Secretele lumilor Astrale blog.

CONQUISTADORII" CUCERIŢILOR Germin PETCU   Abstract In this study I have tried to reveal that the Spanish Conquest  has been made with the powerful help of the indian natives. In their qualities of translators, allies, even "indigen conquistadores"  were a real support for the Spanish armies. My main goal was to show some peculiar aspects of the Conquest of Mexico.     Acţiunea de cucerire a Lumii Noi îmbracă multiple  faţete. La aceste evenimente nu au participat numai conquistadorul, ci şi un cuceritor indigen. Fără ajutorul nativilor, care şi-au oferit (mai mult sau mai puţin) serviciile lor în calitate de aliaţi, translatori, tovarăşi şi tovarăşe de campanie, spaniolii nu ar fi repurtat o victorie atît de rapidă. Cu ajutorul acestora, au fost înştiinţaţi asupra gîndurilor celor cu care se confruntau, au putut să ducă tratative cu aceştia, astfel ei fiind la controlul situaţiei. Aceşti "conquistadori auxiliari" au avut un rol important în hotărîrea sorţilor unor bătălii sau în alte momente cruciale ale Conquistei.      Aceşti "conquistadori auxiliari" fac parte din rîndul cuceriţilor Conquistei; unii dintre ei  au căutat să se situeze pe o poziţie diferita de a celorlalţi indigeni, fie prin alianţe, fie prin asumarea unui rol propriu în cadrul evenimentelor; alţii  astfel de "conquistadori" au avut la rîndul lor un aport la cucerire, însă despre ei nu se poate spune că au fost sau s-au încadrat  în modelul "celuilalt".      "Conquistadorii " cuceriţilor pot fi încadraţi în mai multe categorii: - interpreţi: cum ar fi cazul donei Marina, al lui Felipillo, său Melchorejo. Aceşti interpreţi pot proveni însă din ambele părţi, din rîndul spaniolilor putînd fi citat aici Aguilar. - "conquistadori" nativi: indigeni care participă la Conquista în mod direct, asigurînd contingente armate, participînd astfel la evenimente în mod activ, desfăşurînd o "Conquista " proprie. - informatorii: aceştia au un rol mai redus, oferind - în anumite ocazii - informaţii necesare şi în timp util spaniolilor.      Un rol deosebit de important l-au jucat  interpreţii în cadrul evenimentelor. Aceştia au fost primii dintre indigenii indispensabili conquistadorilor, avînd un important aport, cum ar fi cazul donei Marina1 la cucerirea Mexicului; Felipillo2, interpretul lui Pizarro, joacă şi el un rol major; de asemenea, Aguilar3,  interpretul spaniol al lui Cortes.  Rolul esenţial al acestor interpreţi Cortes l-a înţeles de la bun început, ştiind că pentru a-şi atinge scopurile va avea nevoie de comunicare şi interpreţi pentru a putea face acest lucru. Astfel, Cortes îl aduce cu el pe Melchorejo4, care ştia dialectul maya, cu ajutorul căruia afla despre naufragiaţii Aguilar şi Guerrero5. Meritul îi revine însă tot lui Cortes, la rîndul sau un atent interpret: atunci cînd el a auzit strigătele indienilor din Campeche6, s-a întrebat dacă ele nu anunţau prezenţa unui spaniol acolo.      Astfel, şansa i-a surîs lui Cortes şi în acest plan: el a beneficiat de serviciile lui Aguilar, spaniol naufragiat în Yucatan, care a trăit în mijlocul mayaşilor şi a învăţat limba acestora. Pe lîngă alte servicii, rolul lui Aguilar a fost de interpret între cele doua lumi cunoscute de el, maya şi spaniolă; de asemenea, a fost şi un interpret între doua personaje centrale ale Conquistei: Cortes şi dona Marina. Cunoaşterea limbii maya i-a permis acestuia să comunice cu dona Marina, care la rîndul ei s-a dovedit foarte receptivă în ceea ce priveşte limba spaniolă.    Pentru a ajunge la spaniolii de aici, Cortes a cerut căpeteniilor să-i cheme prin răvaşe, oferindu-le cadouri, dînd astfel nota importanţei pe care o acordă actului de culegere a informaţiilor şi dialogului cu indigenii. Pentru aceşti spanioli este trimisă o expediţie alcătuită din doua nave, care urmau să-i aştepte pe cei doi captivi ai Yucatanului la capul Cotoche7. Totuşi, după cîteva zile de aşteptare, nici Aguilar, nici Guerrero nu au venit, iar spaniolii s-au întors fără aceştia, spre marea supărare a lui Cortes, privat astfel de oameni valoroşi. Avînd în vedere numărul limitat de corăbii şi de oameni al expediţiei condusă de Cortes, importanţa acestor interpreţi este cu atît mai mult subliniată, dacă observăm că pentru aceştia este trimisă o forţă importantă în oameni şi nave pentru a-i aştepta.      În cele din urma însă Aguilar a reuşit să ajungă în tabăra spaniolilor;  buna cunoaştere a cîtorva dialecte maya le-a adus spaniolilor în repetate rînduri servicii din partea lui Aguilar, dar nu numai acest fapt a contribuit la importanţa rolului său de interpret, ci şi cunoaşterea modului de viaţă al indigenilor şi a obiceiurilor acestora8.      Cel mai semnificativ rol în această poziţie de interpret între cele două lumi l-a avut însă dona Marina, aşa cum era ea numita de spanioli (chiar şi faptul ca numele său este precedat de titlul de dona denotă consideraţia de care ea se bucura în rîndul spaniolilor). Aceasta femeie care apare surprinzătoare prin agerimea intelectului ei a ajuns la spanioli fiind făcută cadou; paradoxal, chiar indigenii le-au oferit conquistadorilor unul dintre cele mai eficace instrumente ale cuceririi. Acest cadou la propriu şi la figurat a fost mai preţios pentru spanioli decît toate celelalte, dona Marina jucîndu-şi propriul rol în cadrul cuceririi, acest fapt fiind recunoscut de participanţii la evenimente: "Dona Marina era o femeie cu totul deosebită şi avea o mare influenţă asupra tuturor indienilor din Noua Spanie". Acelaşi Castillo9 ne oferă cîteva informaţii despre această  femeie, el amintind că dona Marina era fiică de căpetenie de trib. Dona Marina a fost dată însă de către mama şi tatăl său vitreg unor sclavi cărora le murise fiica, schimbînd astfel identitatea fiicei lor, declarînd că dona Marina fusese cea care murise de fapt. Datorită acestui fapt, dona Marina va trăi în sclavie; în aceasta perioada însă, ea va ajunge să cunoască modul de viaţă al indigenilor, fapt ce va constitui ulterior un real avantaj (datorita aceluiaşi statut de sclavie ea va ajunge la spanioli, putînd - prin intermediul acestora - să ducă propria  lupta împotriva lumii sale naturale).      După ce din Xicalango a ajuns în Tabasco, dona Marina avea să ajungă în cele din urma la spanioli. Avantajele aduse de dona Marina sunt mari: ea este o vorbitoare de nahuatl, care era şi limba aztecilor; este însă şi un adevărat lingvist, învăţînd rapid spaniola, astfel putînd fi scurtat timpul de comunicare dintre ea şi Cortes. Aşa cum ne spune Castillo, dona Marina este foarte devotată spaniolilor şi lui Cortes (mai ales acestuia, căruia îi va dărui şi un fiu)10. Dona Marina nu este însă doar un interpret obişnuit: pe lîngă interpretarea verbală, dona Marina face şi o interpretare comportamentală, facînd astfel dovada calităţilor sale mentale (în mai multe cazuri, cum ar fi cel al capcanei de la Cholula11, sau în cel al capturării lui Motecuhzoma). Dona Marina interpretează nu numai comportamentul indigen, ci şi pe cel al conquistadorilor, în urma acestei reuşite devenind ea însăşi subiect în cadrul evenimentelor şi nu obiect.      În acest context dona Marina îşi va aduce aportul esenţial la evenimente, fiind unul dintre oamenii cu greutate în cadrul acestor momente ale cuceririi, atunci cînd ea a fost facută, anume, capturarea lui Motecuhzoma12. Scena capturării conducătorului aztec, în chiar palatul său, are cîteva piese componente: de o parte Cortes şi spaniolii, de cealaltă parte Motecuhzoma, iar între ei, piesă centrală şi esenţială în înţelegerea între părţi, dona Marina. Rolul sau este evident: după o discuţie de patru ore în care spaniolii i-au propus lui Motecuhzoma să meargă la ei în palat, iar acesta se opune, are loc intervenţia donei Marina, decisivă, intervenţie care îl convinge pe Motecuhzoma să meargă alături de spanioli13. Nu este însă o intervenţie hazardata: dona Marina este în cadrul acestor momente şi tălmaci comportamental. Ea observă iritarea, frustrarea crescîndă a spaniolilor pe de o parte, pe de alta atitudinea defensivă, dar încă statica a lui Motecuhzoma. Atunci cînd cele două tipuri de comportament ating punctul în care pot fi exploatate, se produce intervenţia donei Marina, iar efectul este cel scontat (cucerirea lua în urma acestei intervenţii sfîrşit, Motecuhzoma fiind de acum în puterea spaniolilor).      Rolul acestei femei este recunoscut de ambele părţi. Cortes o considera un aliat indispensabil, ea participînd la întilnirile acestuia cu indigenii. S-ar putea spune că   Cortes considera această alianţă ca fiind una strategică, el căutînd să-şi asigure serviciile unui aliat indispensabil prin orice mijloace: astfel, în timpul fazei decisive a Conquistei, dona Marina este amanta lui Cortes, cu toate că ea fusese dată în căsătorie unui alt spaniol. Această alianţă apare şi mai clar pusă în evidenţă de cuvintele lui Castillo, mereu atent la amănuntele semnificative: "Cortes nu putea trata nici o afacere cu indigenii în lipsa ei".      De partea cealaltă, recunoaştem cu uşurinţă rolul pregnant atribuit donei Marina de cei cuceriţi: ea apare în toate istorisirile despre cucerire; de asemenea, este prezentă şi în imaginile pictate despre Conquista. În aceste imagini, donei Marina i se acordă un rol central: cu ocazia întîlnirii dintre Cortes şi Motecuhzoma, dona Marina este  prezentată chiar în mijlocul imaginii. Artistul indigen a putut surprinde cu multa acuitate rolul central al femeii. Reprezentarea în chiar centrul acestei imagini a donei Marina nu este o întîmplare, ci o punctare accentuată a rolului său. Atît de partea spaniolă, cît şi de partea aztecă erau prezenţi oameni importanţi, aceştia nefiind însă aşezaţi în primplanul imaginii. Nu este vorba de o scădere a importanţei, ci de un rol secundar al lor în cadrul acestor momente ale Conquistei.     De altfel, importanţa acordată de azteci Marinei reiese şi din cognomenul care îi este dat lui Cortes,  Malintzin14, adică stăpînul lui Malinche15 (numele donei Marina în nahuatl) sau chiar Malinche.      Identificarea în însuşi numele lui Cortes a acestei femei arată importanţa sa; mai mult, s-ar putea spune că, contrar uzanţelor, numele lui Malinche şi importanţa acestuia îl domină pe cel al lui Cortes chiar.  Astfel, apare acest punct central pe care îl reprezintă dona Marina în cadrul Conquistei, esenţialitatea acestei femei fiind făcută cunoscută de cei care sunt antrenaţi în aceste evenimente.      Astfel, Castillo, soldatul-cronicar care întotdeauna s-a situat de partea cortesiană, afirmă că conducătorul lor nu putea face nimic fără ea, centrul de greutate deplasîndu-se acum de la trupa de conquistadori la această femeie. Nu este deci o afirmaţie făcută de un adversar al lui Cortes, ci de un susţinător al acestuia, rolul donei Marina fiind pus acum în adevărata lui valoare. De altfel, acelaşi rol central îl acorda donei Marina şi nativii.      Într-o lume esenţialmente masculină, atît de o parte cît şi de cealaltă, apariţia unui personaj feminin nu este uşor permisibilă şi acceptată. Totuşi, în cadrul acestor evenimente de o maculinitate evidentă, dona Marina este plasată în centrul lor. Poziţia pe care se afla i-a permis exercitarea unei influenţe decisive asupra situaţiei ambelor tabere. Se poate spune că cele doua lumi masculine, întruchipate de conducătorii lor (Cortes, pe de o parte; Motecuhzoma, pe de alta), gravitează în jurul aceşti poziţii centrale feminine. Acest "conquistador feminin" deţine o poziţie de forţă în ceea ce priveşte luarea în calcul a unor factori decizionali, pentru ambele tabere (cazul spaniolilor la Cholula16, aztecii în Tenochtitlan17).      Dona Marina va rămîne la fel de apreciată şi după cucerirea Mexicului; indigenii o vor dispreţui însă, văzînd în Malinche o trădătoare a valorilor sale naturale, sau ceea ce noi astăzi am numi un colaboraţionist. Malinche nu este însă singura de acest fel, chiar şi Motecuhzoma putînd fi considerat un colaboraţionist; dona Marina şi-a asumat însă doar un rol în cadrul evenimentelor, ea nefiind un obiect al Conquistei, ci un subiect de prim rang. Acest rol a însemnat punctul unde s-au combinat pentru a fi apoi folosite, comportamentele şi mentalităţile participanţilor la Conquista. Acest fapt a însemnat însă asumarea unei poziţii contra valorilor sale naturale; după cum s-a spus mai sus, Malinche nu este singura care a făcut-o.      Mai mult, nu numai nativii au făcut acest lucru, ci şi spaniolii: acesta este cazul lui Guererro, spaniolul care a ajuns alături de Aguilar în Yucatan. Şi despre acest Guererro se poate spune ca a fost un individ în care cele doua mentalităţi s-au contopit pentru a da naştere unui destin particular.  Guererro adopta modul de viaţă maya, adoptînd cutumele acestora, dînd astfel dovadă de un mental adaptabil spre deosebire de Aguilar, care rămîne credincios modului său de viaţă. Ca şi în cazul donei Marina, acest mental adaptabil îi oferă posibilitatea lui Guererro de a-şi asuma un rol propriu în cadrul noii sale lumi, el ajungînd să-şi joace acest rol în cadrul unui univers mental şi comportamental străin. Astfel, Guererro ajungînd chiar nacom18, se căsătoreşte cu o femeie de rang înalt, ajungînd astfel un om important pe scara socială, spre deosebire de Aguilar, care rămîne în sclavie.      Ca o paralela identică, rolul de colaboraţionist atribuit de azteci donei Marina, este dat pentru comportamentul său lui Guererro, de către spanioli.         De fapt, atît Guererro, cît şi dona Marina au fost indivizi cu facultăţi mentale foarte adaptabile, capabili prin intermediul acestora să-şi asume un rol propriu, ei fiind însă prinşi în mijlocul unor societăţi mai puţin capabile să-l înţeleagă pe celalalt, mai puţin dispuse să renunţe la valorile tradiţionale.      Ca o dovada a acestui tip excepţional de mental rămîne comportamentul celorlalţi interpreţi: atît Aguilar, cît şi Melchorejo sau Felipillo apar ca indivizi care nu renunţă la valorile lor. Comportamentul acestora este diferit de cel al donei Marina: ei vor rămîne un timp printre spanioli, timp în care se vor familiariza cu modul acestora de a gîndi şi de a acţiona. Ulterior însă,  se vor reîntoarce în rîndul celor dintre care proveneau: tălmaciul lui Cortes îi va sfătui pe cei din Tabasco să-i atace pe spanioli; acelaşi lucru îl va face şi Felipillo, îndemnîndu-i pe indigeni să se răscoale împotriva spaniolilor (pentru acest fapt va fi urmărit şi condamnat la moarte). Astfel, observăm existenţa în continuare a unei relaţii "noi-celălalt", chiar la nivelul indigenilor care s-au aflat în contact direct cu acest "celalalt".      Un rol important l-au acordat spaniolii "conquistadorilor auxiliari". Aceştia sunt  aliaţii indigeni care le asigura europenilor un important contingent armat, proviziile necesare, oameni folosiţi pentru a căra armamentul şi proviziile, asigurînd în acelaşi timp şi un serviciu de informaţii. Sunt  la rîndul lor surse de informaţie pentu spanioli. Una dintre metodele folosite la cucerirea Lumii Noi a fost folosirea indigenului contra lui însuşi, fiind exploatate antagonismele şi animozităţile din rîndul acestora.      Astfel, îl observam pe Cortes folosindu-se cu abilitate de aceste conjuncturi favorabile; mai mult, Cortes face un joc dublu, asigurînd fiecare parte de prietenia şi alianţa sa, lucru care l-a ajutat în relaţiile sale cu ambele părţi. Aceeaşi atitudine o putem observa şi la Pizarro, atunci cînd acesta porneşte la cucerirea imperiului Inca. Chiar indigenii vor fi cei care vor cere alianţa cu spaniolii,  pentru a tranşa în favoarea lor conflictele în care erau antrenaţi, cum este cazul mayaşilor caqchiqueli.       Spaniolii s-au străduit să obţină aceste alianţe. Cortes, în urma bătăliilor cu tlaxcalanii19, a obţinut de fiecare dată victoria, însă el nu căuta să-i înfrîngă pe aceştia definitiv, ci să le obţină alianţa. Aceşti "conquistadori" ai cuceriţilor au fost de mare ajutor pentru spanioli, care au putut străbate platoul mexican fără a mai avea mari probleme; de asemenea, tlaxcalanii erau duşmanii înverşunaţi ai aztecilor, lucru care îi impulsionează în lupta împotriva acestora. Tot de la tlaxcalteci au obţinut spaniolii găzduire atunci cînd au fost alungaţi din Tenochtitlan, în urma "nopţii triste"20.      Aceste alianţe le face şi Pizarro, atunci cînd se pregătea să pornească către Cajamarca21. Pizarro îi ridica pe curaca22 de pe coastă împotriva lui Atahualpa, folosindu-se şi el de sentimentele acestora, unii dintre aceşti şefi locali avînd familii cu o genealogie mai veche decît incaşii, care le erau acum stăpîni. Astfel, Pizarro îşi consolidează alianţele pe coasta septentrională; apoi intră în  tratative chiar şi cu Huascar23, care şi-a trimis emisarii la Pizarro.  Şi acesta face un joc dublu, aratîndu-se interesat de Huascar, el păstrînd în acelaşi timp şi o relaţie (aşa cum era ea) cu captivul Atahualpa.      De asemenea, aceşti aliaţi ai spaniolilor pot furniza informaţii preţioase: atunci cînd Manco Inca24 a hotărît să ridice armele împotriva spaniolilor şi să fuga, indienii canaris (aceştia furnizau chiar membrii garzii imperiale) l-au trădat, comunicînd spaniolilor în timp util planul pus la cale de Manco, oferindu-le astfel posibilitatea de a-l prinde pe suveranul Inca. Ulterior, indienii canaris se vor alia spaniolilor, desfăşurînd o luptă apriga împotriva incaşilor, aceasta "conquista" fiind reversul celei pe care o suferiseră din partea incaşilor.      Ceea ce nu înţeleg aceşti conquistadori auxiliari  este faptul ca ei sunt simple obiecte ale Conquistei, folosite de spanioli. Mai mult, aceştia nu înţeleg că de fapt ei participă, prin propria lor conquista, la propria lor cucerire, făcînd astfel dovada unor mentalităţi mai puţin adaptate la noile condiţii.               Summary    The goal of this study is to give another angle of  wiev over the Conquest. What this work is trying to reveal is the fact that în the midle of Conquest there are not only the europeans, but also a sort of native "conquistadors". These locals were a great support for the spaniards during the time of Conquest, having a major role as interprets, sources of information  and powerfull millitary forces.                                                                                           Note: 1 B.D. de Castillo, Adevărata istorie a cuceririi Noii Spanii, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1986,p.135. 2 Garcilaso de la  Vega, Comentarion Reales de los Incas, Casa de Las Americas, Republica de Cuba, 1973, p. 403. 3 B.D. de Castillo, op.cit, p.110. 4 Ibidem, p.99. Melchorejo a fost primul tălmaci al lui Cortes. 5 Ibidem, p.105. G. Guererro şi Aguilar au fost singurii supravieţuitori ai unui naufragiu în largul coastelor Yucatanului, amîndoi ajungînd în mijlocul mayaşilor. 6 Ibidem, p.103. Aici a avut loc o luptă între oamenii lui Cortes şi mayaşi. Strigătele acestora erau "Castillan, Castillan", în  urma acestora Cortes întrebîndu-se dacă nu erau acolo castilieni. 7 Ibidem, p. 105. La Capul Cotoche au fost trimise cele două nave  ale spaniolilor pentru a-i aştepta pe Guererro şi pe Aguilar, pentru o perioada de opt zile. 8 Ibidem,p. 132. Ca şi dona Marina, şi Aguilar este un interpret    comportamental, lucru pe care îl face cunoscut Castillo. Cunoscînd modul de viaţă şi mentalul indigen, Aguilar poate să interpreteze şi comportamentul acestora "dacă vor pacea pe care le-o oferim, să trimită oamenii de vază". 9 Ibidem, p. 5. Castillo este unul dintre puţinii conquistadori care au lăsat şi lucrări scrise asupra evenimentelor la care a luat parte. 10. Don Martin Cortes. 10 Don Martin Cortes. 11 B.D. de Castillo, op.cit, p. 34. La Cholula aztecii au încercat să-i prindă în capcană pe conquistadori, capcană dejucată în mare parte datorită donei Marina. 12 Ibidem, p. 102. Capturarea lui Motecuhzoma a fost unul dintre cele mai surprinzătoare momente ale Conquistei, fiind făcută într-un mod ce era aplicat pentru prima dată în Lumea Nouă. 13 Ibidem, p. 102. "Iar dona Marina, ageră la minte cum era şi dibace, îi răspunse „Senor Montezuma, va sfătuiesc să îi urmaţi în liniste, căci de nu va vor ucide.”" După aceste momente, rezistenţa lui Motecuhzoma scade gradual, şi în cele din urmă acceptă captivitatea. 14 T. Todorov, Cucerirea Americii - problema celuilalt, Iaşi, 1996, p. 97. 15 Ibidem, p. 97. 16 La Cholula, intervenţia donei Marina a schimbat situaţia în favoarea spaniolilor. 17 La Tenochtitlan, dona Marina a avut o influenţă majoră la luarea deciziei de către aztec. 18 Nacom era căpetenia militară a mayaşilor pe timp de război, ales pe trei ani. 19 B.D. de Castillo, op, cit., p 222. Tlaxcalanii au fost primii dintre nativii platoului mexican care au opus rezistenţă conquistadorilor, ulterior devenind aliaţii fideli ai acestora. 20 Ibidem, p. 133. "La noche triste" a rămas singura victorie repurtată de azteci asupra conquistadorilor, însă fără un rezultat definitiv. 21 Garcilaso de la Vega, op. cit., p. 382. Cajamarca este locul în care a fost capturat suveranul Inca Atahualpa. 22 Ibidem, p. 44. Curaca este conducătorul comunităţii locale de indigeni. În ierarhia imperiului Inca, se aflau pe penultima treapta, sub ei aflîndu-se doar camayocii. 23 Ibidem,p. 337. Huascar a fost fratele vitreg al lui Atahualpa, la momentul sosirii conquistadorilor fiind angajat într-un război civil cu acesta din urmă. 24 Ibidem, p. 424. Manco Inca a fost de asemenea un fiu al lui Huayna Capac. După moartea lui Tupac Huallpa el a urmat la conducere. Acelaşi Manca Inca a ridicat armele împotriva spaniolilor, şi a pus bazele neostatului Inca din Vilcabamba.