Proiectul Naluca..

   Partea 1.

 

                Complicat nici nu stiu de unde sa incep,firele informatilor sunt subtiri.Cu ceva timp in urma cred ca sunt 16 ani ,eram in parcul Herastrau in zona unde era vechea roata mare.Este o zona unde se plimba un mare bos comunist pe vremuri.Manea Manescu.Asa era duminica cand eram cu vechi prieteni ,da anul 2000 beam o bere,din vorba in vorba fiecare din noi povestea de spirite,fantome,vrajitorii.Eu am povestit de strabunicul meu ca venea seara acasa si la urmarit o claie de fan pana in apropierea bisericii.Strabunicul meu era foarte bogat..chiabur. Un  batran uscat rau inbracat intr-un parpalac ponosit cam la 70 ani..Asculta ce vorbeam noi. A zis de Ghitan Lica ati auzit..eu am zis cred ca asa se numea strabunicul era bancher in perioada interbelica,a murit la 39 ani.Sa va zic tata de ceva adevarat nu povesti in anii 1950-1960 in zona muntilor Orastie sau intamplat niste chestii urate..securitatea a pierdut multi oameni,militari si nu numai se cautau partizani. Se stia ca erau aprovizionati de americani,englezi,turci cu arme si hrana si au fost si trupe speciale care sa pregateasca o insurectie.Bun problema era ca dupa ce au prins cativa parasutati au aflat ca si lor li sa intamplat la fel.Ce era......??????

   Lucrurile au degenerat in tara Barsei...acolo a fost foarte rau s-a descoperit un sat izolat in care localnicii au fost goliti de sange.Sa dat vina pe partizani ca au avut nevoie de sange petru ca erau raniti,dar in ei nu era un strop si pareau ciudati..Acei oameni erau proaspeti dupa 30 de zile. Pe linie telefonica sa chemat o unitate din securitate,numita inimi albastre,se ocupa cu tot ce tinea de magie,farmece.Deh era blamata vrajitoria dar se cerceta ca nu cumva liderii vremii sa nu fie afectati cumva.Dupa ce au sosit cei de la Bucuresti s-au luat masuri sa fie anuntati si rusii,ei stationau prin zona cautau uraniu.De la moscova a sosit unitati KGB,erau cei ce au fost in egipt sa studieze piramidele...dupa artefacte.Inainte sa merg mai departe l-am intrebat de unde stie numele strabunicului...ehe l-am cunoscut in trecut.M-a infricosat...dar vroiam sa stiu mai multe despre el.Au venit rusii la fata locului in trei GAZ-uri cand au vazut victimele s-au infiorat...Romanii la fel au zis ca sunt nalucile noptii.Sau vampirii.Poate ca este o legenda dar dupa cele spuse de batran pe fir a intervenit biserica,rusa si cea romana au un departament care se ocupa de asa ceva.A zis ca a fost prins un cuplu de naluci in zona oravita o zona cu o culme in,V, acolo apareau flacari jucatoare de sanziene.In urma studilor pentru ai inchide sa luat masura sa fie tinuti intr-un cub de argint scufundat intr-un vas cu sfanta aghiasma mare. tinuti in adancurile unei manastiri din Bucovina pe urma au fost transferati intrun loc necunoscut probabil in URSS.Ce sa observat sangele lor vindeca orice rana,bratele anputate cresteau la loc..Era un panaceu universal.Batranul a fost translator in limbi chirilice vechi.Dumnezeu stie daca este adevar sau minciuna...si daca este un miez de adevar ca in lumea noastra traiesc si ei.In urmatoarele episoade vom descrie evenimentele traite de domnul sebastian telu.

http://www.doxologia.ro/puncte-de-vedere/avem-nevoie-de-minuni-pentru-crede-venirea-luminii-sfinte-la-ierusalim-scepticii-deAvem nevoie de minuni pentru a crede? Venirea Luminii Sfinte la Ierusalim şi scepticii de serviciu

11 Iunie 2016 pr. Constantin Sturzu Puncte de vedere

 

De curând, m-am întors dintr-un pelerinaj în Ţara Sfântă, unde am fost cu un grup numeros şi eterogen – 60 de persoane care au trăit însă totul într-un duh. Aş avea multe de spus despre folosul acestui pelerinaj, dar acum m-aş opri puţin asupra unei teme care a fost ca o constantă în dialogurile cu tovarăşii mei de călătorie, anume despre legătura dintre credinţă şi minuni. Totul a plecat de la provocarea cuiva, care m-a rugat să citesc o serie de texte polemice, postate recent pe internet, cu privire la venirea Sfintei Lumini de Înviere, la Sfântul Mormânt.

Înţeleg că există o reţinere vizavi de crescânda mediatizare a acestui fenomen inexplicabil pentru mulţi, că nu trebuie să fluturăm această minune ca pe un temei al credinţei noastre ortodoxe. Împărtăşesc, de asemenea, şi îngrijorările celor ce consideră că acest transport al unor candele aprinse de la Lumina Sfântă din Ierusalim în ţară, cu avionul, apoi cu alte mijloace, ar putea deveni un soi de „tradiţie obligatorie”. Ar fi trist să existe, astfel, o „presiune” asupra celor ce nu au posibilitatea, fizic vorbind, de a primi această binecuvântare şi care aprind lumânarea, în noaptea de Înviere, de la candela de pe Sfânta Masă, înainte de a adresa credincioşilor chemarea: „Veniţi de primiţi lumină!”. În plus, sunt cu totul de acord că vorbim prea mult despre minuni, în genere, că este în creştere numărul celor ce caută un creştinism fără Cruce. A căuta miracolul cu orice preţ şi rezolvările magice la orice problemă, dar a fi cu totul nepăsător faţă de minunea de la fiecare Sfântă Liturghie, aceea a prefacerii darurilor de pâine şi de vin în Trupul şi în Sângele Domnului, de care nu te străduieşti să te apropii nici măcar în posturile de peste an – iată o rătăcire ce trebuie ferm şi permanent taxată de către slujitorii Bisericii.
Ceea ce m-a durut a fost să constat cum polemica a radicalizat discursurile şi s-a ajuns până acolo încât să se conteste faptul că Lumina vine în chip minunat, vehiculându-se ideea că ea ar fi luată, de fapt, dintr-o candelă din Sfântul Mormânt, asupra căreia s-ar fi rostit, anterior, o rugăciune de binecuvântare. S-au invocat tot felul de argumente în sprijinul acestei poziţii, cum ar fi faptul că nu există menţiuni despre această Lumină Sfântă în slujba Învierii sau în scrierile Sfinţilor Părinţi, că mărturiile istorice ale unor pelerini ar fi răstălmăcite, că totul ar fi o „invenţie grecească” etc. Am profitat de faptul că vineri, 20 mai 2016, împreună cu tot grupul de pelerini, am fost primit într-o audienţă chiar de Preafericitul Părinte Patriarh Teofil al Ierusalimului şi l-am rugat să ne vorbească pe această temă. I s-a luminat chipul când a început să vorbească despre Lumina Sfântă, întărind cele pe care le ştiam deja, dar a făcut-o cu multă decenţă, accentuând chiar faptul că sunt unii care îşi fixează atenţia pe venirea Luminii sau a „focului ceresc”, uitând că mai importantă este Sfânta Liturghie care urmează după acest moment emoţionant.
Există numeroase mărturii contemporane (inclusiv filmări postate pe internet) care atestă venirea Luminii Sfinte, faptul că uneori lumânările credincioşilor se aprind spontan sau că focul nu afectează nici părul, nici pielea, în primele minute în care arde. Am să aduc însă în atenţie, ca fiind extrem de relevante pe această temă, câteva însemnări ale unuia dintre cele mai cunoscute nume ale artei plastice româneşti din secolul trecut. Este vorba despre Olga Greceanu (1890-1978), o „Doamnă a culturii româneşti”, cum o numea Cella Delavrancea. Întâlnirea sa cu Lumina Sfântă de la Ierusalim este descrisă în volumul „Pe urmele paşilor Tăi, Iisuse...” (Editura IDACO, Bucureşti, 2008; volum publicat iniţial în 1940, la Editura Universul). Olga Greceanu povesteşte cum Patriarhul, „îmbrăcat în odăjdii albe”, înainte de a intra în Sfântul Mormânt, „a fost cercetat de trei englezi, dezbrăcat de veşminte, controlat până şi în cusăturile hainelor, să nu poarte asupra lui vreun obiect ce ar putea aprinde lumina; dar ierarhul, ca în fiecare an, suporta această ofensatoare cercetare fără să spună un cuvânt” (p. 107). Apoi continuă, ca una ce a avut privilegiul, având paşaport diplomatic, să intre în anticamera Sfântului Mormânt, în Capela  Îngerului: „Eram foarte emoţionaţi. Într-un deplin întuneric, Patriarhul îngenunchează în faţa mormântului, îşi pune capul pe piatra mormântului, care a fost acoperită mai dinainte cu fulgi de vată (pentru momentul când s-ar pogorî flăcări) şi începe să se roage ca un simplu muritor, cu voce tare. El cere Domnului să vină şi atunci Lumina, nu pentru puţina lui credinţă, căci el crede, dar pentru încredinţarea credincioşilor ortodocşi, veniţi de pretutindeni ca să vadă Lumina” (p. 107). Şi atunci, ca şi acum, existau sceptici de serviciu: „La uşa de la intrare păzea ofiţerul englez, urmărind cu ochi de şoim toate mişcările Patriarhului şi pe ale celor veniţi înăuntru. Cum în alţi ani Lumina cădea de sus, din tavanul peşterii, săpat într-o stâncă, privirea englezului era îndreptată şi în sus. Dintr-odată, el, englezul, a strigat: «light», adică lumină, speriat şi el de minune. El, paznicul, el cel dintâi anunţa lumea că a coborât Lumina. Era speriat. De îndată Lumina a căzut pe mormânt şi numai pe mormânt, aprinzând fulgii de vată. Flăcările erau reci. Un călugăr grec ce stătea lângă mine şi-a trecut flacăra, pe care a luat-o cu mâna ca pe o spumă, pe barbă, pe faţă, pe mustăţi, pe păr şi n-a luat foc. Un diacon a venit cu un vas enorm prevăzut cu multe orificii şi a strâns flăcările cu palma, punându-le în vasul pe care-l ţinea în mână” (p. 108).
Nu ştiu dacă, având atât de multe mărturii şi, mai ales, şansa de a „verifica”, la fiecare sărbătoare a Învierii, această minune, cineva din Biserică o mai poate contesta. Iar raportul dintre minune şi credinţă nu trebuie dezechilibrat nici într-o parte, nici în cealaltă. Nu avem neapărată nevoie de minuni pentru a crede şi nici nu trebuie să cerem „semn” precum au cerut, odinioară, cei numiţi „neam viclean şi desfrânat” (Matei 12, 39). Dar nici nu văd o atitudine ortodoxă în a respinge minunile ce sunt rânduite de Sus ca pe unii să-i aducă la credinţă, iar pe alţii să-i întărească în dreapta slăvire a lui Dumnezeu. Nu zice Domnul: „Iar celor ce vor crede, le vor urma aceste semne: în numele Meu demoni vor izgoni, în limbi noi vor grăi...” (V. Marcu 16, 17-18)? Minunea este (poate fi) o consecinţă firească a credinţei, dar nu o condiţionează pe aceasta. Şi cum să nu fie şi minuni în viaţa creştinului autentic atâta vreme cât el, încă în lume fiind, trăieşte deja realitatea Împărăţiei lui Dumnezeu?

Citește alte articole despre: minune, Lumina Sfântă, Lumina de la Ierusalim, lumina de la Inviere, Învierea Domnului, Ierusalim, credinţa, necredință, Sfântul Mormânt, venirea Luminii la Ierusalim, inventie greceasca, Preafericitul Părinte Patriarh Teofil al Ierusalimului, focul ceresc

Despre pr. Constantin Sturzu

Părintele Constantin Sturzu este Consilier cultural al Arhiepiscopiei Iașilor și Director General al Centrului Cultural Misionar Doxologia (ce cuprinde Editura Doxologia, două tipografii și un departament media). ...


  sursa-   http://www.doxologia.ro

Proiectul ultrasecret DEZGROPAT dupa 60 de ani: Avionul nuclear al sovieticilor - FOTO

In anii 1959, generalii sovietici au plasat la prioritati ideea construirii unui avion care sa foloseasca energia nucleara.

Planul avea la baza teama unui atac din partea Statelor Unite ale Americii, care detineau aproape 1.000 de avioane capabile sa lanseze bombe nucleare deasupra Rusiei, scrie evz.ro

Aparatele de zbor rusesti de la acea vreme aveau nevoie de 10.000 de tone de combustibil pentru a ajunge in SUA, asa ca varianta unui reactor nuclear la bordul unui avion a venit ca o solutie ideala pentru rezolvarea acestei probleme.

In galerie este o propunere de design a primului avion cu un reactor nuclear la bord. In 1952, inginerul-sef al proiectelor nucleare sovietice, Alexandrov, considera ca dezvoltarea proiectului era posibila.

Numit TU-95LAL, avionul cu reactor nuclear a fost conceput, dar dupa doua incercari, dezvoltarea lui a fost oprita. in cele din urma, cunostintele tehnice aflate atunci au fost folosite mai departe la construirea submarinelor nucleare din anii 1970, iar Alexandrov a fost directionat catre dezvoltarea rachetelor nucleare balistice.

Avionul „Judecatii de Apoi”. Cum se pregateste Rusia pentru un razboi NUCLEAR – VIDEO

Rusia a anuntat astazi ca a finalizat testele pentru lansarea noului „Avion al Judecatii de Apoi”, un Ilyushin-80, folosit in cazul unui razboi nuclear sau al unor urgente nationale. Numai Statele Unite mai au o astfel de aeronava.
„Centrul de comanda zburator va putea coordona operatiunile globale terestre, navale, aeriene si de bombardament, inclusiv armele nucleare, precum si satelitii tarii”, relateaza Debkafile.

Potrivit Global Security, nava de comanda si control, cunoscuta si ca Maxdome, „are scopul de a transporta presedintele Rusiei si/sau orice alte autoritati supravietuitoare si inalti demnitari din guvernul sovietic (in prezent, rus) intr-un loc sigur, in cazul unui razboi nuclear deschis.”
Avionul e proiectat sa fie folosit in cazul in care infrastructura lantului de comanda e intrerupta din cauza unui conflict nuclear si la bordul sau vor fi „permanent prezenti generali, comandanti operationali si tehnicieni”, potrivit raportului.
Nava e dotata cu un sistem de filtrare a aerului, rezistent la substante radioactive, si cu tehnologie ce protejeaza impotriva atacurilor cu puls electro-magnetic sau a exploziilor nucleare.
Tensiunea dintre NATO si Kremlin e in continua crestere, mai ales de saptamana trecuta, cand Turcia a doborat un avion de lupta rusesc.
sursa-i aktual24.ro si pe Facebook

Combinarea corectă a alimentelor – garanţia unei sănătăţi de fier

de dr. Mariana Sava

„Hrana ingerată este divizată în trei părţi. Partea intermediară, grosieră, se elimină. Partea mijlocie se transformă în constituenţi corporali. Partea subtilă devine hrană pentru minte.” (CHANDOGYA UPANISHAD VI.4.I)

„Eu sunt hrana. Eu sunt cel care mănâncă hrana. Eu sunt cel care îl înghite pe cel care mănâncă hrana. Eu devorez întregul Univers. Lumina mea este asemenea Soarelui.”
(TAITTIRIYA UPANISHAD II.9.6)

Dieta corectă este esenţa oricărui tratament naturist. Alimentele pe care le consumăm pot amplifica, diminua sau chiar anula efectele altor terapii (chiar şi influenţa vindecătoare a plantelor medicinale). Pe de altă parte, o dietă incorectă poate fi unul dintre principalii factori cauzatori de boală. Ştiinţa străveche, AYURVEDA ajută fiecare fiinţă umană să descopere care este regimul alimentar care i se potriveşte cel mai bine, precum şi tot ceea ce este necesar din acest punct de vedere, pentru a preveni sau trata eventualele dezechilibre.

Eşti ceea ce mănânci

Dietoterapia se bazează pe faptul că dobândim calităţile hranei, cu alte cuvinte, suntem ceea ce mâncăm. Într-adevăr, putem observa şi singuri, dacă suntem atenţi, că alimentele pe care le mâncăm ne influenţează starea psiho-mentală din perioada ce urmează mesei respective. Este ştiut că marii consumatori de carne sau cafea sunt predispuşi la a manifesta mânie, agresivitate sau alte emoţii negative „fierbinţi”. Medicina iniţiatică tradiţională AYURVEDA cunoaşte de mii de ani faptul că regimul carnivor „supraîncălzeşte” sângele în timp ce regimul vegetarian este renumit pentru predispunerea la echilibru, calm şi linişte, care sunt manifestate deseori chiar şi în condiţii foarte stresante. Celebrul filosof iniţiat Omraam Mikhael Aivanhov spunea: „Mâncatul cărnii întreţine în corpul persoanei respective o legătură invizibilă a corpului cu lumea animală şi cred că individul ar fi înspăimântat dacă şi-ar putea vedea culorile urâţite ale aurei sale invizibile (n.n. – invizibile ochilor obişnuiţi, dar care deja la ora actuală poate fi parţial pusă în evidenţă graţie fotografiei în efect Kirilian, ecrane cu dicianină etc.), însoţit fiind de toate sufletele animalelor pe care le-a mâncat.”

 

Anumite alimente induc rezonanţe planetare

Fiecare aliment are o rezonanţă astrală predominantă, care favorizează inducerea unei întregi game de emoţii, sentimente, gânduri şi stări specifice vibraţiei planetare respective în fiinţa care îl consumă cu regularitate (minim 30 de zile). Spre exemplu, fiinţelor care doresc să devină mai iubitoare, mai senzuale, mai „venusiene” le-ar fi de un real folos consumul preferenţial de grâu, mere, cireşe, caise, piersici. Celor care vor  să-şi amplifice puterea de emisie mentală, strălucirea, autocontrolul sau alte calităţi „solare”, le recomandăm un regim alimentar compus din orez preparat cu scorţişoară, nuci, anghinare, seminţe din floarea soarelui, măsline.

 

Consumă mai ales hrană produsă în regiunea în care trăieşti

Tradiţia milenară ayurvedică ne aduce la cunoştinţă rolul important în menţinerea sănătăţii pe care îl are consumul vegetalelor şi produselor lactate obţinute de la animalele care cresc în zona în care trăim. Este celebru printre gerontologi şi dieteticieni exemplul locuitorilor din zona Hunzo din nordul Indiei, care reuşesc frecvent să depăşească venerabila vârstă de 100 de ani (putând şi procrea până la 80 de ani) numai datorită consumului preferenţial de cereale decorticate, legume, fructe, ouă şi lapte, însă toate acestea produse în regiunea lor. O dată în plus, a devenit evidentă în lumea medicală importanţa aplicării universale a principiilor acestui sistem multimilenar, care este medicina ayurvedică, la condiţiile de viaţă şi activitate din oricare parte a lumii. În ţara noastră, aceste aspecte sunt prezentate pe larg în cadrul cursului de AYURVEDA organizat de ANM (Asociaţia Naţională pentru promovarea Medicinilor Neconvenţionale).

 

De ce este important să combini corect alimentele?

Unul dintre principiile ayurvedice de bază ale dieteticii se referă la combinarea corectă a alimentelor, atât în dieta generală, cât şi în cursul aceleiaşi mese. Valoarea acestui vechi principiu este recunoscută astăzi de către nutriţioniştii moderni, care au redescoperit ei înşişi (validând astfel vechile învăţături ayurvedice) existenţa unor compatibilităţi, respectiv incompatibilităţi alimentare. La baza acestora stau două aspecte esenţiale.

Primul aspect este cel al selectivităţii şi compatibilităţii secreţiilor enzimatice. Transformările chimice la care sunt supuse alimentele în cursul digestiei se efectuează în prezenţa unor enzime existente în secreţiile produse de glandele digestive.
Compoziţia enzimatică a acestor secreţii este influenţată de natura alimentelor consumate. Spre exemplu, dacă ingerăm mai mult amidon (existent în cereale, cartofi) acesta va induce o creştere a concentraţiei de amilază în secreţiile salivară şi pancreatică (amilaza fiind enzima care descompune amidonul).

Al doilea aspect al compatibilităţii alimentare: alimentele, pentru a fi asimilate necesită timpi de digestie diferiţi.
Fructoza şi glucoza din fructe nu suferă nicio degradare chimică prealabilă: sunt direct asimilabile. Zaharoza din trestia de zahăr necesită o hidroliză sub acţiunea unei enzime intestinale (zaharaza) pentru a fi absorbită.
Amidonul suferă întâi acţiunea amilazei salivare, iar apoi şi a celei pancreatice, transformându-se în maltoză, care sub influenţa maltazei intestinale trece în glucoză simplă, care se poate absorbi. Astfel digestia amidonului este mult mai lungă decât cea a fructozei sau glucozei din fructe şi necesită şi mai multă „muncă” din partea organismului.

Grăsimile încetinesc digerarea oricăror alimente mâncate în cursul aceleiaşi mese. Astfel, proteinele „grase” (asociate cu grăsimi) sunt digerate mai lent decât proteinele „slabe” (neasociate cu grăsimi): brânza slabă se digeră mai lent ca brânza grasă.

Alimentele conţinând acizi necesită un timp de digestie prelungit, întrucât organismul trebuie în prealabil să-i neutralizeze.

De exemplu, fructele acide/acre se digeră mai lent decât cele semiacide sau dulci. Legumele verzi se digeră destul de repede întrucât nu au o concentraţie prea mare de proteine, lipide sau acizi.

Iată câteva consideraţii în legătură cu unele asocieri alimentare.

Asocieri indicate şi asocieri nerecomandate

Amidon – acizi
Digestia amidonului (cereale, cartofi) debutează în cavitatea bucală sub acţiunea amilazei salivare. Acizii împiedică acest proces.

Amidon – proteine
Proteinele necesită, pentru hidroliza lor, suc gastric (care este acid). Acest Ph acid împiedică activitatea amilazei salivare, care acţionează asupra amidonului într-un mediu mai alcalin (bazic). De exemplu, este de evitat, pe cât posibil, asocierea cerealelor sau cartofilor cu brânză, a pâinii cu iaurt.

Amidon – glucoză
Este o asociere între două glucide cu timpi de digestie diferiţi. Nu vă grăbiţi să asociaţi deci, cerealele cu fructe!

Amidon – legume verzi
Legumele verzi nu favorizează, dar nici nu îngreunează digestia amidonului. Sunt însă recomandate aceste asocieri, deoarece legumele verzi aduc vitamine, săruri minerale şi oligoelemente, care ajută utilizarea ulterioară în organism a compuşilor rezultaţi din degradarea amidonului.

Amidon – apă (Atenţie!) Apa poate dilua sucurile digestive, încetinind digestia amidonului. Totuşi, hidroliza amidonului necesită o anumită cantitate de apă, care ar trebui, însă, să fie deja disponibilă în ţesuturi, deci să parvină organismului în afara mesei propriu-zise, graţie menţinerii unui echilibru hidric sănătos (minim 1,5 litri/zi).

Amidon – lapte
Laptele necesită un mediu acid pentru a fi digerat, fapt care se opune degradării amidonului.
În cazuri extreme, laptele mâncat cu pâine poate provoca chiar şi o indigestie.

Proteine – grăsimi
Grăsimile inhibă secreţia sucurilor digestive, încetinind digerarea proteinelor. De evitat această asociere mai ales în cazul persoanelor obosite.

Proteine – legume verzi
Este o asociere foarte bună. De exemplu: brânză albă cu praz sau ouă (nu maioneză care are grăsimile provenite din ulei) cu dovlecei.

Lipide – amidon   Este compatibilă asocierea grăsimilor cu amidonul, de exemplu cartofi fierţi, amestecaţi cu ulei sau unt uşor încălzit sau cu fulgi de ovăz sau alte cereale.

Lipide – legume verzi
Este o asociere foarte recomandată.

Lipide – Glucoză (fructoză)
Lipidele încetinesc absorbţia glucozei, care este una dintre cele mai rapide. (De aici şi folosirea ei ca substitutent de hrană în urgenţele medico-chirurgicale, când este administrată intravenos). În acest context se recomandă, de exemplu evitarea smântânii îndulcite.

 

Mic dejun	Prânz	Ora 17	Cină
mere, pere, urdă cu unt	ouă, nuci, andive, ciuperci, salată de castraveţi şi lăptuci, salată de morcovi cu ţelină, ulei de măsline, şvaiţer	mere, stafide	iaurt, castraveţi, varză verde, praz, dovlecei, brânză albă
struguri proaspeţi, iaurt, piersici, măsline, varză	caşcaval, praz, ridichi, spanac, salată de varză roşie, morcovi, cartofi la cuptor	prune uscate, pesmet cu unt	fasole verde, ouă, napi
căpşuni, miere, piersici, caise, lapte bătut (kefir)	smântână, dovlecel, conopidă, salată de sfeclă roşie, orez, migdale	banane, smochine şi curmale	Ştevie, brânză de vaci, pere, varză roşie
mere, germeni de grâu	ouă, vinete, gulii	gutui	şvaiţer, mazăre

 

Respectarea compatibilităţii elimină posibilitatea autointoxicării 

În cazul asocierii de alimente incompatibile se pot declanşa uneori fenomene de fermentaţie a glucidelor (generatoare de dioxid de carbon, acid oxalic, alcool – compuşi care produc balonări şi crampe abdominale, constipaţie sau diaree) sau procese de putrefacţie a proteinelor (rezultând hidrogen sulfurat, acid fenil propionic, indol, scatol, fenoli, alcooli, acid acetic – compuşi toxici pentru organism).

Aşa numitele regimuri omogene, bazate pe compatibilităţi alimentare, au darul de a uşura digestia, atât prin creşterea vitezei de absorbţie, cât şi prin diminuarea efortului organismului de a digera alimentele respective, precum şi de a suprima fenomenele fermentaţiei sau putrefacţiei intestinale. Se evită astfel producerea de toxine la nivelul tubului digestiv, prin a căror absorbţie are loc o autointoxicare progresivă a organismului, care poate genera diferite stări de boală.

În continuare, vă oferim câteva sugestii de meniuri bazate pe respectarea compatibilităţilor alimentare.

 

Diete ayurvedice pentru cele trei tipuri constituţionale fundamentale

O dietă corect concepută din punctul de vedere al criteriilor constituţionale poate fi uneori suficientă pentru a conduce, ea singură, însă într-un timp mai îndelungat, la vindecarea afecţiunilor de care suferiţi.

Tipul dezechilibrat la care predomină elementul aer – VATTA – este cel care suferă cel mai adesea de slăbire excesivă (emaciere), malnutriţie, boli consumptive (ex: tuberculoza). Focul lui digestiv este variabil, uneori digeră foarte uşor, alteori are dificultăţi în prelucrarea şi asimilarea hranei. Stările psihice negative care însoţesc bolile de tip VATTA sunt anxietatea, frica sau neliniştile de tot felul.

Tipul dezechilibrat la care predominant este elementul foc – PITTA – este tipul călduros, cu un apetit intens şi o digestie puternică.

În general suferă de arsuri la stomac sau în alte zone ale corpului. Acest foc digestiv îi poate cauza diaree, infecţii, boli febrile. Atitudinea negativă generatoare de boală se concentrează în cazul lui pe mânie, violenţă, criticism.

Tipul dezechilibrat la care predominant este elementul apă – KAPHA – este cel care are digestia cea mai lentă, suferind adesea, după masă, de o senzaţie de greutate în stomac. Este predispus la obezitate, iar emoţiile negative care îl caracterizează sunt lăcomia şi ataşamentul.

Vă prezentăm într-un tabel sintetic alimentele cele mai indicate fiecărui tip de dezechilibru constituţional, care pot să reechilibreze şi să armonizeze fiinţele respective.

	Tipul VATTA	Tipul PITTA	Tipul KAPHA
Fructe	caise banane cireşe grapefruit struguri ananas curmale smochine piersici	mere cocos pepene piersici prune dulci rodii stafide	mere caise cireşe afine prune uscate stafide rodii
Legume	castraveţi cartofi dulci ridichi dovlecei ceapă gătită (călită, fiartă, dar nu prăjită), fasole verde morcovi	conopidă ţelină varză fasole verde castraveţi dovlecei cartofi salată verde ciuperci	varză ţelină conopidă salată verde ceapă crudă spanac usturoi ciuperci ridichi morcovi
Cereale	grâu ovăz orez	grâu orez ovăz	orz porumb mei hrişcă
Produse Animale	unt unt clarifiat (în sanscrită – ghee – fiert pentru eliminarea apei şi a impurităţilor) lapte dulce iaurt kefir smântână	unt clarifiat lapte dulce unt nesărat	fără lactate (excepţie laptele de capră)
Uleiuri	toate uleiurile comestibile (cel mai intens efect de armonizare îl are uleiul de susan)	anumite tipuri de uleiuri comestibile	fără ulei (exceptând uleiul de porumb, migdale sau de floare soarelui, în cantităţi mici)

 

Cea mai pură hrană

„Din SATTVA (aspectul de elevare şi aspiraţie) se naşte Cunoaşterea, din RAJAS (aspectul de personalitate, acţiune excesivă) lăcomia, iar din TAMAS (aspectul de personalitate, acţiune excesivă) confuzia, iluzia şi ignoranţa” (BHAGAVAD GITA XIV.17).

Dieta cea mai favorabilă unei vieţi sănătoase şi frumoase este alcătuită doar din alimente pure, uşoare, moderat răcoritoare, care furnizează toată forţa de care avem nevoie, dar care nu tulbură mintea. Ea are la bază fructele şi legumele proaspete, crude, laptele, cerealele, în general alimentele având gust dulce natural şi pe care le vom prepara cu ajutorul focului, cât mai puţin cu putinţă.

Excitantele, alimentele picante, acre sau sărate favorizează desfăşurarea activităţilor intense, dar ele produc şi agitaţia minţii şi stimularea excesivă a simţurilor.

Hrana care a suferit o prelucrare termică îndelungată sau hrana reîncălzită, mâncărurile care datorită păstrării îndelungate sau în condiţii neadecvate au dobândit gust amar sau astringent, precum şi cele greu de digerat sunt TAMAS-ice şi opacizează mintea, producând o lentoare a gândirii, somnolenţă.

În concluzie, folosind principiile ayurvedice prezentate în acest articol, vă puteţi alege singuri alimentele SATTVA-ice, compatibile cu tipul dumneavoastră constituţional, necesare pentru a crea premisele unei „sănătăţi de fier”.

Încheiem cu un sfat extrem de preţios al lui Omraam Mikhael Aivanhov: „Hrana este o scrisoare de iubire trimisă de Creator, ce trebuie descifrată… Când începeţi să mâncaţi, trimiteţi dragostea voastră hranei şi în acel moment ea se va deschide să vă dăruiască comorile sale.”

 

Articol preluat din Revista YOGA MAGAZIN nr. 16

 

 

sursa-

 

yogaesoteric
21 februarie 2010

 

O civilizaţie antică pe Marte? Rămăşiţele acesteia sunt ascunse de NASA. O nouă controversă de proporţii FOTO+VIDEO

 

Un grup de vânători de OZN sunt convinşi că NASA acoperă rămăşiţele unei civilizaţii antice pe Marte. Ultima lor „observaţie” este o construcţie pe care roverul Opportunity a descris-o ca un „dom construit de om”, care se presupune că a fost lăsat în urmă de o rasă extraterestră, în trecut, când pe Marte era apă.

 

  

Ufologii pretind că strălucirea sau lumina din mijlocul domului este o dovadă că acesta ar putea fi confecţionat din metal şi că ar reflecta lumina soarelui.

 

 

„Existenţa unei cupole pe Marte dovedeşte că cineva sau ceva a construit-o în trecut. Este, oare, posibil să căutăm şi alte clădiri lăsate în urmă de locuitori antici de pe Marte? Și dacă ne uităm la dovezile care demonstrează că planeta roşie a fost, de fapt, locuită în trecutul îndepărtat de fiinţe care au dezvoltat întreaga planetă roşie la fel cum şi oamenii dezvoltă planeta Pământ? În timp ce această cupolă ar putea fi doar un fel de formaţiune stâncoasă naturală, ceea ce ar fi extrem de ciudat, noi nu putem nega probabilitatea că acestea ar putea fi, totuşi, rămăşiţele unei structuri extraterestre pe Marte”, a fost scris pe site-ul The Unsilent Majority.
 

 

 

Site-ul spune că poate exista, de asemenea, o a treia opţiune pentru a explica prezenţa cupolei. Vânătorii de OZN spun că NASA a dezvoltat un program spaţial secret în baza căruia operează în spaţiu.

 

În timp ce acesta pare a fi primul dom găsit pe Marte, altele au mai fost descoperite pe suprafaţa Lunii. Cea mai recentă observaţie similară de la începutul acestui an, în care teoreticienii conspiraţiei cred, a fost o replică a uneia dintre Marile Piramide din Egipt, pe Marte.

 

 

Invocând „designul aproape perfect şi forma acesteia”, ufologii au susţinut că „piramida” este încă o dovadă că o civilizaţie antică a trăit, odată, pe planeta roşie. În timp ce se crede că piramida ar fi „de dimensiunile unei maşini”, vânătorii de extratreştri spun că acesta ar putea fi doar vârful unei structuri mult mai mari, îngropate.

 

Canalul de pe youtube ParanormalCrucible merge mai departe, susţinând ideea că „designul aproape perfect şi forma” înseamnă că piramida este: „rezultatul unui design gândit şi cu siguranţă nu un truc de lumină şi umbră”.

În luna noiembrie în 2014, o femeie pe nume Jackie, invitată la postul de radio american Coast to Coast AM, a venit cu o „mărturisire”: a văzut un grup de bărbaţi care alergau spre planeta roşie în 1979. Jackie a spus că a fost membrul unei echipe de lucru, de descărcare a telemetrelor de pe Viking Lander, când a văzut acele fiinţe.

„Am văzut doi bărbaţi în costume spaţiale, diferite de cele voluminoase pe care le foloseam noi, de obicei, dar păreau totuşi că erau în ceva ce-i proteja. Ei s-au apropiat de Viking Explorer. Mă întreb, ai putea rezolva un mister nedeslușit de mine, vechi de 27 de ani?”, a întrebat ea prezentatorul.

NASA nu a confirmă povestea, dar asta nu i-a oprit pe teoreticienii conspiraţiei să susţină că acest lucru e încă o dovadă a „programului spaţial secret”.

sursa-

yogaesoteric
8 martie 2016

Pentru fiinţele umane ce se află la adâncime în peşteri survin anumite anomalii temporale

de profesor yoga Gregorian Bivolaru

 

Un fapt deja recunoscut în lumea științifică este acela că percepția timpului este diferită în măruntaiele Pământului. Pe măsură ce pătrundem mai adânc, kilometru după kilometru, spre centrul planetei noastre, funcțiile vitale ale organismului încetinesc, iar influența astrelor care ne ritmează orele și zilele se atenuează și ea. Aceasta este și opinia savantului Michel Siffre. El consideră că metabolismul uman este în mod cert influențat pe parcursul unei zile petrecute în adâncul Pământului, căci acolo timpul curge mai încet decât la suprafață. Este de netăgăduit că, în adâncul Pământului, așa cum multe tradiții ne confirmă, se produc diverse miracole. Astfel, dualașii, un trib african, cred că peșterile au proprietatea de a regenera trupul uman. Etnologul Paul Chantenet a asistat la mai multe expediții subterane ale acestui trib. Bolnavul, uneori chiar muribundul, este dus de-a lungul galeriilor mustind de apă, în profunzimile Pământului, până la o încăpere subterană, unde acesta intră până la gât în argilă moale. El este lăsat acolo pe parcursul a două zile, izolat, fără hrană, în întuneric. S-a constatat că în unul din două cazuri, bolnavul se vindecă.

Persoanele rămase captive sau izolate sub pământ în urma unor alunecări de teren au revenit la suprafaţă într-o stare mai bună de sănătate decât înainte! Dagmar Fernsfield, un savant american care a efectuat un studiu asupra sportivilor și speologilor, a ajuns la aceeași concluzie. Persoanele rămase captive sub pământ şi deci izolate de lume în urma unei alunecări de teren au revenit la suprafață într-o stare de sănătate mai bună decât înainte. Problemele osoase, de circulație sanguină dispar ca prin farmec. Speologul englez Waltham a scăpat, de exemplu, de un reumatism articular de origine infecțioasă.
Conform cercetărilor lui Fernsfield, țesuturile musculare și osoase ale sportivilor care erau și speologi prezentau mai puține semne de îmbătrânire.
Dar tradițiile antice merg și mai departe: uneori , curgerea timpului este pur și simplu oprită în profunzimile peșterilor Pământului. Să trecem în revistă câteva astfel de mărturii.

După anticul Pausanias, Epimenide din Creta a intrat într-o zi într-o grotă pentru a dormi. Nu s-a mai trezit decât… 40 de ani mai târziu!
Versiunea lui Diogene Laertius din „Viețile și doctrinele filosofilor“ (I, 109) despre același eveniment este chiar mai uimitoare.
Epimenide a fost trimis într-o zi pe câmp de către tatăl său, pentru a găsi o oaie pierdută. Pe la prânz, el s-a abătut de la căutarea sa și s-a adăpostit într-o grotă, unde a adormit timp de 57 de ani! Trezindu-se, el a continuat să caute oaia, crezând că a dormit doar puțin. Negăsind-o, a mers la ogorul familiei, cu intenția de a-l găsi pe tatăl său. Mare i-a fost uimirea descoperind că totul se schimbase și că pământul tatălui său aparținea acum altcuiva! El s-a întors în cetate într-o stare de perplexitate. Acolo, intrând în locuința familiei, a găsit niște oameni necunoscuţi, care l-au întrebat cine era. Abia atunci l-a recunoscut pe fratele său mai mic, care acum era deja bătrân, şi a aflat de la acesta despre lunga sa dispariție. Apoi a fost recunoscut și de mai mulţi locuitori din orașul său pe care-i lăsase copilandri şi care îmbătrâniseră foarte mult. Vestea s-a răspândit în întreaga Grecie, iar Epimenide a fost considerat de toţi ca fiind grecul cel mai iubit de către zei.

Povestea celor şapte adormiţi

În anul 250, în timpul unui val de persecuții asupra creștinilor, șapte tineri s-au refugiat într-o peșteră, aproape de Efes. Ei au dormit acolo un somn profund timp de... 200 de ani! Sub domnia lui Teodosius, în anul 450, ei s-au trezit, crezând  că tot ce au făcut a fost să doarmă foarte bine. Dar, intrând în Efes, au observat numeroasele schimbări care afectaseră orașul. Uimiți, punând întrebări în stânga și în dreapta ca să afle şi să înţeleagă ce se petrecuse, vizitatorii cei stranii au fost rapid remarcați de locuitorii din Efes. Aceștia au fost duși în fața episcopului.
Cei șapte tineri, care nu îmbătrâniseră deloc din momentul în care au adormit în peşteră, i-au povestit aventura patriarhului, apoi împăratului, lăsându-i cu gura căscată pe toți cei care îi ascultau. Chiar și Coranul, în sura a XVII-a, intitulată Peștera, amintește de această întâmplare. Dar în acest text sacru, cei șapte tineri au petrecut 309 ani în peșteră. Coranul precizează că aceștia au adormit adânc şi că „Dacă, pe neașteptate, i-ai vedea în această stare, te-ai întoarce și ai fugi, fiind cuprins de spaimă” (Coran, XVII, 17).

Accelerarea timpului

Am văzut că, pentru personaje ca Epimenide și cei 7 adormiți, timpul s-a oprit. Mai aproape de zilele noastre, să vedem un caz în care, din contră, timpul s-a accelerat. Americo Centeno era un țăran cubanez din valea Vinales, care, în anul 1931 avea vârsta de 20 de ani. În luna februarie a anului respectiv, împreună cu cei doi frați ai săi, Evaristo și Menelao, recolta guano (excremente de lilieci, ce se foloseau ca îngrășământ în zona respectivă) dintr-o peșteră. După două săptămâni de recoltare în peștera Maja, guano era pe terminate. Americo a decis să meargă mai adânc în interiorul peșterii, sperând că va găsi acolo un alt depozit din prețiosul îngrășământ. Cei doi frați ai săi și ceilalți săteni l-au văzut intrând într-o galerie, cu o torță. Și… nu s-a mai întors.
L-au căutat timp de o săptămână în labirintul de galerii și săli din interiorul peșterii, dar fără niciun rezultat, până într-o zi în care a reapărut, foarte straniu, în luna august 1954! Părea a fi un sălbatic, un om al pădurii, un „om-lup”, cu părul și barba foarte lungi. Scotea sunete guturale, aproape mugete. Printre cei care l-au descoperit se găsea și fratele său, Evaristo. În ciuda surprizei sale, acesta nu a avut niciun dubiu asupra identității personajului. Lui Americo îi lipsea degetul mic de la mâna stângă, la fel ca și fratelui său Evaristo. Sălbaticul descoperit avea, de asemenea, același semn pe tâmpla stângă ca și fratele său, Evaristo.
Mai târziu, unchiul său, Manuel, l-a recunoscut și el, grație unei cicatrici de pe coapsa dreaptă: când era mic, Americo căzuse de pe cal în prezența unchiului său; în cădere, se lovise de un gard de sârmă ghimpată, țepii intrându-i adânc în carne în locul respectiv.
Deși rudele sale îl recunoscuseră, toți ezitau asupra unui lucru important: individul găsit părea mult mai în vârstă decât tânărul care dispăruse în urmă cu 23 de ani. La prima vedere, părea să aibă în jur de 70 de ani, în timp ce Americo nu ar fi trebuit să aibă decât vreo 43 de ani în anul 1954.

Au încercat să închege un dialog cu el, dar a fost o pierdere de timp. Se aflau în fața unui specimen de sălbatic care nu vorbea deloc, era incapabil să articuleze un singur sunet inteligibil și părea că nu recunoaște pe nimeni. Internat pentru observații la spitalul din Pinar del Rio, acesta se va sinucide în ziua următoare, aruncându-se pe fereastră de la etajul trei. Medicii au decis să efectueze o autopsie. Atunci a apărut marea surpriză! În căderea sa, Americo se rănise la cap și se putea distinge, în rana respectivă, o bucată de plastic verde! Autopsia va revela că nefericitul suferise o trepanație pe creier și că bucata de plastic verde servise la înlocuirea unei părți din cutia craniană. Această bucată de plastic dur înlocuise perfect partea lipsă a osului cranian și părea bine sudată. Cicatricea rezultată în urma trepanației abia se vedea.

Unde trăise Americo în acești 23 de ani? Cine îi făcuse acea intervenție chirurgicală? De ce a îmbătrânit prematur? Multe întrebări, la care însă anchetatorii cubanezi au fost incapabili să răspundă. 

Un fenomen invers pare să se fi produs într-o peșteră din Marea Britanie

Grotele din Penzance, ținutul Cornwall, sunt subiectul unor povestiri aparent incredibile, spuse pe şoptite de locuitorii din această regiune. Vom cita doar două dintre ele.
Prima implică un cuplu de tineri căsătoriți, care se aflau în excursie în apropiere de Penzance, în anul 1960. Aceștia s-au așezat câteva minute să se odihnească în fața intrării uneia dintre aceste peșteri. Când s-au ridicat pentru a-și continua plimbarea, au avut dezagreabila surpriză să nu-și găsească obiectele pe care le aveau cu ei. Erau siguri totuși că nimeni nu se apropiase de acel loc. Dorind să depună plângere, s-au dus la cel mai apropiat post de poliție. Acolo, spre bucuria lor, cuplul și-a găsit toate obiectele pierdute. Însă plăcuta lor surpriză a fost dublată de o stare de perplexitate atunci când au aflat de la polițistul de serviciu că aceste obiecte fuseseră depuse la secție în ajun! Cu alte cuvinte, chiar în seara dinaintea zilei în care ei făcuseră excursia la peșteră!

Cea de a doua povestire referitoare la peșterile din Penzance are un deznodământ tragic. Un soldat american, deși fusese avertizat de locuitorii regiunii, s-a aventurat să exploreze o peșteră care avea o reputație proastă: mai multe persoane care intraseră acolo dispăruseră fără urmă. Și soldatul american s-a „evaporat” la rândul său, fără a mai reveni vreodată. Câteva luni mai târziu însă, cercetând grota, poliția a descoperit scheletul unui copil de cinci sau șase ani, îmbrăcat în zdrențele uniformei soldatului dispărut…

Ce este atât de misterios în profunzimile Pământului? Timpul care se accelerează într-o peșteră cubaneză, timpul care curge înapoi într-o grotă englezească… ne putem, pe bună dreptate, întreba: Ce există, atât de misterios, în profunzimile Pământului? Lumea zeilor? O altă civilizație, subterană? Putem lua în considerare aceste două piste după ce vom lectura istorioarele următoare. Un autor antic, Calistene, în lucrarea sa Viața lui Alexandru Macedon, a scris că faimosul cuceritor a ajuns într-o zi în faţa unei peșteri numite „Lăcașul zeilor”. El a efectuat acolo un sacrificiu și libații. Apoi a intrat în peșteră însoţit de câțiva soldați. Acolo, a perceput un fel de ceață luminoasă. A remarcat, în acest nor de raze, niște siluete și a auzit un murmur înfundat. Alexandru a distins câteva personaje care se odihneau, întinse. Privirile lor străluceau, luminoase. Alexandru s-a apropiat şi a intrat în dialog cu acele fiinţe deosebite. După Calistene, el a întrebat despre zeul Sarapis și despre regele Sesonchosis, stăpânul lumii, aflând că acesta trăia în lumea zeilor. Fiinţele luminoase i-au prevestit lui Alexandru destinul care-l aștepta.

Anomalii temporale în Evul Mediu

O întâmplare la fel de stranie, din Evul Mediu, ne este povestită de Gervais de Tilbury: istoria unui porcar care a văzut intratereștri. În Marea Britanie exista, la vremea respectivă, castelul Peak, o fortăreață situată în Derbyshire, clădită pe un promontoriu stâncos străbătut de caverne. Gervais de Tilbury a auzit o povestioară din gura unui localnic. În perioada în care William Peverel stăpânea acest castel, porcarul său a pierdut într-o zi o purcea de rasă. Căutând-o, acesta s-a aventurat într-o peșteră care nu fusese explorată până atunci. După ce a mers o bucată bună de vreme prin întuneric, porcarul a ajuns, uluit, într-un loc luminat, descoperind acolo... o câmpie întinsă. Înaintând pe un ogor vast, cultivat, acesta a văzut niște secerători care recoltau grâul și a recunoscut, printre snopii grei, purceaua care îi lipsea, dar care era înconjurată de numeroși purcei. Porcarul, rămas fără grai, dar totodată foarte mulțumit că și-a găsit animalul, și-a luat pur şi simplu purceaua și, bucuros, fără să-şi pună prea multe întrebări, s-a întors la turma sa, în ținutul său, unde domnea încă frigul iernii.

Sub picioarele noastre se petrec lucruri bizare! Să fie oare adevărată ştirea conform căreia ar exista, în adâncurile Pământului, o civilizație avansată care stăpânește tehnologii necunoscute nouă, locuitorilor de la suprafață? Mulţi spun că în interiorul muntelui Shasta din SUA ar exista o comunitate de fiinţe, necunoscută umanității, despre care unii cred că s-ar afla la originea misterioaselor apariții ale OZN-urilor. Este adevărat că, peste tot în lume, au fost descoperite orașe subterane. Astfel, în anul 1963, s-a descoperit încă unul în Anatolia (Turcia).

Un oraș subpământean

Într-o zi, Orner Demir a observat o găină dispărând sub pământ. Căutând-o, a descoperit o galerie foarte abruptă care ducea în subteran. Înarmat cu o torță, acesta a intrat și a găsit poteci, pasaje, nișe tăiate în piatră și guri de aerisire. Mai târziu, ample săpături arheologice au făcut posibilă descoperirea unui întreg oraș subpământean. În situl arheologic Derinkuyu au fost descoperite 13 niveluri de locuire, cel mai adânc situându-se la 85 de metri sub pământ, dar fără îndoială există și altele. Conform unei estimări, în acel oraș ar fi putut locui 20.000 de persoane. În afara spațiilor amenajate pentru locuințe, existau acolo, pe o întindere de 4 kilometri pătrați, depozite, pivnițe pentru vin, piețe, un locaș de cult și săli gigantice cu tavanul boltit, ce serveau probabil ca locuri de adunare publică sau ca școli. Este vorba, fără îndoială, în acest caz, despre o populație care se adăpostea de război și persecuții. Nu au fost găsite nici acolo, nici în altă parte, în vreo altă peșteră ce a fost locuită, dovezi care să indice faptul că ne găsim față în față cu „rasa care va veni“, cum o numea Bulwer-Lytton, și care stăpâneşte o energie secretă și redutabilă în orașele sale subterane.

Misterul rămâne încă de nepătruns, căci amplitudinea și diversitatea anomaliilor temporale care se manifestă în anumite peșteri este deconcertantă. Totul se petrece ca și când în aceste locuri timpul, aşa cum noi îl cunoaștem, ar fi suspendat, nu ar exista deloc, ca și când peștera respectivă ar fi o sui generis sferă de atemporalitate, în care concepția noastră rigidă despre timp este anulată. Dar este oare vorba despre un fenomen natural? Sau acesta este efectul unei tehnologii anume? În acest din urmă caz, ne putem pune următoarea întrebare: Cine o stăpâneşte?

Articol preluat din Caietul Taberei Yoghine de vacanţă Costineşti 2012, volumul 1, publicat la Editura Shambala, tipărit la Ganesha Publishing House.

sursa     yogaesoteric

Unui băiat evreu, în vârstă de 15 ani, i-a fost revelat viitorul cutremurător al Israelului și al lumii în timp ce era în moarte clinică (II)

Natan, un băiat evreu în vârstă de 15 ani, a avut în data de 27 septembrie 2015 o experiență la granița dintre viață și moarte (EGVM). El a fost în moarte clinică timp de 15 minute, perioadă în care susține că a mers în Shamayim (Rai, în ebraică) unde i-au fost revelate anumite aspecte despre viitorul lumii, al Israelului și a posibilei declanșări a celui de-al Treilea Război Mondial, care includ referiri exacte la SUA si Orientul Mijlociu, mai precis Siria.

Citiți  prima parte a articolului

Unui băiat evreu, în vârstă de 15 ani, i-a fost revelat viitorul cutremurător al Israelului și al lumii în timp ce era în moarte clinică (I)

Natan, un băiat evreu în vârstă de 15 ani, a avut în data de 27 septembrie 2015 o experiență la granița dintre viață și moarte (EGVM). El a fost în moarte clinică timp de 15 minute, perioadă în care susține că a mers în Shamayim (Rai, în ebraică) unde i-au fost revelate anumite aspecte despre viitorul lumii, al Israelului și a posibilei declanșări a celui de-al Treilea Război Mondial, care includ referiri exacte la SUA si Orientul Mijlociu, mai precis Siria.

Ca o sincronicitate, la această dată evreii au sărbătorit prima noapte de Sucot (una dintre cele trei mari sărbători evreiești). În plus, mai merită menționat un eveniment astronomic deosebit care a avut loc în acea noapte. Este vorba despre Super Luna Plină Sângerie (denumire datorată aspectului roșiatic pe care îl capătă Luna în acele momente de eclipsă). Super Luna este Luna Plină sau Luna Nouă, atunci când satelitul natural al Pământului se află cel mai aproape de Terra, punct numit perigeu. O Super Lună arată cu 12-14% mai mare decât contrapartida sa, Micro Luna.

Comunitatea evreiască afirmă că sincronizarea acestor evenimente susține validitatea divină a acestor profeții și că ar fi unul din cele șapte semne biblice prevăzute în tradiția iudaică referitoare la Apocalipsă.

Chiar dacă Natan nu a studiat niciodată într-o ieșiva (instituție evreiască tradițională de învățământ superior religios în care copiii, adolescenții și tinerii de sex masculin studiază Tora în sensul larg al acestui cuvânt, adică scrierile sfinte ale religiei iudaice), el menționează în profețiile sale, cu lux de amănunte, detalii, citate din textele sacre despre sfârșitul timpurilor. Băiatul afirmă că singura scăpare din fața evenimentelor catastrofale care vor urma o reprezintă căința, umilința, dăruirea sinceră față de Dumnezeu și abandonarea credinței formale. Dumnezeu știe deja ce se află în sufletul fiecăruia dintre noi și după această credință sinceră vom fi mântuiți sau nu.

 

Redăm în continuare fragmentele semnificative din interviul în cadrul căruia Natan face aceste dezvăluiri:

Rabbi Rami Levy: Tânărul care se află aici lângă mine se numește Natan. El nu locuiește în Ierusalim. Voi face o scurtă introducere și menționez că el a trecut printr-o experiență foarte dificilă și ne va povesti ce a văzut în timpul acesteia și ce mesaj ne este transmis. Este greu pentru cei din public să înțeleagă, comparativ cu ce va relata, că, în realitate, el are doar 15 ani. Atunci când sufletul părăsește trupul, acesta poate asimila în câteva minute un volum considerabil de informații. Cu alte cuvinte, în lumea de dincolo este posibil să învățăm foarte repede ceea ce unei persoane din această lume i-ar lua ani de zile. Acest adolescent are multe să ne spună așa că îi este dificil să exprime tot. În plus, nu găsește cuvintele adecvate pentru a descrie ceea ce a văzut, pentru că este vorba despre aspecte care nu aparțin acestei lumi. Dar de ieri, am petrecut mult timp împreună cu el, l-am încurajat și încet-încet a început să spună multe aspecte. În prima zi de Sucot, împreună cu mama sa au fost invitați acasă la unchiul său în orașul Modiine. După-amiază, a început să tremure și i s-au răcit mâinile și picioarele. A crezut că doar are nevoie să se odihnească. S-a dus să se întindă în pat și apoi ce s-a petrecut a fost uluitor. A simțit cum iese din corp prin nări. La început a plutit deasupra trupului neștiind ce se petrece cu el: cine era el, persoana întinsă în pat sau cea care plutea deasupra? Natan, e corect ce spun?

Natan: Da. Iată ce s-a petrecut: m-am simțit foarte rău în acea zi. Cu o zi înainte m-am simțit foarte amețit și chiar am leșinat. A doua zi după-amiază s-a petrecut la fel, nu eram bine și tremuram foarte mult. M-am întins în pat și m-am acoperit cu o pătură pentru că îmi era frig. Dintr-odată am simțit cum ies din trup și mă priveam din afară, cam la doi metri deasupra patului, cum stăteam întins. Nu înțelegeam cine sunt: cel de pe pat sau cel care plutea deasupra? Nu puteam să înțeleg asta. Apoi am început să mă înalț ca și cum aș fi urcat cu un lift invizibil. M-am ridicat din ce în ce mai mult în aer până când am părăsit camera și am ajuns să văd planeta din afară. Apoi am continuat să mă înalț până când am ajuns într-un fel de tunel imens la capătul căruia puteam vedea o luminiță. Este foarte greu de descris acest tunel. Avea o formă spiralată și puteam vedea nenumărate suflete acolo. Am început să merg către acea luminiță și, pe măsură ce mă apropiam de ea, se făcea din ce în ce mai mare, până când am ajuns la ea. Nu știu cum să descriu această lumină, dar ce pot spune este că simțeam mult bine, iar ea emana siguranță și iubire.

RRL: O poți compara cu ceva din această lume?

N: Nu, este imposibil, nu știu cum. Era ca și cum această lumină mi-ar fi vorbit în cuvinte, dar telepatic. Mi-a vorbit, mi-a pus întrebări, printre care și dacă vreau să mor. Am înțeles că dacă aș fi trecut de limita la care se afla lumina nu m-aș mai fi putut întoarce înapoi pe pământ. Am răspuns că nu știu și că nu aveam nicio idee despre ce să fac. Apoi pur și simplu am plecat de acolo. Dintr-odată am intrat într-o sală foarte mare, gigantică. Erau mulți oameni acolo. Toți erau îmbrăcați în haine frumoase, apoi m-am văzut pe mine care purtam haine rupte, mânjite de sânge. Mi s-a făcut foarte rușine. Toți acei oameni erau acolo pentru mine, erau fericiți și mă aplaudau. Am intrat în acea sală în care l-am întâlnit și pe Rabbi Ovadia Yosef care mi-a strâns mâna. Am întâlnit foarte mulți oameni cunoscuți care au murit, dar și mulți oameni necunoscuți. Acolo era o scenă foarte înaltă. Pe această scenă se aflau trei lumini: una foarte sus, la mijloc, și două lumini mici în stânga și în dreapta.

RRL: Ce erau acele lumini?

N: Sunt precum niște martori care enumeră faptele tale: cea din dreapta faptele rele și cea din stânga cele bune.

RRL: Știi dacă existau judecători acolo, precum un prezidiu?

N: Da.

RRL: Știi cine făcea parte din el? Era și Rabbi Ovadia Yosef?

N: Da, era cel care îl prezida, avea rolul de av beit din (n.r.: președintele Curții).

RRL: Și mai cine se afla acolo? Mai era și alt rabbi acolo cu el?

N: Cred că Rabbi Eliyachiv.

RRL: Și al treilea?

N: Nu îmi aduc aminte. Încerc să îmi aduc aminte, dar nu pot.

RRL: Există yetzer hara (tendința către rău) și yetzer hatov (tendința către bine)?

N: Da. Erau cele două lumini. În dreapta este yetzer hara și în partea stângă yetzer hatov. Nu vedeam ceva concret, ci doar aceste lumini despre care pur și simplu știam ce reprezintă.

RRL: Știai de la sine fără ca cineva să îți fi explicat?

N: Da. Pur și simplu știam ce reprezentau. Și apoi, dintr-odată, s-a făcut liniște. Dintr-odată toată gălăgia din acea sală, toate acele sute de oameni au tăcut brusc. Era o liniște deplină. În acel moment, lumina din dreapta a început să enumere tot ce am făcut rău în această viață. Absolut toate lucrurile rele. Sunt foarte stricți cu fiecare amănunt. Îți este arătat fiecare lucru pe care l-ai făcut în viață. Absolut fiecare și mă întreba „De ce ai făcut/zis asta?”

RRL: Păcatele?

N: Da, absolut toate.

RRL: Și ce simțeai în acele momente?

N: Îmi era extraordinar de rușine, o rușine pe care nu o pot exprima în cuvinte. Toată lumea se uită la tine în timp ce îți sunt arătate păcatele pe care le-ai comis în timpul vieții. Este foarte stânjenitor. Pe măsură ce mi se arătau, eram și întrebat „De ce ai făcut asta?”.

RRL: Până când îți sunt arătate faptele?

N: Până la ieșirea din corp.

RRL: Totul din viața ta?

N: Da.

RRL: Chiar și Netilat yadaïm (spălarea mâinilor)? Totul?

N: Da. Și nu doar mitzvot (faptele bune) și păcatele. Îți este arătată fiecare secundă din viață. După ce vocea din dreapta a relatat toate păcatele mele, vocea din stânga a început să enumere faptele mele bune. După toată rușinea îndurată pentru faptele mele rele, orice mică faptă bună făcută aici, acolo era considerată enormă. Simțeam o fericire indescriptibilă pentru fiecare lucru bun pe care l-am făcut. Cel mai mic lucru acolo răstoarnă lumi. Nu știu cum să explic, e ca și cum…

RRL: Ca o răsplată? De unde știi că ești răsplătit pentru acestea?

N: În momentul în care ești răsplătit toți strigă „Tzadik, Tzadik!” (cel virtuos) despre tine. Cu cât ai mai multe merite, cu atât mai mare este acea lumină din stânga.

RRL: Și în cazul păcatelor ce se petrece?

N: Înainte de toate trebuie să spun că acolo există ființe care sunt numite „îngeri ai distrugerii”. Sunt mici de statură, au bărbi și flăcări în ochi. Îți arată păcatele pe care le-ai comis și de fiecare dată apare foc și toată lumea strigă „Rasha, rasha!” (desemnează ființa care cedează în fața instinctelor animalice). Așa cum strigă Tzadik atunci când ai făcut ceva bun, strigă Rasha când ai făcut ceva rău. Este un amestec de stări de bine și de rău. Este foarte stânjenitor. Nu știu cum să explic. Apoi, am fost luat de două ființe cu aripi. M-au luat pur și simplu de brațe. Nu aveau brațe. Am văzut totul. Am văzut ceva în față și în spate.

RRL:Puteai să vezi în spate, în față și în lateral?

N: Da, în toate părțile. Simțeam tot ce se petrecea cu trupul meu în acele momente și ce se petrecea aici, în planul fizic. Știam totul, dar nu mă interesa, nu îmi păsa, nu era interesant ce se petrecea pe pământ. Aceste ființe m-au dus într-un subplan, într-un paradis inferior. A apărut brusc o poartă care s-a deschis și am putut vedea ființe care studiau Tora. Am văzut lumină acolo, era un sentiment copleșitor. Era atât de frumos. Lumina pe care am văzut-o la început era nimic în comparație cu aceasta. Emana foarte mult bine. Imaginați-vă cum este în părțile superioare ale Paradisului dacă aici, în partea de jos, era așa.

RRL: Poți descrie?

N: Nu, este imposibil. Este un sentiment de bine, de frumos, îți vine să rămâi acolo și să studiezi Tora. Pur și simplu vrei să rămâi acolo pentru totdeauna.

RRL: Ce vezi? Ce auzi? Ce miroși?

N: Este un miros foarte frumos. Nu poate fi descris în această lume, nu există termen de comparație. Pur și simplu vrei să rămâi acolo pentru eternitate. Acolo nu există lucruri materiale ca aici, acolo totul este spiritual. Trăiești un sentiment minunat!

RRL: Și știi că aceasta este doar intrarea în Paradis?

N: Da, simțeam că era doar intrarea. Înăuntru există niveluri și mai rafinate. Unde eram eu era locul cel mai de jos numit „Paradisul de jos”.

RRL: Îți arată și cealaltă parte?

N: Da. Hashem (Dumnezeu) a creat și opusul. Acei îngeri ai distrugerii despre care v-am povestit sunt îmbrăcați în negru și au niște bărbi foarte, foarte lungi, iar în ochii lor este foc. Acele ființe cu aripi au vrut să mă ducă în acel Paradis de jos, dar cei doi îngeri ai distrugerii nu le-au dat voie spunând că vor să mă ducă altundeva. Așa că m-au luat pur și simplu și m-au dus într-un loc unde era un cântar cu niște talere enorme în care erau puse păcatele și faptele mele bune. Absolut fiecare lucru. Așa cum am spus mai înainte, cel mai mic lucru bun avea puterea de a răsturna lumi acolo. Primești răsplăți imense. Când faci o binecuvântare este considerat un lucru enorm. Dar la fel este și în cazul păcatelor. Cea mai mică greșeală este considerată foarte gravă, chiar nu merită să facem păcate, nici cea mai mică faptă rea. Pe talerele cântarului au fost puse atât faptele bune, cât și cele rele. La început părea că sunt mai multe rele, dar până la urmă au fost mai multe bune. Am fost foarte fericit.

RRL: Ești norocos că ai mai puțin de 20 de ani.

N: Da. Apoi mi-au spus că dacă rămân acolo mai mult de trei ore nu mă mai pot întoarce aici. Simțeam că fusesem acolo ani de zile, dar mi-au spus că trecuseră doar câteva minute. Și era adevărat. Când am revenit în planul fizic nu trecuseră decât 15 minute.

RRL: Spune-ne câte ceva despre Gehenom (Iad). Doar câteva lucruri.

N: Bine. La început am urcat din ce în ce mai sus și am văzut nenumărate lucruri minunate pe care nu le pot descrie. Dar am auzit și văzut și lucruri înfricoșătoare. Am auzit niște țipete teribile, nu vă puteți imagina. Toate păcatele de pe pământ ne fac să ajungem acolo, dar pur și simplu nu se merită să le facem. Credeți-mă, nu se merită să trecem prin chinurile acelea. Nu vă puteți imagina ce am văzut acolo. Oamenii se auzeau țipând de jos. Din câte am înțeles, în Gehenom (Iad) există mai multe niveluri. Cu cât cobori mai jos, cu atât e mai rău. Simțeam cum trăiesc ființele de pe acele niveluri. Este înspăimântător!

RRL: Știi cum se numesc aceste locuri?

N: Da, îmi aduc aminte de unele dintre ele.

RRL: Ni le poți spune?

N: Unul se numea „Tzalmavet”. Acesta nu era un loc deloc bun. Altul se numea „Bor” (nume precizate și în Scripturi). Am văzut ca niște săli de clasă din care ieșeau flăcări. Nu știu cum să explic. Era foarte înfricoșător!

RRL: Și aceste nume le știi de acolo?

N: Da, le știu de acolo unde am fost plecat. Și mai știu ce fel de oameni erau acolo și de când erau acolo și cum se simte acolo. Nu era deloc plăcut.

RRL: Ce mai era acolo?

N: Am văzut pur și simplu universul. Și multe, multe suflete rătăcind prin univers.

Cineva din public: Ce este un suflet? Cum l-ai văzut? La ce te referi când spui că ai văzut un suflet?

N: Nu știu cum să explic. Un suflet e precum o adiere de vânt. Nu are mâini sau picioare, ochi sau gură. Chiar dacă nu poți vedea un trup, o față, pur și simplu știi despre cine este vorba și poți vorbi cu acea ființă. Îi auzi vocea și cunoști totul despre ea.

Cineva din public: Ai întrebat de ce ai mers acolo?

N: Da. Mi-au spus tot. Mi-au spus totul despre lume, despre Rai căci trebuia să merg acolo.

RRL: Haide să revenim la călătorie. După ce ți-a fost arătat Raiul și Iadul, răsplata pentru faptele bune și pedeapsa pentru cele rele, ce s-a petrecut? Te-au trimis înapoi aici? Te-au învățat ceva de genul cum să alegi?

N: Da, tu ești cel care alege. Dar este evident că vei alege binele și nu răul. Dar există cazuri în care nu poți alege, dacă ai mai multe păcate. Atunci ți se spune că trebuie să rămâi acolo...

RRL: Dar toți oamenii din această lume pot alege, au liber arbitru. Dacă faci fapte bune primești o răsplată, dacă faci păcate, primești o pedeapsă. Totul se petrece conform cu alegerile făcut în timpul vieții?

N: Da. Dar acolo nu mai poți alege. După ce ai murit nu mai poți face fapte bune. Ce ai făcut nu mai poate fi îndreptat.

Cineva din public: Ai trecut printr-o experiență minunată.

N: Da, atât plăcută, cât și neplăcută.

RRL: Nu vrea să își aducă aminte de cele neplăcute. A ales să se căiască. Și după ce va trăi 120 de ani, se va întoarce în Rai.

N: Apoi, m-au întrebat dacă vreau să rămân acolo sau nu, căci dacă rămân mai mult de trei ore nu mă mai pot întoarce. La început, în momentul în care am văzut Raiul am spus că vreau să rămân acolo. Dar după ce mi-au arătat partea cealaltă, m-au întrebat din nou dacă vreau să rămân, iar de această dată am răspuns că prefer să mă întorc pentru că aș putea să mai fac fapte bune și să acumulez mai multe recompense pentru a urca într-un Paradis mai înalt. După ce am spus că prefer să mă întorc, m-au trimis înapoi.

Cineva din public: Ți-au spus de ce ai mers acolo? Ai avut vreun merit anume? Care a fost acela?

N: Da, mi-au spus că am un merit pentru aceasta. Mi-au spus că nu am ajuns acolo din întâmplare.

Mai vreau să vă spun că atunci când mă întorceam am văzut ceva mai înfricoșător decât toate celelalte lucruri de până atunci. Au spus că nu este nicio problemă, mă pot întoarce.

RRL: Spune-ne cum s-a desfășurat procesul. Noi nu eram acolo.

N: Bine. La început nu am înțeles despre ce era vorba. Am văzut un om normal, avea mâini și picioare, dar era foarte înalt, gigantic, parcă nu se mai termina. Nu puteam vedea unde se termină trupul lui.

RRL: Cum arăta?

N: Avea ochi peste tot pe trup din care ieșeau flăcări. Era foarte înfricoșător! Simțeam că nu pot fugi de el. Nu poți scăpa orice s-ar petrece. E cu tine peste tot, nu te părăsește niciodată.

RRL: Cine era această ființă?

N: Era îngerul morții (descrierea este conformă cu ceea ce se regăsește în Chazal – înțelepciunea rabinică). Asta am înțeles din ceea ce am văzut acolo.

RRL: Ai înțeles că era îngerul morții?

N: Da.

RRL: Ți-a vorbit?

N: Da. M-a ținut. Avea un fel de furcă în mână și mă ținea așa.

RRL: Câți dinți avea?

N: Furca avea trei dinți. Apoi a venit către mine și pur și simplu mă ținea de piept cu furca. Era atât de înfricoșător, atât de teribil încât nu pot descrie! Conform cu cele relatate până acum contează de care parte a corpului mă ținea – de piept.

RRL: Și ce ți-a spus?

N: Mi-a spus să fac multe fapte bune pentru că voi fi răsplătit după ce voi face. Și chiar dacă nu voi face nimic, tot voi primi ceea ce merit. A mai adăugat cu o voce înfiorătoare că ceea ce am văzut până atunci a fost nimic.

RRL: Cum era vocea lui? Plăcută? Blândă?

N: Nu, deloc plăcută. Foarte puternică, nu glumesc, foarte înspăimântătoare.

Cineva din public: Cât ai stat acolo? Câte zile? Nopți?

N: 15 minute.

Cineva din public: Doar 15 minute și ai atâtea de povestit?

N: Da.

Citiţi  a doua parte a articolului

 

  

Rabbi Rami Levy: Chiar dacă este greu de înțeles cum se petrece, așa este: ceea ce aici ne ia mulți ani să învățăm, acolo poți înțelege într-un minut. Fiți atenți la ceea ce spune Natan, că singur putea să înțeleagă toate acestea. Nu este primul care a trecut printr-o astfel de experiență din care s-a întors. Eu personal cunosc foarte mulți la fel ca el și cu toții spun același lucru. Pot asimila un volum imens de informații într-o secundă. Aceasta înseamnă că respectiva ființă poate fi într-un loc și, în același timp, poate ști unde se află atât tatăl, cât și mama sa și ceea ce se petrece cu ei.

Natan: Știam tot.

RRL: Toate evenimentele din viața omului de pe pământ îi trec prin fața ochilor. Este pur și simplu lumea adevărului, acolo totul se revelează în întregime. Nu este nimic ascuns. Sufletul poate primi un volum nelimitat de informații. Noi ne aflăm în această lume în care suntem limitați, dar acolo nu există limite. Sufletul este nelimitat. 15 minute înseamnă mult acolo. Cunoaștem și cazul lui Ari Hakadosh, are în timpul Chlichit Seoud (a treia masă oferită de Sabat) a ațipit timp de 1-2 minute. Când a fost întrebat unde a fost, el a răspuns că a fost în lumile de sus, unde a aflat noi interpretări ale Torei, dar ar putea să povestească totul în 70 de ani, chiar dacă în planul fizic trecuseră doar două minute. Acolo nu există săli de clasă unde vine cineva, îți explică ceva, apoi dai un test și dacă nu treci testul îl mai dai o dată. Acolo cunoști adevărul pur și simplu direct, singur și imediat.

Cineva din public: Există timp acolo sau nu?

RRL: Nu există timp. Este o dimensiune dincolo de timp. Când Natan spune 15 minute este vorba despre noțiunea sa despre timp. Acolo este tărâmul eternității.

Cineva din public: Natan spunea că este important de care partea a trupului a fost ținut de acea entitate. De ce te-a ținut de piept?

N: Nu e de bine.

Cineva din public: Care e concluzia? Ai vrea să te întorci acolo pentru altă vizită?

N: Depinde în care dintre locuri.

Cineva din public: Deci nu ne-ai sfătui să mergem acolo?

N: Nu aș sfătui pe nimeni să meargă acolo. V-aș sfătui doar să faceți lucruri bune.

RRL: Ne sfătuiește să citim Tora, să facem fapte bune. Răsplata este mare și în acest mod nu va trebui să trecem prin suferințe acolo, în cealaltă lume. Recompensa este enormă. Lui i-a fost arătată doar intrarea în Rai, partea cea mai de jos. Natan, spui că acolo ești sub forma unui suflet și că în acest stadiu înțelegi lucrurile de unul singur.

N: Da. Știam și ce se va petrece în viitor.

RRL: Nu ai niciun dubiu. Totul este clar, știi pur și simplu. Ajungi acolo și știi deja totul. Dacă vezi un suflet știi cine a fost pe pământ. Dacă vezi un suflet în Gehenom, știi ce a făcut de a ajuns acolo și cum se simte în acel loc. Nu ai nevoie să întrebi.
Spui că ființele de acolo învățau Tora. Poți să ne spui cine erau aceste ființe? Nu nume sau unde au locuit, ci ce fel de ființe erau.

N: Nu erau Avrekhim (bărbați căsătoriți care studiază Tora în ieșive numite kolel) sau ceva de genul acesta. Erau oameni simpli care își alocau o perioadă zilnică de studiere a Torei. Dar am înțeles că era vorba de mai mult de atât! Că există niveluri și mai înalte decât acela.

RRL: Ce crezi că există în straturile superioare?

N: Împărăția lui Dumnezeu.

RRL: Cine ajunge acolo?

N: Oricine dintre cei care se căiesc. Dar nu din frica de a nu fi pedepsiți, ci din frica de păcat, din dorința de a ajunge în Rai. Asta am înțeles.

Cineva din public: Acesta este nivelul cel mai înalt?

N: Da. Cel mai înalt. Vă amințiți de lumina de care vă povesteam? Acolo acea lumină este mult mai mare.

RRL: Să ne întoarcem la faptul că ai spus că puteai ști ce se va petrece în lume. Ce ai înțeles că se va petrece?

N: Am înțeles că venirea lui Mesia și Geula (salvarea, mântuirea) vor avea loc în curând, în viitorul foarte apropiat. Este ceva iminent.

RRL: Când erai acolo nu aveai conceptul de timp. Ce poți spune despre timp în acel loc? Ce înseamnă „iminent”, douăzeci de ani, doi ani, o lună?

N: Iminent înseamnă imediat, adică în următoarele luni.

RRL: Știi și ce se va petrece? Știi asta de acolo?

N: Da, știu totul de acolo, doar de acolo.

RRL: Ce perioadă traversăm acum?

N: Una deloc bună. Mântuirea este foarte aproape.

RRL:Și ce se va petrece în timpul acestei Geula?

N: Se vor petrece lucruri foarte rele. Dar nu pentru toată lumea din câte am înțeles.

Cineva din public: Este sigur că Mântuirea va avea loc în lunile viitoare?

N: Da, va avea loc în lunile care urmează.

Cineva din public: Există posibilitatea să nu aibă loc?

N: Da, dacă toată lumea s-ar căi, asta nu s-ar mai petrece.

RRL: Nu înseamnă că nu ar mai avea loc Geula, ci doar nu ar mai avea loc evenimentele rele.

Cineva din public: Deci chiar dacă facem fapte bune sau rele, tot va avea loc.

N: Da, dar pentru cei care fac fapte rele, Mântuirea nu va fi plăcută ci foarte dificilă. Dacă ne căim ea se va petrece într-un mod plăcut.

RRL: Din câte ai aflat acolo, cum se va petrece?

N: Situația nu este deloc bună în prezent, este foarte rea, de fapt. Va avea loc un război foarte mare. Toată lumea va fi implicată în acesta: goimii (neevreii), arabii, toată lumea se va întoarce împotriva Israelului și va participa la acest război.

RRL: Cum va începe?

N: Numele persoanei care va demara acest război este Gog.

RRL: Știi la cine se referă?

N: Da, știu cu precizie. Este vorba despre președintele Obama.

RRL: El va demara acest război „Gog și Magog”?

N: Da, el va fi unul dintre ei, împreună cu armata lui.

RRL: Împotriva noastră?

N: Da. La început toată lumea va dori să cucerească Ierusalimul. Absolut toată lumea. Se vor lupta între ei fără să țină cont de noi.

Cineva din public: Cât timp va dura?

N: Nu va dura mult. Totul se va petrece în două săptămâni.

RRL: Ce evenimente rele vor avea loc?

N: Câteva milioane de oameni vor muri. Din câte am înțeles vor fi salvați doar cei care se vor căi, precum și cei care studiază cărțile sfinte și fac fapte bune.

RRL: În Ghemara (parte din Talmud) se afirmă că atunci când Rabbi Eliezer Hagadol a fost întrebat: „Ce putem face pentru a ne salva de chinurile profețite pentru «durerile facerii» lui Mesia (această expresie se referă la evenimentele care vor marca semnele vremurilor dinaintea venirii lui Mesia; este vorba despre cele 15 semne evidente enumerate în Talmud)?”, acesta a răspuns: „Trebuie să studiați Tora și să faceți gemilut chassadim (acte de caritate), acestea vor fi salvarea voastră”.
Acum spune-mi despre ce fel de război este vorba? Unul spiritual? Unul în care se vor confrunta soldați?

N: La început va fi o confruntare între soldați. Toată lumea va participa, pur și simplu, toții neevreii se vor lupta între ei pentru a pune mâna pe Israel pentru ca, în final, să se unească toți împotriva poporului lui Israel. Câteva milioane de oameni din poporul lui Israel vor muri.

RRL: Cei care nu au respectat învățăturile din Tora și care nu au făcut mitzvot (fapte bune)?

N: Da.

RRL: Și cu cei care respectă Tora și fac mitzvot ce se va petrece?

N: Depinde: unii sunt doar religioși, nu și credincioși cu adevărat. Însă, cei care vor face mitzvot din suflet, vor studia cu dăruire Tora și vor realiza acte de caritate vor fi salvați.

RRL: Cum vor fi salvați?

N: Din câte am văzut acolo ...

RRL: Ce înseamnă că ai văzut? Ca un film al viitorului?

N: Da, am văzut viitorul ca într-un film. Chiar dacă l-am văzut în doar câteva secunde, perioada de timp cuprinsă în el e foarte îndelungată. Prima dată am văzut filmul vieții mele. Mi-a fost arătată întreaga mea viață într-o sutime de secundă. Și am văzut chiar fiecare secundă pe care am trăit-o de când eram bebeluș până în prezent. Absolut tot.

RRL: Să mergem mai departe acum. Ai văzut ca un film al viitorului, a ceea ce se va petrece.

N: Da, am văzut cum toată lumea se va uni împotriva poporului lui Israel și va lupta contra noastră. Am văzut cum armata israeliană va rezista atacului timp de două zile. Apoi ne vor omorî, pur și simplu, și nu vom mai avea niciun sprijin în afară de a ne baza pe Hashem (Dumnezeu). Și, apoi, dintr-odată...

RRL: Stai puțin, ai spus că armata Israelului va rezista doar două zile?

N: Da, apoi vom fi terminați. Nu va mai rămâne nimic din armata noastră.

RRL: Deci nu vom mai avem deloc apărare, iar granițele vor fi descoperite?

N: Da.

RRL: Deci spui că Gog este, de fapt, Obama. El reprezintă Statele Unite. Spui că el va conduce acest război? Și cine i se va alătura?

N: Iran, întreaga ONU, Rusia, Coreea de Sud și alte 70 de națiuni se vor ridica împotriva noastră. Absolut toată lumea.

RRL: ISIS unde este în toată această poveste?

N: ISIS va răpi pur și simplu oameni.

RRL: De la noi?

N: Da, precum s-a petrecut în cazul lui Gilad Shalit (un soldat israelian care a fost ținut prizonier) și îi vor tortura. Am mai văzut că, pentru cei care merită să fie salvați, Har Hazeitim (Muntele Măslinilor), de lângă Ierusalim, se va despica în două, iar Mesia se va revela tuturor. Adică, se va arăta înaintea tuturor oamenilor și toți îl vor putea vedea pur și simplu pe Mesia și vor înțelege că este vorba despre El. Acesta va sta la intrarea în Har Hazeitim și va spune cine poate să intre și cine nu. Toți cei care nu vor merita aceasta vor rămâne afară și vor muri. Iar cei care vor merita mântuirea vor intra și vor fi salvați.

RRL: Cum se va deschide muntele? Va fi precum un cutremur?

N: Nu.

RRL: O bombă atomică?

N: Nu. Știți că pe Har Hazeitim există morminte. De acolo se vor ridica doi morți la viață. Unul dintr-o parte, iar celălalt din cealaltă parte, iar muntele se va despica în două. Așa se va petrece. Ce am mai văzut este faptul că Mesia este, mai înainte de toate, o ființă care nu poate să păcătuiască, nu a comis niciun păcat. Poate fi o persoană care este foarte bine cunoscută. Foarte, foarte mulți oameni îl cunosc din câte am înțeles. Dar toată lumea va fi surprinsă că dintre toți El este Mesia. El se va lupta împotriva lui Obama. Și nu doar atât. Îl va omorî și îl va îngropa în pământul lui Israel. Și am mai văzut că Mesia nu va vedea cine este credincios, cine are barbă, despre cine este vorba. În schimb, El va percepe gradul de sfințenie al fiecărei persoane, va simți puritatea fiecăruia, dacă a făcut mitzvot, dacă a făcut acte de caritate. Va face aceasta pentru a vedea dacă oamenilor le este cu adevărat frică de Rai sau pur și simplu le e frică de pedeapsă. Acestea vor fi criteriile judecății Sale. El nu va spune: „Tu porți o pălărie, tu o kipa așa că poți intra”, nu se va petrece așa. Va avea cu adevărat o anumită putere prin care va putea simți ce este autentic în sufletul fiecărei ființe.

RRL: Te întreb din nou. Știi toate acestea de acolo?

N: Da.

RRL: Asta înseamnă că acum o săptămână nu știai toate aceste lucruri.

N: Nu știam nimic din toate acestea.

Cineva din public: Nu ai citit în cărți sau undeva? Nimic?

N: Nu.

RRL: Revenim. El spune că Gog este Obama și că acesta va muri aici, pe pământul Israelului. Iar Hashem îl va îngropa pe Obama aici. Profetul Yechezkel (capitolul 39, versetul 11) spune: „În acea zi îl voi îngropa pe Gog în pământul lui Israel”.

N: Este exact ce mi-au spus. Exact!

RRL: Și afirmi că Har Hazeitim se va despica în două? Profetul Zaharia (capitolul 14, versetul 4) spune următoarele: „Şi-n ziua aceea Îi vor sta picioarele pe muntele Măslinilor – care se află-n faţa Ierusalimului, spre răsărit –; şi muntele Măslinilor se va despica: jumătate spre răsărit şi jumătate spre apus: o foarte mare prăpastie; şi jumătate din munte se va pleca spre miazănoapte, iar jumătate spre miazăzi.”

N: Chiar așa scrie?

RRL: Da, profetul Zaharia, cu foarte mult timp în urmă.

N: Este exact ce am văzut și ce se va petrece dacă lucrurile continuă așa ca în prezent. Cu siguranță!

Cineva din public: De unde vom știi că toate acestea au început să se petreacă?

N: Înainte de toate, deja au început să se petreacă toate acestea. În data de 27 Elul (11 septembrie 2015).

RRL: Deja a început totul de anul trecut?

N: Da, de anul trecut.

RRL: Deci cu trei zile înainte de Rosh Hashanah (anul nou evreiesc) a început „Gog și Magog”?

N: Da, acest război deja a început.

RRL: Cum de nu simțim nimic?

N: Pentru că Cel Sfânt nu va interveni de la început. Totul se va petrece într-o anumită zi. Ceva se va petrece și totul va exploda. Atunci vom ști imediat că suntem în plin pericol de război. Toată lumea va vorbi despre faptul că Al Treilea Război Mondial a început. Toată lumea va înțelege că Dumnezeu permite să aibă loc această situație.

RRL: Deci ce afirmi este că va avea loc un conflict de proporții și toată lumea se va lupta contra celorlalți?

N: Da. Mai întâi se vor lupta unii contra altora.

RRL: Și cu noi ce se va petrece?

N: Inițial vom fi excluși, însă ulterior toți se vor uni împotriva noastră.

sursa-

yogaesoteric
23 aprilie 2016