Secretele lumilor Astrale blog.

Dovadă a colonizării Americii de către un popor venit din Cosmos

Guy Tarade şi André Millou (în colaborare) dau o astfel de interpretare imaginii de pe piatra aflată în sarcofagul mayaş de la Palenque în articolul Enigma din Palenque publicat în revista torinează Clypeus în numerele 4-5 din 1966. Ulterior, pe cont propriu, Guy Tarade revine şi extinde interpretarea aceasta în volumul Farfuriile zburătoare şi civilizaţiile extraterestre. Imaginea misteriosului astronaut din desenul păstrat în piramida mayaşă are o vechime de 10.000 de ani! Interpretarea autorilor citaţi ar fi următoarea: este vorba de planul unei nave cosmice cu propulsie ionică sau fotonică pe care un popor din spaţiu ne-a transmis-o intenţionat (sau a transmis urmaşilor lor tereştri rezultaţi în urma unui proces de colonizare produs în preistoria umanităţii). Redăm mai jos principalele idei ce alcătuiesc curajoasa ipoteză: Desenul de pe placa de piatră a sarcofagului reprezintă un cosmonaut care pilotează o VIMANA (Vimana este un car ceresc descris în numeroase texte sanscrite antice. Asemănările dintre vimana şi O.Z.N.-uri stau şi ele la baza a numeroase ipoteze din domeniul paleoastronauticii - nota noastră). Calitatea artistică a lucrării este de mare fineţe. Imaginea este netă şi echilibrată. Motivul principal este înconjurat de 24 de simboluri, ceea ce duce cu gîndul la Poarta Soarelui de la Tiahuanaco. Simbolurile sînt dispuse în următoarea manieră: 9 sus - reprezintă cerul; 9 jos - pămîntul; 3 la stingă - vestul; 3 la dreapta - estul.

Aceste hieroglife se referă în mod cert la condiţiile de pilotaj ale maşinii. Motivul central este foarte echilibrat. Pilotul - cum poate fi numit personajul reprezentat - poartă o cască şi priveşte atent către partea dinainte a maşinii. Ambele sale mîini sînt ocupate şi par să manevreze nişte manete. Capul său se sprijină pe un suport şi un aparat inhalator îi pătrunde în nas. Nava cosmică utilizează energia solară. Pasărea reprezentată în faţa maşinii este un papagal. În concepţia maya, papagalul reprezenta o formă de deghizare a Zeului-Soare. Referirea la energia solară va părea oricui mai credibilă dacă ar lua în seamă că la descompunerea luminii printr-o prismă putem regăsi culorile simbolice ale păsării respective. În partea anterioară a aparatului, trei receptoare acumulează energia. Alţi receptori sînt la rîndul lor vizibili. Ei formează trei serii de trei. Trei la dreapta, trei la stînga, trei în faţă. . Motorul este compartimentat în patru părţi. Sistemul de propulsie se găseşte în spatele pilotului. Împingerea este în mod net vizibilă şi se manifestă sub forma flăcărilor din spatele acestei vimana. Ea pare să se datoreze combinării a două forţe contrare - una este de origine solară (ea atinge coada papagului din desen), alta este de origine terestră (partea de jos a desenului) - simbolizată prin două tipuri de măşti. Gheorghe IVAN