STRANII MEGALITI DIN BUCEGI
Megaliti Babele 1
Vom incepe un scurt serial fotografic cu cei mai evidenti megaliti
de pe platoul din Bucegi. Voi incerca sa expun cat mai amanuntit
detaliile fotografiei si, acolo unde este cazul, sa aduc un aport de
comentarii. Desi cele mai multe vorbesc de la sine, sunt totusi megaliti
al caror inteles se lasa inca ascuns. M-am ferit sa le dau nume, cu
siguranta in popor ele au unul. Traditia s-a ocupat de asta foarte bine.
Prima plansa reprezinta o imagine in care am captat fotografia unei
stanci de dimensiuni impresionante, insa fara valoare imagistica din
imediata apropiere. In fapt, acesta este secretul tuturor megalitilor!
In Caietele Argedava am amintit despre acest proces, pare-se
astro-religios insa cu aspecte social-istorice. Fac aceste afirmatii in
baza marturiilor celor care au studiat megalitii inaintea mea si le-au
gasit “aplicabilitate” functie de constelatii si “mersul” Cosmosului.
Fiecare megalit in parte capteaza, transforma si degaja un anumit tip de
energie; din cauza pozitionarii sale, evident neintamplatoare.
Am mai spus ca megalitii au fost creati de o civilizatie fizic si
psihic net superioara umanitatii de astazi! Pentru a construi ceva de
proportii uriase si care sa arate incredibil de sugestiv de la distanta
mare dar si la anumite ore din zi sau din noapte, atunci cand se
formeaza un “joc” de umbre si lumini, trebuie sa fi fost vorba ori de
civilizatii de uriasi (exact cum construiam cu totii castele de nisip,
dar intotdeauna mai mici decat dimensiunile noastre pentru a putea
controla proportiile), ori de civilizatii cu statura apropiata de a
umanoidului de astazi, insa utilizand tehnologie necunoscuta publicului
larg astazi (cum ar fi un aparat de zbor cu diferite raze care pot
“sculpta” de la distanta zborului sau tehnologie de topire a pietrei –
care se observa cu usurinta in cazul Sfinxului din Bucegi).
Spuneam ca fotografia a fost facuta unei stanci din partea de V a sa,
in imediata apropiere a ansamblului numit Sfinx. Cadrul a fost luat in
jurul orelor 13:30 cu o camera de fotografiat normala. Stanca este
evidenta! Se poate observa cu usurinta forma unui crocodil, reptila, cu
tot ce include el: cap, bot, ochi, labe, coada, chiar solzi daca lasam
un pic imaginatia sa se desfasoare. Am asemuit-o cu o fotografie a unui
crocodil autentic din zilele noastre pentru o mai buna “revelatie”.
Stanca are dimensiunile unui bloc cu patru etaje si doua scari (n-am
gasit alt termen de comparatie !!).
Daca vreti, ne putem intreba impreuna cine a construit megalitul
asta, de ce tocmai un crocodil si de ce tocmai din unghiul de V al sau,
de la apusul Soarelui adica, de ce cu alura corporala indreptata spre
Sfinx, Sfinx care privit din partea de E si NE isi dezvaluie un chip
usor reptilian (dar cu siguranta necunoscut omului de astazi) si un om
care sta ghemuit cu un “rucsac” in spate? (omul si chipul de reptilian
stau spate in spate, este vorba de fotografia postata ca imagine a
blogului)
Am mai spus, o repet! A existat o alianta intre om si reptilian, o
incrucisare chiar, nu mai departe priviti-va dosul palmelor, veti
remarca cu siguranta insusirea pielii de reptila! Aveti oportunitatea sa
va puneti o multitudine de intrebari cu baza reala! Nu o pierdeti!
Ganditi liber!
Megaliti Babele 2
Plansa de astazi mi-a dat putin de furca in identificarea
personajului, pentru ca undeva subconstient il recunoscusem, ii stiam
pozitia corpului, o pozitie maiastra, sacedortala in acelasi timp. In
aceeasi eroare, daca ai privi stanca de aproape, poate cadea cititorul
daca mareste fotografia.
Stanca fotografiata este aceeasi din cadrul anterior, reprezentand
crocodilul, insa vederea de astazi este luata dintr-o pozitie diferita.
Din unghiul de SE-E ea se deschide precum o floare in lumina diminetii!
Stanca este vizibila in orice ora a zilei! In ea se identifica statura
lui Hercule, Heracle, cel care a luptat cu Hidra si cel care a trecut
prin cele douasprezece munci imposibile. Eu asa l-am vazut, asa mi-a
dictat constientul! Nicolae Densusianu il regaseste pe Hercule in
megalitii Romaniei (vezi Dacia Preistorica), chiar stalpii lui Hercule si ii si identifica.
Romanii, mai ales, sunt tributari acestui mare nume care a batut tinuturile astea in lung si-n lat.
Elementul care a scos in evidenta identitatea lui Hercule in stanca
sculptata este chiar imaginea Leului, de care stim cu totii ca este
legat. Pentru mine, pielea leului care il protejeaza este o metafora.
Leul are o simbolistica de exceptie! Moartea lui Hercule o clasez
alaturi de cea a miresei lui Iason, argonautul care a inselat increderea
Medeei. Amandoi sunt victime ale unor morti cumplite, prinsi in niste
pelerine otravite care ii ard. Povestea Medeei este splendida, o
recomand cu cea mai mare deschidere!
Sunt
foarte multe caractere istorice care pozeaza in aceasta ipostaza,
Apollo, David al lui Michelangelo, am fost tentat sa o asemuiesc cu
Venus din Willendorf etcaetera. Dar Leul este cel care a facut
diferenta! Am certitudinea ca ansamblu ascunde o multitudine de
“artefacte” sculpturale legate de istoria lui Hercule, insa eu nu le-am
gasit. La baza ei, partea din stanga, se observa o bucata rupta din
ansamblu; aduce foarte mult cu un cap al carui craniu este alungit (de
amintit cei cu craniu alungit din Egipt – a se cauta pe google). Mai
apare un cap de berbec (intalnit si in Muntii Ciucas – in filmul
Sfincsii din Romania recomandat de Limonada ieri in cadrul comentariilor
articolului cu megaliti, apare la minutul 23:03 – berbecul apare mai
ales in Dobrogea pe coloanele templelor – sa ne amintim de REB, BER )
dar si un chip usor distorsionat.
Fiti fericiti!
Megaliti Babele 3
Inainte de a incepe vreau sa atrag atentia asupra faptului ca
nimeni nu a realizat o manuire din condei pe care am facut-o! Asa cum am
spus, stanca despre care am vorbit ieri este aceeasi cu cea despre care
am vorbit cealaltaieri. Asta recurge automat si autonom la un atribut
specific megalitului ce arata precum un crocodil. Adica?! Spuneam ieri
ca la baza stancii se afla prabusita o bucata din complex. Privit
dinspre cardinalul V aceasta bucata pravalita formeaza botul
crocodilului. Deci, el, crocodilul, nu este o piesa dintr-o bucata! Asta
inseamna ori ca avem de-a face cu o “harta de pirati”, in care orice
grad al unui unghi are o importanta covarsitoare, ori ca suntem martorii
unei interventii cu adevarat Divina, ori ca suntem un fragment al
intamplarii haotice. Acum depinde cine mai crede in coincidente si cine
nu?! Daca, privind in spatele bucatii de stanca pravalita, se
infatiseaza un alt “bot” al crocodilului, atunci nu e hazard, sigur!
Daca nu, exista o sansa!
Plansa pe care o prezentam astazi este un chip surprins in orele
amiezii, poate 14:00. Poate fi vazut din partea de SE. Il consider parte
integranta a “omului cu rucsac in spate“, pentru ca formeaza intregul aceleiasi stanci. Insa, din pozitia in care acest chip se lasa vazut, imaginea “omului cu rucsac” de estompeaza mergand in disparitie.
Nu
gasesc foarte multe de spus despre el. In mod cert este cineva cu rol
deosebit in istorie, altfel chipul sau nu ar fi fost sculptat in piatra!
Seamana foarte mult cu un chip de get, cu cusma, barba, in fine, un
chip puternic si darz. Probabil, asa cum afirmam in trecut, aici fiind o
scoala a initiatilor, a fost unul din cei care au izbandit. Am alaturat
mai jos o figura a unui get din muzeele naturale ale Romei. Acum,
judecati si voi!.. Daca imaginea de pe Sfinx este imaginea lui Decebal
de pe Columna Traiana, se cam schimba istoria, nu-i asa? Si asta foarte,
foarte mult! Ceea ce ne impinge sa intelegem sub comanda cui s-a facut
Columna (exista cercetari pe baza acestui lucru, dati cu search pe
google), ce a vrut sa transmita s.a.m.d.
Fiti parte din Adevar!
Megaliti Babele 4
Am uitam sa spun ieri ca in cazul chipului care se aseamana cu cel
al lui Decebal de pe Columna Traiana exista un efect de 3D asa cum este
in vederile chinezesti cu fete care fac cu ochiul sau nu, functie de
miscarea vederii. Daca se schimba unghiul din care este privit, mergand
spre SE, chipul apare cu ochii inchisi (ochiul inchis intrucat este
profil) si un fel de zambet. Ori e mort, ori doarme. Acest efect se
observa, cu precadere, in orele diminetii, intre 10:00 si 11:00. Am
incercuit acest chip cu Rosu.
Culoarea Galben am alocat-o unei alte figuri care apare pe Sfinx, din
exact aceeasi pozitie E. Se observa cel mai bine in orele diminetii
cand umbrele ii dau o alura cu totul deosebita.
Cel de-al treilea chip este semiprofilul dorsal al Sfinxului cunoscut
de toata lumea. Ciudat este ca din partea sa stanga (partea pe care o
supun discutiei este partea sa dreapta) nu exista. In acelasi timp,
acest semiprofil se transforma in chipul de reptilian daca este privit
dinspre E-NE total, imaginea Sfinxului cea populara disparand.
Mai jos, plansa de lucru cu cele trei chipuri fotografiate in data de
3-4 Iulie anul 2008. Exista o voce, in literatura de specialitate, care
afirma ca ansamblul Sfinx reprezinta cele 3 chipuri ale Hecatei, zeita
raspantiilor, a lumii de jos si matusa Medeei. Ea i-ar fi dat Medeei
elixirul cu care adoarme balaurul care pazea Lana de Aur, astfel ca
Iason o poate lua. De remarcat ca fiecare chip priveste intr-o directie
diferita! Poate fiecare sens al privirii este un drum in initiere!
Megaliti Babele 5
Buna ziua!
Astazi ne vom apleca putin asupra unui megalit drag mie, care a fost
si nu a fost sesizat pana acum. Este, binenteles din punctul meu de
vedere, inaintasul celui din Egipt, acela care poarta numele de Sfinx.
De fapt, multi au spus ca exista o conexiune intre Sfinxul din Bucegi si
Sfinxul din Egipt, atat la nivel facial (exista un roman care a
demonstrat ca unghiurile trasaturilor fetei sunt aceleasi) cat si
subtil. Poate ca da, poate ca nu, eu nu am studiat aspectul asta, inca!
Dar stiu ca exista o conexiune intre megalitul pe care il vom arata
astazi si Sfinxul din Egipt. Ce conexiune? In afara de faptul ca sunt
pazitori ai unor porti … nu stiu altul, insa nici nu-mi trebuie altul!
Este vorba de Leu, asa cum si cel din Egipt a avut la inceput trup si
cap de Leu. Expresia de felina se vede cel mai bine din directia
Sfinxului, adica un NE, la orice ora din zi. Sfinxul din Egipt are exact
aceeasi pozitie ca Leul din Bucegi: sezand, cu labele intinse natural
in fata. Adesea privesc pisica mea si o vad in aceeasi pozitie. E o
pozitie mandra, maiastra! Chipul Leului a fost spart, partea sa stanga
superioara lipsind. Asta nu incurca cu nimic! Povestea cu Leul din
Bucegi este cam aceeasi cu a tuturor megalitilor din zona: privit din
unghiuri diferite, infatiseaza chipuri diferite, parca povesti si
povetitori diferiti, drumuri de urmat diferite, cai de invatat diferite.
Si ce ar fi daca pietrele ar vorbi? Si ce ar fi daca am invata sa ne
lasam invatati de catre ele?
Nu vreau sa lungesc comentariile mele, simt ca nu as face decat sa va
arunc cu tarana in ochi. Ce e sfant are o sfintenie pe care praful nu
se aseaza. Parca se teme! Mai jos, fotografii cu chipurile Leului din
diferite unghiuri. Denumirile pe care le-am dat fotografiilor sunt pur
ajutatoare, uneori usor puerile, insa asa cum am spus, ei, megalitii, nu
au nevoie de mine sa poata vorbi. Fiecare are o relatie personala, pana
la urma …
Megaliti Babele 6
Astazi, de curiozitate, am deschis DEX-ul Academiei Romane
Institutul de Lingvistica “Iorgu Iordan – Al. Rosetti” sa vad care este
definitia cuvantului megalit. Definitia este urmatoarea si este
diferita de cea a DEX-ului online, care mi se pare de o
superficialitate de nedescris: “Nume dat unor monumente preistorice
(mil. III – II i.H.), cu functie necunoscuta (probabil funerara sau de
cult), din blocuri sau dale mari de piatra bruta cioplite sumar.”
Nu stiu daca megalitii din Bucegi au vechimea asta sau nu. Nu stiu
daca sunt mai “tineri” sau mai “batrani”. Si atunci intervin
intrebarile:
1. Daca toti megalitii au fost facuti in perioada mileniilor III – II
i.e.n., inseamna ca o anume civilizatie sau o anume generatie de
umanoizi a fost aici in perioada respectiva dupa care ori si-a luat
talpasita ori a disparut?
2. Daca nu toti megalitii au fost facuti in perioada sus amintita,
cum incadram celelalte constructii de aceasta natura? Li se potriveste
lor denumirea de megaliti?
Megalitul de astazi mi-a atras atentia din doua puncte de vedere.
Primul, pentru ca face parte dintr-o formatie de 3 stanci asezate in
triunghi (nu am efectuat nici un fel de masuratori asupra unghiurilor,
laturilor etcaetera) din care numai celui despre care amintim astazi
i-am putut gasi o forma ce prinde contur definitoriu pentru oameni. Al
doilea, pentru ca se aseamana cu “un ceva” care ori zboara, ori
calatoreste printr-o dimensiune, ori aspira catre ceva. Are ceva cu
totul inaltator. Nu pare a fi pasare. Nu stiu ce poate fi!
———————————————————————————————————————————————
Revin cu o adaugare gratie lui Mesager: in fotografia 8.3., piatra
din planul cel mai apropiat (din cele trei) este capul unei forme
umanoide de tip maimuta. Pentru un unghi diferit a se verifica la
comentarii link-ul YT. Multumesc Mesager!
Megaliti Babele 7
Usor, usor, ne apropiem de niste raspunsuri, fie ca ne-am pus
numite intrebari, fie ca nu ni le-am pus! Mi se pare ca aceste “statui”
aduc cu sine din vremea lor deparazitarea istoriei noastre. Recunoastem
personaje pe care le stiam doar de poveste, asa cum spre exemplu apare
cel din grupul de astazi, cu urechi de elf, ascutite, dar si caciula
getica.
Grupul statuar cuprinde trei personaje. Unul central, care pare,
ierarhic, in fruntea celorlalte, iar doua de-a stanga si de-a dreapta
sa. Ce vedem noi este cadrul unei discutii sau al unei decizii. Batranul
din mijloc, cel cu barba si mustati si craniu alungit (asemeni
faraonilor din Egipt, mostenire genetica din Zei – a se verifica cu
google, exista documentare importante pe tema asta) are imprimat pe chip
raspunderea unui fapt. In stanga sa, un al doilea personaj ii sopteste
ceva la ureche. Cel de-al treilea personaj este in dreapta batranului,
cu spatele la el. Pare o scena desprinsa din “Cina cea de taina” a lui
Da Vinci!
Megalitul se afla in spatele stancii cu forma de crocodil, exact cand
se coboara de pe coada lui. Fotografia a fost facuta in jurul orelor
13:30 dinspre partea de V.
——————————————————————————————————————————————————–
Aduc o rectificare, sunt patru personaje in “tablou”. Pe cel de-al
patrulea l-am trasat cu culoare Albastru si se afla in stanga
personajului cu urechi alungite din stanga “batranului”.
Megaliti Babele 8
In apropiere de tabloul statuar de ieri se afla si aceasta stanca
in care se gaseste sculptat chipul unui alt barbat, tot batran, insa cu
craniul “normal” pentru oamenii de astazi. Mai multe detalii nu putem
aduce decat ca am tras cadrul la aceleasi ore 13:30 si din aceeasi
directie V, 3 Iulie 2012, Marti.
————————————————————————————————————————————————-
Multumita Gabrielei care a semnalat prezenta a inca unui chip langa
cel al batranului, soptindu-i parca ceva la ureche, am schitat cu
culoarea Rosu aceasta “noua” aparitie. Cu siguranta exista intregi
ansambluri de astfel de creatii, toate vorbind despre ceva! Un ceva de
care, intr-adevar, odata si odata vom stii!
Megaliti Babele 9 (plus modificari)
Tot pe ansamblul Sfinx se spune ca apare imaginea unui om cu o
casca pe cap. Aceasta imagine poate fi fotografiata in orele diminetii.
Eu nu am facut-o, insa am gasit-o in filmul documentar Sfincsi din Romania
pe care l-a recomandat si Limonada aici. (Imi amendez afirmatia de mai
sus! Surprinzator si pentru mine, am reusit sa prind imaginea batranului
cu coif, se va vedea in sfarsitul articolului). Apar mai multe
contururi, mai multe expresii, asa ca fiecare cititor se poate juca cu
imaginatia lui. In fond, Creatia sta in imaginatie.
Fotografiile primului colaj sunt captate in data de 3 Iulie 2012,
orele 14:30. Fotografia de sus in cel de-al doilea colaj este facuta in
data de 4 Iulie 2008 orele 11:00.
—————————————————————————————————————————————
Cu o atentie sporita, in cel de-al doilea colaj, se poate vedea in
fotografia de sus (mai clar – intrucat fotografia de jos are o rezolutie
slaba) chipul omului cu casca sau coif (as spune eu). El are chiar si o
barba lunga. Voi incerca sa accentuez caracteristicile faciale ale sale
intr-o imagine separata, prezentata mai jos, pentru ca imaginea din
partea de jos a colajului de mai sus imi pare usor fortata, adusa din
condei, astfel ca celor care au “capturat” cadrul le-a scapat elementul barba. De altfel, contrastul pe care ei l-au introdus pentru o mai clara vedere, face sa se resoarba alte insusiri fizice.
Megaliti Babele 10
Cand am luat decizia sa publicam megalitii din Bucegi, am insusit
automat posibilitatea de a nu-i “auzi” pe toti. Daca in Bucegi este un
mare altar si cu ce se ocupa, nu vom stii cu exactitate decat in
momentul in care Dumnezeu ne va pune fata in fata cu ei! Altfel, la
capacitatea oamenilor din ziua de astazi, totul este doar o loterie!
Care ei? Ei, cei care si-au asumat aceasta enigma.
Imaginea clasica a Sfinxului din Bucegi a fost atat de cunoscuta,
incat a trecut usor neobservabila. Caci orice capata o natura
extravaganta, isi pierde din importanta. Cum? Simplu. Cioran a spus ca
in fata inexplicabilului, atitudinea corecta este perplexitatea. Altceva
nu exista. Aceasta este relevarea misterului Providentei! Pe cand,
Sfinxului din Bucegi, i s-a etichetat deja aparitia: “Monument natural
geomorfologic” !!! Are placuta de lemn langa el. Cum adica “monument
natural geomorfologic”? Adica e facut de ploi, zapezi, vant si alte
situatii atmosferice. Cu alte cuvinte, i s-a luat inexplicabilul. Astazi
se flirteaza la baza Sfinxului, se fac poze cu el ca si cu maimuta pe
plaja s.a.m.d. Am intalnit o femeie (pe internet) care facuse o poza de
genul celor iluzorii, in care ea tine fata Sfinxului in palme si il
saruta. Asta perplexitate!
Am mai vazut si oameni care mediteaza, fie sub barbia lui, fie pe
capul lui (acolo unde este altarul), fie formeaza un inel uman in jurul
lui. Nimeni nu si-a pus intrebarea: in fata cui mediteaza, cui se roaga,
cui aduc ofrande? Eu insumi am meditat langa el, m-am intins pe altarul
sau, am vorbit cu el. Nu l-am intrebat niciodata cine este, de unde
vine. Dar m-a lasat mereu sa ma apropii mai mult si mai mult de el.
Au fost intotdeauna trei elemente care mi-au dat de furca in
intrebarile mele. Primul, piatra topita din care s-au modelat toate
formele ansamblului Sfinx. Cel de-al doilea, cele doua altare de
deasupra, lespezi mari, dintr-o bucata, puse cu grija ca peste un cavou
sau ca o masa de altar. O singura data m-am suit pe altarul de deasupra
Sfinxului clasic si ghizii mei spirituali au tipat la mine sa ma dau jos
de acolo cu o putere pe care nu o mai auzisem. De ce oare? Mai exista
povestea unei profesoare care a meditat la baza lui si au dus-o acasa
leguma. Nu mai era in ea nimic, doar ca trupul ii traia.
Imaginea clasica se comporta si ea functie de unghiul de unde este
privita. Spre exemplu, daca este privita din lateral dinspre V, profil
total, atunci gura sa capata bot de maimuta. Daca este privit frontal,
un NV, aceasta caracteristica devine imprecisa, dispare transformatoriu
pentru o noua figura. Acum apare cel de-al treilea element. Se refera la
dentitia sa care apare din ambele unghiuri. Dentita prezinta 2 dinti
(i-as numi canini dar mi-e teama sa nu cad in eroare) inferiori
proeminenti, mari, iesiti din cavitatea bucala, si dinti normal
conturati in partea laterala, ca si cum nu ar fi acoperiti de buze.
Buzele se vad si ele, insa nu acopera mare parte din dinti. Ma face sa
cred, ca dincolo de a fi fost un laborator, tot acest tinut a fost un
mare consiliu al mai multor civilizatii. Un consiliu care a pus la cale
un plan de populare al planetei. E ceea ce mi se pare plauzibil in
momentul asta.
Fotografiile de mai jos prezinta imagini surprinse, ale Sfinxului
clasic, din puncte cardinale si distante focale diferite. Restul e
poveste!
Megaliti Babele 11
Am gasit de cuviinta sa tratez problema acestui megalit separat,
intrucat am realizat ca il aveam si eu fotografiat insa trecusem peste
el. Regret ca fac astfel de erori, insa numarul fotografiilor este mare
si chipurile de piatra apartin, in genere, aceluiasi tip de material,
ceea ce creaza confuzii usoare.
In fapt, megalitul de astazi nu este cel din formatia celor trei megaliti prezentati in articolul Megaliti Babele 6.
Se poate vedea usor asta din cauza suprafetei terenului pe care sunt
asezati fiecare in parte. Mesager sugerase existenta acestuia (a se
urmari filmul de scurt metraj de la comentarii) atunci si am fost
incantat sa-l vad din alt unghi decat il fotografiasem eu. Insa nu era
asa, ei sunt diferiti!
Alaturat (megalitul de care a amintit Mesager, de fapt) se poate
observa portretul unui umanoid de tip maimuta sau reptila cu coif sau
casca. Nu am nici cea mai mica indoiala de ceea ce spun, pentru ca este
extrem de “graitor”. De ce este graitor? Pentru ca acest chip a fost
modelat in piatra iar conturul castii a fost turnat cu alt material ce
s-a pietrificat. Cuvintele mele sunt rudimentare pentru ca nu stiu sa
exprim ceea ce vad. Cu siguranta exista specialisti care pot face
distinctia dintre cele doua materiale. A se observa ca portretul nu
infatiseaza un chip agresiv, ci chiar unul contemplativ.
Am conturat imaginea pentru a o scoate in evidenta celor care nu o
pot vedea de la bun inceput. Cred ca exista o paralela intre acest
portret si cel al Sfinxului clasic privit dinspre V, atunci ca prezinta
acel bot proeminent. Fotografia apartine si ea expeditiei din 4-5 Iulie
2008.
Megaliti Babele 12
Uneori ar trebui sa atingem Pamantul cu urechea si sa fim atenti la
ce ne spune. Uneori pentru a afla raspunsuri trebuie sa devii nebun si
renegat. Uneori trebuie sa te suspectezi de ipocrizie, alteori de
fantezie. Doar ca toate acestea sunt ingredientele unei revelatii. Eram
pe stanca cu aspect de crocodil si ascultam vantul cum imbratisa iarba.
Am scos bidonul cu apa. Eram insetat, Soarele era in puterea lui maxima.
Mai aveam doua guri de apa. Am dus bidonul la gura si am auzit:
“Daca imi dai o gura de apa iti voi deschide portile!”
Si i-am dat. Am turnat acolo pe fruntea lui de stanca acoperita de
iarba. Am facut cateva fotografii si am plecat. Nu vazusem nici o
intrare, nici o pestera, nici un tunel, nici o groapa, put, camera,
semn, nimic, nimic. Doar fotografiasem stanci. De ce? Nu stiu! Am ajuns
acasa si am vazut ca se tinuse de cuvant! In imagini vorbeau fiinte din
alte timpuri. Asa cum spunea si Gabriela, era o curte intreaga. Erau
savanti, regi, slujitori, soldati, intelepti, mesageri, pazitori. Toti
erau acolo.
Bucegii sunt impanziti de megaliti. Romania este impanzita de ei. Ar
cam fi timpul ca oamenii sa inceapa sa-i inteleaga, sa le vorbeasca si
sa ii asculte. Eu nu am reusit sa-i fotografiez pe toti. Am publicat
doar pe cei mai evidenti.
Mi se pare salutara ideea de publica si fotografiile voastre, sunt
sigur ca i-ati “surprins” chiar si din “aparenta”. Astept fotografiile
si comentariile aferente!
Ipoteza de fotografie – Megaliti Babele 13
Am observat ca se face o confuzie intre megaliti si constructii megalitice. Se spune ca megalit inseamna “piatra mare” (sau “mareata” as traduce eu). Deocamdata nu asta intereseaza, atat doar ca am tinut sa specific.
As vrea sa dezbatem un pic imaginea de ansamblu a megalitilor din
Bucegi. Ceea ce cocheteaza cu un suicid temerar de investigare. Am decis
sa corelam discutia cu urmatoarele patru teme, anume:
1. Lespezile de piatra perfect asezate, paralele cu solul, de tip altar
2. Alura megalitilor strabatuta de o rafala cu sens NNV-SSE
3. Megalitii sunt “zgariati” de anumite “linii” ce urmeaza cursul NV-SE
4. In jurul anumitor megaliti s-a format o unda care a ridicat pamantul circular in jurul lor.
Astazi vom vorbi despre LESPEZILE DE PIATRA
Le-am intalnit in cinci locuri, ma refer la platoul de la Babele,
astfel: doua lespezi pe complexul numit Sfinx, patru lespezi pe cele
patru picioare numite Babe, doua in spatele cabanei Babele (doua
constructii diferite), o lespede la o distanta de aproximativ 50 m in
ESE de Sfinx. Am observat ca toate sunt taiate dintr-o piatra separata
de stanca in care a fost facut megalitul in cauza, dupa care aduse si
plasate deasupra lor. Lespezile de pe Sfinx si de pe Babe sunt plasate
pe directia NV-SE, pe cand o lespede din spatele cabanei Babele este pe
directia E-V.
Cu siguranta ca, daca ele ar fi fost altare, ar fi avut scopuri
diferite sau cel putin lucrau cu energii diferite. Daca ele au legatura
cu pozitionarea planetelor in Galaxie si Univers? Cred ca da! Exista o
posibilitate ca leganda aruncatului in cele 3 sulite sa aiba legatura cu
aceste lespezi.
Se spune ca primii care au invatat pe oameni sa faca altare au fost
ciclopii. De aceea, altarele de la Babele mai sunt numite si altare
ciclopice. Dupa cum am vazut in articolul referitor la Hidra, ea se
hraneste (hranea) cu ciclopi. Faptul ca in mitologie s-a mostenit ideea
ca ciclopii si oamenii nu coabitau in cele mai bune relatii poate fi o
diversiune. La fel cum e si cea cu racul care il musca de calcai pe
Hercule cand se lupta cu Hidra. Toate astea ne duc cu gandul la
conlocuirea aceluiasi spatiu a micro si a macro Cosmosului planetar.
Am tot batut fierul cu piatra topita pentru ca ea pare modelata.
Putea fi desigur si mortar sau ciment, insa calculand 5 milenii posibile
(conform DEX) de cand ar fi fost facute, un mortar nu ar fi avut
aceeasi rezistenta de pastrare ca a pietrei topite. In orice caz, ele au
fost asezate si nu sculptate acolo. Se vede chiar la baza lor; in
momentul plasarii, sub greutatea lespezii, materialul lichid s-a lasat
usor (pentru ca fie ca este vorba de mortar, fie ca este vorba de piatra
topita, inseamna partea fluida a pietrei) formand o unda circulara. De
unde ideea de piatra topita? Pai Cinamar spune ca americanii pentru a
putea penetra acea sala de sub Babe, ar fi folosit o masina de topit
piatra. Oare sunt capabili ei de inventia unei astfel de masini sau au
dobandit datele de la vreo civilizatie? Deocamdata … ipoteze de lucru.
Poate vor intelege si ei ca anumite porti nu se deschid cu tehnologie,
ci cu alte valori.
Greutatea lor este mare, evident, deci transportarea lespezilor a
fost facuta de cineva cu tehnologie sau cu puteri ori fizice ori psihice
superioare omului de astazi. Lespezile au forma de placa alungita, de
placa de surf (n-am gasit o asemanare mai buna), rotunjita la un capat
si cu terminatie de baza plata.
O singura lespede (din cele cinci aduse in discutie) nu este paralela cu planul ci pare usor inclinata inspre V.
A existat, la un moment dat, o tentativa a unor oameni de a pune
niste “ipsos” pe megaliti pentru a ii consolida. De aceea astazi vedem
bine-cunoscutele semnaturi infantile pe unii din ei.
Ipoteza de fotografie – Megaliti Babele 13.1.
ALURA MEGALITILOR STRABATUTA DE O RAFALA CU SENS NNV-SSE
S-a demonstrat ca pe teritoriul actual al Romaniei, cu milioane de
ani in urma, s-a aflat un lac. Nu putem stii ce adancime avea si nici ce
insule putea avea, insa stim ca platoul Bucegilor este nisipos si are
alura de fund de lac. Mai stim ca este posibil ca apele “sa se fi
retras” si aparitia unor insule ar fi avut echivalent in existenta
faimoasei Atlantide in Marea Neagra de astazi. Am spus ca fiicele lui
Atlas, se chemau Atlantide. Si au legatura directa cu Pleiadele (Vasile
Lovinescu – Basmul Gainusa de Aur). Atlas era gigant, deci
fiicele sale cu siguranta si ele, deci atlantii erau si ei din neamuri
gigantice. Noe, protagonistul legendei potopului era si el din acelasi
neam, intamplare datata acum aproximativ 5000 de ani (in principal de
traditiile romanesti). Acest fapt produce o confuzie si o paralela demna
de dezbatut intre suprasensibil si supranatural.
Gandind ca megalitii ar fi putut fi construiti in vremea lui Noe,
posibil supravietuitor al neamului Atlantilor, putem sa ne explicam mai
multe dileme. Insa nu as vrea sa ne indepartam de la titlul articolului.
Mai jos, o schita a arcei lui Noe (din cartea The Secret Teachings of All Ages
de M. P. Hall) in care marimea lui Noe este cea a arcei sale. De aici
intrebari despre: ce vrea, de fapt, sa spuna legenda lui Noe? Trebuie ea
interpretata sau pur citita ca literatura?
Un element care atrage atentia este forma arcei, care, daca ii
decupam colturile din partea superiora, arata precum prototipul lespezii
de pe Sfinx. Mai tarziu, romanii vor mosteni forma cosciugului din
aceasta “capsula”. Dar si arta gotica va prelua forma ferestrelor tot de
aici. Probabil.
Daca mergem pe firul legendelor, potopul a venit ca urmare a unei
“pedepse”. Din basmul atlantilor, se pare ca ei ar fi folosit tehnologie
pe care nu o puteau controla sau echilibra. Cumuland acestea cu
existenta Cristalului Negru (cea mai puternica forma de energie de pe
planeta Pamant), se pare ca potopul a plecat pe principiul unui tzunami
produs, adica prin unda electromagnetica sau de alt tip. Acest fapt pare
o concidenta atunci cand se aduce argumentul ca “Soarele Negru” (cum
mai este cunoscut Cristalul Negru) se afla in maruntaiele Pamantului sub
Varful Omul, adica directia NV fata de complexul Sfinx. Daca unda a
plecat de acolo, atunci se pot explica usor urmele lasate asupra
megalitilor de pe platoul Bucegi.
Asta ne conduce automat spre afirmatia ca megalitii au fost construiti inainte de marele potop.
Ganditi liber!
Ipoteza de fotografie – Megaliti Babele 13.2.
MEGALII SUNT “ZGARIATI” DE ANUMITE “LINII” CE URMEAZA CURSUL NV-SE
Am vorbit anterior despre o posibila unda energetica sau
electromagnetica (sau de orice alt tip la care nici nu ne gandim) care
si-ar fi putut lasa amprenta asupra megalitilor pe o traiectorie
NNV-SSE. De asemeni, poate incapea in discutie si posibilitatea unei
aluviuni, in urma unui mare potop, insotita de o unda sau nu, care sa fi
sapat in piatra megalitilor, dupa cum se poate observa foarte usor in
toate fotografiile.
Exista insa anumite linii care apar pe Sfinx (si aici spun Sfinx
pentru ca ele sunt cel mai vizibil pe chipul clasic al sau) si care pot
sau nu pot sa-si justifice existenta prin acea unda la care ne-am
referit. Se pot folosi de acest argument doar in cazul in care devine o
evidenta faptul ca si ele urmeaza acelasi drum NNV-SSE. Insa, ceea ce ar
combate teoria ca ele sa fi aparut in urma acestei unde este tocmai
faptul ca se incadreaza in creionarea unor contururi faciale ale
“monumentului”.
Astfel, in fotografia de mai jos, am incercat sa stilizez in linie
punctata pe acestea. Ele, liniile, apar in trei sectiuni diferite, iar
numarul lor difera de la una la alta. Avem, asadar, linia ochilor, doua
linii ale pometilor si trei linii ale buzelor. Cu cat coboara, cu atat
numarul lor creste.
Este de specificat ca pe anumiti megaliti a caror restaurare s-a
incercat, apar anumite linii imprimate in cimentul aplicat. Cum s-au
format ele? S-au format ca urmare a unei modalitati de lucru: dupa
aplicarea cimentului, megalitul este infasurat in folie de plastic si
legat de jur imprejur cu sfoara sau sarma pentru sustinere, pana la
intarirea sa (cimentul, desi prezinta durabilitate si rezistenta mare nu
are un grad adeziv ridicat in momentul aplicarii). Aceasta ipoteza iese
din calcul in cazul Sfinxul, intrucat Sfinxul este “cioplit”. Doar
pentru aplicarea lespezilor sau pentru conturarea unor chipuri s-a
folosit piatra topita sau “mortar”. Ceea ce ne duce cu gandul ca nu
toate chipurile ce apar pe complexul Sfinx dateaza din aceeasi vreme.
Mai ies in contrastul sculpturii megalitice si perechi de gauri (cate doua gauri) asezare paralel in preajma liniilor.
Odata etalate datele problemei noastre, putem incepe sa cautam necunoscutele:
1. Reprezinta liniile procedeul folosit si astazi in pictura pentru a
trasa contururile fetei? (A se remarca faptul ca liniile nu s-au produs
in urma unei scrijeliri de unealta care a sculptat, intrucat ele apar
pe portiuni ridicate de contur si nu in scobituri)
2. Daca liniile prezinta o perfectiune fina, au fost ele trasate de mana sau cu o unealta speciala?
3. Perechile de gauri ce insotesc liniile pot fi efectul unor
dispozitive plasate pe sculptura in timpul lucrului ce ar fi folosit in
procesul “artistic”?
4. Exista un alt scop al liniilor, poate de mici santuri prin care sa
se poata strange apa in anumite zone ale Sfinxului cu rol prestabilit?
Ipoteza de fotografie – Megaliti Babele 13.3.
Articolul de fata nu era in calcul, a venit oarecum spontan. Fiindca
am adus in discutie cateva elemente posibile din constructia
megalitilor, iata un lucru interesant pe care l-am intalnit prima data
in Romania Megalitica, blogul.
—————————————————————————————————————————————————
MODIFICARE IMPORTANTA: Cristiana Antonovici este, de
fapt, cea care a observat pentru prima data existenta celor 4 gauri.
Romania Megalitica a preluat informatia ei. Imi astern scuzele pentru
imensa gafa de a nu ma prinde la timp. Recunosc, este un lucru care-mi
lipseste: nu ma prind din prima la lucruri subtile desi in mod elegant,
mi s-a sugerat. De asemeni, multumesc pentru comentariile ajutatoare ale
Cristianei!
——————————————————————————————————————————————————
Este vorba de patru “puncte” sub forma de gauri care apar pe cativa
megaliti. Ei au gasit doi, doi am gasit si eu, din care avem doar unul
comun. Interpretarile pe care le dau cei de pe RM imi par usor fortate.
Este o ipoteza fara baza reala, dar poate fi considerata un pas spre
cunoastere. Eu, mai degraba, as merge pe ideea unui dispozitiv montat pe
acesti megaliti. Daca aceste gauri apartin contemporanilor nostri sau
nu, asta nu am verificat. Ele insa apar doar pe partea E a megalitilor
(ma refer aici la fotografiile pe care le-am intreprins). In continuare,
pentru comparatie, fotografiile.
Cel de-al doilea megalit, infatiseaza un chip uman cu aspect de aripi
care pornesc din tample. In cazul in care nu v-ati prins cine este, va
vand un pont: la romani se chema Mercur, la greci Hermes. Eu il chem
“Invaluitul”, pentru ca Hermes (cu terminatia -es) este numele
grecificat, asemeni Burebistas, Decebalus, Iisus s.a.m.d. In limba
latina, HERM inseamna INVALUIT. Daca aripile de la tample sunt naturale,
daca apartin coifului sau daca Hermes era singurul ori facea parte
dintr-o familie de razboinici ce purtau aceleasi coifuri, nu stiu. Sunt
intrebari ce fac obiectul unei alte discutii.
Fotografie
realizata in jurul orelor 14:00, in data de 3 Iulie anul curent.
Unghiul de fotografiere este dinspre E spre V, cu rotatiile ce se
implica.
Ipoteza de fotografie – Megaliti Babele 13.4.
Daca tot am amintit de Hermes, m-am gandit sa fac si paralela
necesara, un fel de confirmare a faptului ca nu “am luat-o razna prin
poiana”. Tot in cartea The Secret Teachings of All Ages de M. P. Hall,
Hermes apare intr-o schita infatisat cu chip de berbec si alaturat
numelui sau scrie KION. De la KION la KOGAION/ KOGAIONON este o
aruncatura de bat.
Interesant este ca de-a stanga si de-a dreapta sa se afla stilizate
doua capete cu altare deasupra lor. Este vorba de chipul unei Femei si
de un chip de Taur. Femeia este imaginea clasica a Sfinxului, o sa
vedeti ca literatura de specialitate pomeneste despre aceasta
posibilitate. In Caietele Argedava am postat cateva fotografii
referitoare la asta. Altarul de pe capul de Taur poate fi cel de la
Varful Omul. Dupa pozitionarea lui Hermes in schita, adica cu Femeia
de-a dreapta sa si cu Taurul de-a stanga sa, inseamna ca, asezat intre
Sfinx si Omul, priveste spre E. Ceea ce o confirma fotografia
megalitului nostru, captata doar dinspre E. Mai mult decat atat, daca
cititorul va avea curiozitatea sa revizualizeze fotografiile prezentate
in Megaliti Babele 2, se va incanta vazand ansamblul de megaliti in care apare chipul de Berbec alaturi de cel al Leului.
Daca Hermes ar fi Berbecul, REB, BER, BRE si tot asa, inseamna ca si
sacrificiul de pe obrazarul coifului de la Cotofenesti tot la era sa
face referire. Ce pot sa va spun … lumea a stat un pic altfel decat ne-a
fost prezentata social.
Ipoteza de fotografie – Megaliti Babele 13.5.
IN JURUL ANUMITOR MEGALITI S-A FORMAT O UNDA CARE A RIDICAT PAMANTUL CIRCULAR
Ne-am lansat pe o pista cel putin alunecoasa vorbind despre megaliti
si mai ales istoria aparitiei lor. Continui sa fac aceasta afirmatie
intrucat nu am gasit nici un element izbavitor. Doar presupuneri. Unele
evidente, altele la logica bunului simt, altele la 6/49.
Am intalnit trei parti de megaliti care formeaza in jurul lor un cerc
de pamant ridicat. Singura asemanare pe care o intrevad este aceea cu a
unei pietre aruncate pe fundul unei ape, iar datorita undei formate de
forta caderii, solul de jur imprejur se ridica. Acelasi fenomen este
intalnit si la suprafata unei ape atunci cand un obiect este aruncat in
oglinda ei: formeaza unde circulare.
Cum ar fi fost aruncate cele trei formatiuni megalitice … nu stiu.
Merg pe calea aceleiasi supozitii a existentei platoului Bucegi sub ape
si constructia megalitilor ori sub ape, ori imediat dupa retragerea
apelor. Daca marele potop ar fi fost produs de o unda care ar fi
spulberat anumiti megaliti, se explica cele trei stanci ce au cazut pe
fundul apei si au format cercul de pamant.
Daca ar fi fost construiti sub ape, as putea accepta o ipoteza: aceea
a colaborarii cu sirenele. Nu-mi pare viabil dar nu as fi afirmat asta
daca nu as fi intalnit pe blogul lui Kotev1000 un articol cu o nimfa. Real sau nu, dentitia si forma gurii aduce cu cea a Sfinxului.
Cele trei stanci megalitice:
Incheiem, asadar, aici micul nostru serial despre megalitii din
Bucegi! Sper ca fiecare din noi sa-si gaseasca explicatiile cele mai
plauzibile pentru Adevar. In rest … sa va bucurati de viata insa cu
masura!
Cu drag,
George Grigorescu
SURSA: http://belsim.wordpress.com/2012/07/26/ipoteza-de-fotografie-megaliti-babele-13-5/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
O zi plina-ochi de pace, va ureaza cristian_kinetoterapy.....si tot ceva doriti in viata.. Doresc ca fiecare sa poata posta liber cu conditia pastrari bunului simt si fara postari xenofobe si rasiste. Cu totii suntem copii Divinitatii.