea ce priveşte
descoperirile scafandrilor şi afirmă că nu se pot pronunţa până nu văd
cu propriii ochi ce este în adâncurile apelor. "Eu nu spun că nu cred,
dar spun că vreau dovezi, ce am văzut nu îmi ajunge. Ceea ce cred ei că
sunt străzi, eu cred că este rocă naturală. Mangalia, din punct de
vedere arheologic, este de importanţă zero. Asemenea descoperiri nu
sunt importante, sunt senzaţionale. Este foarte plauzibil să fie acolo
ce spun ei, însă zona este nisipată, trebuie aspiratoare subacvatice, e
o muncă de Sisif. În plus, nici nu se pune problema să găsim fonduri,
abia avem bani pentru o aşa -zisă reprezentare", susţine dr. Sorin
Marcel Colesniuc, cercetător ştiinţific, directorul Muzeului de
Arheologie "Callatis" din Mangalia.
În contrapartidă, Jeno Szabo afirmă că aparatura subacvatică folosită
pentru prima oară în România de echipa sa nu lasă loc de îndoieli: "Din
cele 27 de anomalii identificate nu am apucat să cercetăm în acea
săptămână decât patru dintre ele. În toate cele patru locuri am
descoperit vestigii. Pentru a verifica toate punctele detectate de
radar este nevoie de câteva săptămâni de scufundări".
În lipsa banilor pentru a analiza ceea ce se află în adâncurile de
lângă Mangalia, un tezaur cultural şi un potenţial punct de interes
turistic fascinant rămâne însă înnecat şi acoperit de nisipurile mării.
CALLATIS, ORAŞUL ANTIC GĂSIT SUB APE
În aprilie
2007, câţiva scafandri români ajutaţi de colegi din Ungaria au
început o expediţie pentru cercetarea subacvatică, dotaţi cu
tehnologie de ultimă oră, similară celei care a dus la descoperirea
Titanicului. Sonarele au detectat o "anomalie" ciudată în adâncurile
apelor de lângă Mangalia.
La aproximativ 6 metri adâncime, sub nisipul de pe fundul mării,
scafandrii au descoperit artefacte, pereţi, coloane şi străzi pavate.
Au realizat că au găsit ceea ce căutau, vechiul oraş pierdut al
Callatisului, întemeiat de greci la porunca oracolului din Delfi, pe
locul unei aşezări getice.
Documentele Antichităţii lasă loc de interpretări în ceea ce priveşte
data la care s-a pus temelia cetăţii. Deşi este menţionată în scrieri
încă din sec. VI î.Hr, nu există dovezi arheologice mai vechi de sec.
IV î.Hr. Cert este că oraşul cunoaşte o perioadă de înflorire rapidă,
apoi decade o dată cu începutul erei noastre, însă prosperă din nou în
decurs de câteva secole.
Nici data distrugerii cetăţii nu se ştie cu exactitate. Unele ipoteze
susţin că o parte a oraşului s-a scufundat în urma unui cutremur,
altele aveansează ideea că cetatea a fost înghiţită încet de ape, din
cauza procesului de eroziune. Deşi toţi specialiştii în arheologie
recunosc că o astfel de descoperire este fabuloasă şi afirmă că
vestigiile scoase la lumină până acum pe ţărmul românesc atestă
miracolul şi geniul arhitecturii greceşti, majoritatea se abţine să se
pronunţe în lipsa văzutului cu propriii ochi.
Fără alocarea unor fonduri pentru o cercetare serioasă a perimetrului,
România va rămâne cu un tezaur arheologic necunoscut şi cu un potenţial
turistic fascinant în zona Mării Negre, scufundat ca şi oraşul pierdut
al Callatisului.
jurnalul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
O zi plina-ochi de pace, va ureaza cristian_kinetoterapy.....si tot ceva doriti in viata.. Doresc ca fiecare sa poata posta liber cu conditia pastrari bunului simt si fara postari xenofobe si rasiste. Cu totii suntem copii Divinitatii.