Situl Ramsar confluenta OLTULUI cu DUNAREA.
Situl Ramsar confluenta OLTULUI cu DUNAREA.
Ultimul sector al Oltului, aval de barajul inferior, păstrează
caracteristici relativ naturale, pe când amonte totul este betonat,
transformat în șirul de lacuri de baraj. Peisajul din zona confluenței
este dominat de apele curgătoare, plajele lor cu nisip și mâl, maluri
abrupte tăiate de cursul apei, insule/ bancuri de nisip, ostroave,
terenuri înierbate utilizate ca pășuni, mici petice de pădure, terenuri
agricole ș.a.m.d.
Din punct de vedere peisagistic, este destul de spectaculoasă zona de
confluență, mai ales că pe malul bulgăresc al Dunării există pereți
lipsiți de vegetație care oferă o caracteristică aparte locului. Amonte
de confluență, în zona localității Islaz există zone cu bălți întinse
aflate în vecinătatea Dunării, frecventate de un mare număr de păsări.
În vecinătatea Oltului, aval de ultimul baraj de pe cursul lui inferior,
există bălți cu vegetație de tufărișuri și mici petece de pădure,
interesante habitate care reprezintă loc de cuibărire pentru rața roșie
și cormoranul mic.
Situl Natura 2000 ROSCI0044 Corabia – Turnu Măgurele, are 7.024
hectare, cuprinse între 3 și 47 m altitudine. Circa 1% din suprafața
sitului este acoperit cu păduri/ zăvoaie de salcie albă (Salix alba) și
plop alb (Populus alba). Tot circa 1% este pădure ripariană mixtă de
stejar (Quercus robur), ulm (Ulmus laevis), frasini (Fraxinus excelsior,
Fraxinus angustifolia), pădure prezentă în mod natural în lungul
marilor râuri. Tot 1% are habitatul denumit “pajiști aluviale din
Cnidion dubii”. O arie de doar 0,1% din suprafața sitului este acoperită
cu pădure aluvială cu arin (Alnus glutinosa) și frasin (Fraxinus
excelsior). Conform Formularului Standard al sitului (SCI), dintre
nevertebrate trăiește aici melcul dulcicol Theodoxus transversalis, o
serie de specii de pești de interes comunitar (Alosa pontica, Aspius
aspius, Gobio albipinnatus, Gobio kessleri – specie la care nu este
sigură prezența, Zingel zingel, Zingel streber, Pelecus cultratus,
Rhodeus sericeus amarus, Misgurnus fossilis, Cobitis taenia,
Gymnocephalus schratzer, Gymnocephalus baloni), dintre amfibieni
izvorașul cu burta roșie (Bombina bombina) și tritonul dobrogean
(Triturus dobrogicus), iar dintre mamifere, popândăul (Spermophilus
citellus).
Situl Natura 2000 ROSPA0024 Confluența Olt – Dunăre, situat în
regiunea biogeografică continentală, la limita dintre județele Olt și
Teleorman, are o suprafață de 21.285,4 hectare, cuprinse altitudinal
între 3 și 53 m. Situl cuprinde și Ostrovul Mare înconjurat de apele
danubiene, precum și lacurile de acumulare Izbiceni și Frunzaru, situate
pe Olt. Conform Formularului Standard al sitului (SPA) cuibăresc aici
4-6 perechi de pescărel albastru (Alcedo atthis), 4-10 perechi de
pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), 16-20 p. dumbrăveancă (Coracias
garrulus), 6-10 p. ciocănitoare de stejar (Dendrocopus medius), 6-10 p.
ghionoaie sură (Picus canus), 12-20 p. stârc de noapte (Nycticorax
nycticorax), 350-450 p. cormorani mici (Phalacrocorax pygmeus). În
timpul pasajului, situl este utilizat de 80-150 chirighițe cu obraz alb
(Chlidonias hybridus), 50-150 chirighițe negre (Chlidonias niger), 1-5
lebede de iarnă (Cygnus cygnus), 2-10 picioroange (Himantopus
himantopus), 30-60 lopătari (Platalea leucorodia), 70-140 chire mici
(Sterna albifrons), 200-400 chire de baltă (Sterna hirundo), 500-1.000
fluierari de mlaștină (Tringa glareola). Totodată, apar aici în
perioadele de migrație mari efective de rațe sălbatice din variate
specii, gâște sălbatice, pelicani, lebede, astfel că situl are peste
20.000 de exemplare de păsări de baltă în timpul migrației. Situl Ramsar
Confluența Olt – Dunăre (nr. 2065), a fost desemnat în 2012, acoperind
46.623 hectare; este planificată crearea unui sit Ramsar transfrontalier
(România-Bulgaria).
Prin îndiguirile și desecările realizate în secolul 20, peste 70% din
zona inundabilă naturală a Dunării au fost pierdute pentru fluviu, ceea
ce a redus capacitatea de retenție a apelor, de domolire a viiturilor
prin apele care se revărsau în zone inundabile; au fost astfel distruse
zonele umede care erau mari producătoare de pește și paradis al
păsărilor de baltă. Apele constrânse acum între diguri produc
concentrarea viiturilor… iar agresivitatea puhoaielor zăgăzuite devine
și mai mare. Astfel, se poate ajunge la spargerea digurilor și
revărsarea apelor fluviale peste sate, peste casele locuite de oameni…
și atunci apare marea tristețe a omului care a ocupat locul apelor
sălbatice… pentru o vreme.
PS. Expediția Naturalistică de Observare și Documentare “Zone Umede
Dunărene” este propusă a se derula în primele 2 săptămâni din mai 2013.
Ea va include printre zonele analizate și acest sit Ramsar. Amploarea
activităților va fi dependentă de resursele existente. Donații,
sponsorizări, finanțări pentru susținerea acestei inițiative puteți
trimite la: Asociația Valea Verde cu sediul în Sighetu Marmaţiei, având
contul nr. RO37BRDE250SV 05663842500 deschis la BRD – GSG Agenţia
Sighetu Marmaţiei. Pentru detalii mă puteți contacta pe e-mail: lengyelpeter@yahoo.com
Dunărea, amonte de vărsarea Oltului
Oltul – sectorul dinainte de vărsarea în Dunăre
Lăstuni de mal (Riparia riparia)
Lopătari (Platalea leucorodia) și stârci cenușii (Ardea cinerea)
Sitar de mal (Limosa limosa)
Cormorani mici (Phalacrocorax pygmeus)
Popândău (Citellus citellus)
Acest material a fost preluat de pe blogul biologului Peter Lengyel. Mai multe imagini de la Situl Ramsar Confluența Olt-Dunăre puteți vedea aici.
Peter Lengyel s-a născut în 1973 în Sighetu
Marmaţiei şi a absolvit biologia la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din
Cluj. Este biolog, expert în conservarea biodiversităţii, fotograf al
naturii, membru al Asociaţiei “Valea Verde”, dar şi secretar ştiinţific
la ONG UNESCO Pro Natura, cu sediul în Bucureşti, şi membru al Uniunii
Internaţionale pentru Conservarea Naturii.
Puteţi urmări şi:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
O zi plina-ochi de pace, va ureaza cristian_kinetoterapy.....si tot ceva doriti in viata.. Doresc ca fiecare sa poata posta liber cu conditia pastrari bunului simt si fara postari xenofobe si rasiste. Cu totii suntem copii Divinitatii.