ÎNGERI ELECTRICI

ÎNGERI ELECTRIC

FOTOGRAFIA CARE A FĂCUT ÎNCONJURUL LUMII   
      
“Îngerii se hrănesc cu electricitate.”         
            Aceasta este concluzia grupului de experţi angelologi americani de la universitatea particulară californiană Angelheart University care au studiat fenomenul vreme de trei ani. Ideea de a afla adevărul despre natura îngerilor le-a venit studiind diverse documente, fotografii, înregistrări video şi declaraţii ale unor martori oculari care îi descriau ca “luminoşi”. Deşi studiile de specialitate arată că îngerii, sau mesagerii, sunt acele entităţi divine create de Dumnezeu odată cu toată lumea celor văzute şi nevăzute din nimic şi cunoscându-se şi faptul că ei nu au trup fizic, totuşi, au constat experţii, în anumite credinţe populare, foarte mulţi oameni erau, şi sunt în continuare convinşi, că ei se hrănesc şi cu alimente de natură fizică. De Buna Vestire sau Blagoveştenii, cum mai este cunoscută la ortodocşi această mare sărbătoare religioasă, se ştie bunăoară că oamenii pun în pragul casei pâine şi sare pentru a hrăni îngerii. Credinţele lor, întemeiate pe religia creştină iudeo-creştină se bazeză pe faptul că dacă  Iisus, care după cum se ştie era de natură duală, umană şi divină se hrănea cu astfel de hrană, atunci şi îngerii, care pot lua oricând înfăţişare omenească, o pot face. Sunt binecunoscute în acest sens cazurile de îngeri care în vechime au luat înfăţişare omenească, precum cei doi bărbaţi care l-au vizitat pe Lot şi l-au convins de stricăciunea sexuală a locuitorilor Sodomei şi care au distrus Sodoma şi Gomora (Fac19.1-29) sau cazul lui Iacov care s-a întâlnit cu nişte îngeri în locul pe care avea să-l numească Mahanaim (Fac 32.1-33.11) sau al lui Aravna Iebusitul care a văzut îngerul ce ucisese prin ciumă 70 000 de oameni în Israel, ca pedeapsă pentru păcatul lui David(1Cron. 21.20) sau al lui Balaam, a cărui măgăriţă era înzestrată cu darul vorbirii şi care l-a văzut pe îngerul Domnului stând în drum, cu sabia în mână şi cu care a purtat un dialog. (Numeri 22)      
            “Am fost foarte uimiţi să constatăm că cea mai mare aglomeraţie de îngeri, nu se-ntâmplă la canonizări, atunci când coboară nu mai puţin de trei miliarde de îngeri, aşa cum afirmă reputatul maestru ezoterist român, medicul Muşceleanu care i-a numărat, ci atunci când se produc aurorele boreale. Aceea este de fapt o mare sărbătoare a îngerilor, un festin cu electricitate şi o “baie” de electromagnetism, care face ca cele cinci miliarde de îngeri pogorâţi la “banchet” să se simtă viguroşi şi în plină formă şi să-şi reia cu forţe proaspete misiunile lor îngereşti pentru oameni .” a declarat profesorul universitar Dr. Doc. Dorin Vertu, angelolog de origine română de la Angelheart University, pentru renumita publicaţie catolică ezoteristă Angel Cried .          
            Desigur că declaraţiile şi concluzia membrilor grupului de experţi americani, ca şi cele câteva fotografii pe care le-au obţinut de la un înalt ofiţer superior CIA care lucra sub acoperire la NASA, al cărui nume din motive de securitate nu a putut fi dezvăluit şi în care se vedea limpede, că petele de lumină de pe ele nu erau nici de la lentilele aparatelor foto, dar nici OZN-uri nu păreau a fi, ci mai mult ca sigur erau îngeri, au fost primite cu scepticism de vindecătorii cu îngeri, aceştia neputând să admită faptul că ceea ce considerau ei până atunci a fi energie divină, cristică şi mistic-superfluidică, energie pe care ei înşişi o primeau direct de la îngeri, este de fapt banala energie electrică. Nici luarea de poziţie a monseniorului Gaspard II de Coligny, Consilerul pe probleme extraterestre al Vaticanului, nu a reuşit să-i convingă de noua evidenţă.     
            Nici reacţiile nutriţioniştilor nu au fost pe măsura aşteptărilor, căci aceştia au tras imediat concluzia că îngerii sunt de natură electrică, adică fenomene electrice, pentru că, ziceau ei, “eşti ceea ce mănânci”, ceea ce a făcut să se scandalizeze aproape toate bisericile creştine care îşi vedeau dogmele periclitate, mulţi ezoteriştii de renume care scriseseră tratate despre îngeri şi acum nu le mai puteau vinde, precum şi comunitatea oamenilor de ştiinţă, comunitate care oricum nu credea în îngeri. Companiile de energie listate la bursă însă şi-au frecat mâinile de satisfacţie, deoarece au putut astfel justifica, pierderile de energie de pe reţea care conduseseră la ridicarea preţului pe kilowat şi care, explicau purtătorii lor de cuvânt, s-au concretizat în diminuarea profitului şi a scăderii cotaţiilor acţiunilor lor.
            Iată însă că o nouă dovadă, a făcut ca afirmaţia grupului de cercetători să fie însă validată, ceea ce a înfierbântat şi mai tare spiritele, de data aceasta fiind vorba despre o fotografie a unui înger despre care se ştie că a fost făcută chiar în centrul Bacăului, în Piaţa Catedralei, de către un fotograf amator, pe nume Paul Ilie, student în anul trei al Facultăţii de Teosofie Ortodoxă din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, atunci când se afla în weekend la prietena sa. Fotografia însă, imediat ce a apărut în mainstream media internaţională a devenit foarte repede un subiect de scandal şi de muşamalizări la nivel guvernamental. Şi lucru ciudat, reprezentantul BOR-ului se face că plouă şi declară că nu ştie nimic despre nicio fotografie “şi în orice caz, a zis el, să afirmi că îngerii mănâncă electricitate e ca şi cum ai zice că Moş Crăciun este femeie.”. Cât despre presa românească ce să mai vorbim...!? Ea ca de obicei, tace. Adevărul însă, oricât de dureros sau neconvenabil este pentru cei care ne conduc vieţile, credinţele şi destinele trebuie totuşi să iasă la suprafaţă. Iată  ce a  declarat Paul Ilie: 
        
            “Stătusem toată noaptea în pat cu prietena mea Maria, citind Biblia la lumânare şi vorbind despre îngeri. Pe la miezul nopţii se produsese o pană de curent, aşa că a fost foarte romantică noaptea aceea de taină şi sfinţenie petrecută la lumina lumânării, cu Biblia şi cu damigeana între noi. Când s-a luminat de ziuă Maria a dat fuga la baie să facă duş iar eu am ieşit să fumez o ţigară pe balcon. Nu-mi era somn şi mă bucuram ca un copil de aerul proaspăt al dimineţii. Şi cum mă uitam eu aşa la minunea de zi pe care ne-o aducea Dumnezeu, privirea mi-a fost atrasă de o formă luminoasă care stătea nemişcată în capul stâlpului de peste drum.. Nu mi-am putut da bine seama ce poate să fie dar mi s-a părut foarte ciudată, căci răspândea o lumină auriu-violetă cum nu mai văzusem până atunci, iar din lampa stâlpului săreau scântei de ziceai că e un scurtcircuit.  
            Am strigat-o pe Maria să vină sa vadă şi ea, dar nu m-a auzit deoarece cânta de mama focului “Fericirile” în baie, aşa că am luat Nikon-ul pe care-l primisem cadou de la tata când am intrat la facultate, şi am făcut trei poze consecutive. Doar atâtea am apucat să fac, iar când am luat aparatul de la ochi, forma aceea nu mai era. Dispăruse. În schimb atunci când m-am uitat să văd ce a “văzut” aparatul, doar în prima fotografie apăruse ceva, celelate două fiind complet întunecate, de parcă mi le ştersese cineva. Am pus zoom pe poză şi... mi s-au înmuiat picioarele. În vârful stâlpului era înfipt un înger. “Ptiu drace !” mi-am zis şi mi-am  făcut sfânta cruce, crezând că este o lucrare diavolească, după care văzând că Maria tot nu mă aude l-am sunat imediat pe duhovnicul meu care-mi este şi profesor de doctrina pastoraţiei antroposofice contemporane. Când a auzit ce poză am făcut mi-a zis să vin imediat la el cu aparatul.      
            Am făcut ascultare, am pus degrabă poza pe un stick, m-am suit în primul tren de Iaşi şi pe la orele unşp’ce eram la el acasă cu patrafiru pe cap şi i-am spus tot. După spovedanie am băgat stick-ul în laptopul lui şi a rămas siderat! “ Nu ştiu ce să zic... Când îl văd aşa înfipt în stâlpul ăla aş zice că este unul dintre marii sfinţi stâlpnici, ori Simeon, ori Alipie... dar parcă n-ar fi ei, că ăştia nu aveau aripi.” “ Dar ce este un stâlpnic dom’ profesor ?” l-am întrebat şi mi-a răspuns: “ O să afli la anu că asta-i materie de anul patru, Ia să vedem în Sinaxar”, mi-a răspuns el luând o carte groasă din bibliotecă.       
            “Alipie a trăit în zilele împăratului Eraclie, în anii 608, şi se trăgea din cetatea Adrianopolei paflagonilor. Mai înainte de a se naşte el, s-a arătat prin nişte semne dumnezeieşti maicii sale în ce chip vrea să fie. Şi după naştere a mirat atât pe oamenii cei de atunci cât şi pe cei de acum, cu vederea şi cu auzirea lui. Că se arată maică-sa când era grea cu dânsul, că ţinea în braţe un mieluşel frumos, care avea în corniţele lui făclii aprinse. Acesta era semn al virtuţilor şi strălucirii ce avea să aibă el mai pe urmă, căci s-a luptat cu toată nevoinţa şi a întrecut pe mulţi cu răbdarea, că a stat pe stâlp în soare 53 de ani. De aceea rănindu-l şi pe el vicleanul diavol, ca şi pe Iov, cu rană, pentru aceasta sfântul în pizma vrăjmaşului s-a rezemat întru acel stâlp numai pe o parte de a răbdat 13 ani, de nu s-a mai întors pe cealaltă parte, până când şi-a dat cinstitul său suflet în mâinile lui Dumnezeu. Iar toată vremea vieţii lui a fost o sută de ani.”            
            “Nu, mai zise profesorul, nu este acesta, stai să-l vedem pe Simeon, deşi, dacă mă gândesc mai bine, sunt vreo trei stâlpnici cu numele acesta, şi-apoi mai e şi un Daniel şi încă vreo trei eretici monofizişti anatemizaţi. Nu, categoric nu sunt stâlpnicii, că-s prea mulţi iar ăsta al tău are aripi cu pene, pe câtă vreme de pe urma stâlpnicilor nu ne-au rămas decât nişte moaşte. Cum îi zice la aparatul tău? m-a întrebat. “Nikon”, i-am răspuns eu. “Ăsta e ! Preacuviosul Părinte Nicon, numit şi "Pocăiţi-vă",  a zis el şi iar a-nceput să citească din Sinaxar.

            “Acesta se trăgea din ţara Armeniei, fiind fiu al unui oarecare om mare. Deci auzind dumnezeiescul glas ce zice: "Tot cel ce va lăsa pe tatăl şi său pe mama sa" şi celelalte, şi-a lăsat tot şi s-a dus la o mănăstire unde a arătat tot felul de nevoinţe şi a întrecut pe toţi monahii cei mai dinainte de dânsul, cu desăvârşita aspră petrecere. Iar tatăl său aflând că se află la mănăstire, cercetă toate locaşurile călugărilor. Iar sfântul ieşind din acea mănăstire, a colindat tot Răsăritul propovăduind tuturor şi zicând: "Pocăiţi-vă". Deci s-a dus şi în insula Creta la toate cetăţile şi oraşele din ea; apoi s-a dus la cetatea Lacedemoniei în care a făcut multe minuni şi a zidit o biserică în numele lui Hristos, Mântuitorul nostru. Unde aflându-se până în sfârşit, s-a mutat către Hristos cel dorit, luând cununa nevoinţei.”      
            ”Auzi, Paule, îmi zise profesorul, ia dă să văd Nikonu’ ăla al tău, că s-ar putea să fie nevoie de-o sfeştanie !” şi numai ce văd că-mi înhaţă aparatul de pe masă, îi desface capacul din spate şi mi-l stropeşte cu aghiazmă. În momentul în care s-a auzit un pârâit scurt şi un firicel de fum a ieşit din el, profesorul mi-a zâmbit satisfăcut: “Gata l-am scos! Ei ai văzut !? Ce ţi-am zis eu ! Acolo se pitise Ucigăltoaca !” după care a bătut o cruce mare. N-a fost chip să mă mai gândesc atunci că-i pârlise circuitele, pentru că a trebuit să-i ţin isonul şi găletuşa cu aghiazmă până la terminarea sfeştaniei. Şi oricum nu puteam să zic nimic, căci aveam şi un parţial pe care trebuia să-l dau cu sfinţia sa, şi-aunci el era cel ce făcea ascultarea.
            “Dar acum să ştii că tot nu sunt lămurit dacă este lucrare diavolească sau duhovnicească ceea ce ai pozat tu aici, aşa că scrie-mi tu rogu-te trei CD-uri că trebuie să raportez şi eu mai departe superiorilor mei. Scrie ce mi-ai povestit mie la spovedanie şi-apoi pune şi poza! Uite, ai aici înregistrarea spovedaniei, mi-a zis el, întinzându-mi un reportofon. Fă-i şi o traducere în engleză, te rog. Rusă ştii ?” “Nu”. “Lasă atunci că traduc eu. Dar poza te rog să o pui pe toate trei CD-urile, bine !?” “Da” “A! Şi mai fă-mi şi mie încă o copie !”. “Da dom’ profesor.”, i-am răspuns şi m-am apucat de treabă.      
            Nu ştiu ce a făcut exact dom’ profesor cu CD-urile, dar n-au trecut nici trei zile şi a vuit presa locală de declaraţia unui grup de cercetători americani specializaţi în îngeri, iar poza făcută de mine am văzut-o într-un articol intitulat “An Angel în Paradise” al revistei americane Angels For All, pe care mi-a dat-o un coleg, ca să mă amuz. Nu m-am amuzat deloc, deoarece în articol era anunţat ca autor al fotografiei John Doe, un protosinghel african american de care nu auzisem în viaţa mea iar oraşul în care chipurile fusese făcută captura foto era din California şi se numea Paradise. Ceea ce m-a enervat însă cel mai tare nu a fost faptul că era evident că în poză erau nişte blocuri muncitoreşti şi o catedrală ortodoxă în piaţă, ca să nu mai vorbim de maşinile parcate în faţa blocului care numai americane nu erau, ci m-a enervat că protosinghelul povestea întâmplarea exact cu cuvintele mele de la spovedanie.      
            Nici n-am băgat de seamă că dom’profesor al meu de antroposofie a apărut după o săptămână la facultate într-un BMW, nou nouţ. Colegii mi-au atras atenţia.“   
                
            De-aici încolo lucrurile păreau că scapă de sub control. Ceea ce studentul Paul Ilie nu a mai cunoscut a fost faptul că şi în Rusia a apărut exact aceeaşi fotografie cu o poveste identică, al cărei protagonist era de data aceasta colonelul în retragere Ivan Cinzeakov, fost luptător în trupele de desant din Cecenia. Doar data pozei era modificată şi antedatată iar locaţia capturii ei, după cum pretindea autorul articolului, era parcul cartierului Butovo din Moscova, unde se droghează de obicei adolescenţii. Ştirea şi fotografia apărute în ziarul moscovit Krasnâie Angheli a încins atât de tare spiritele încât a fost preluată a doua zi de postul de televiziune Kanal Pervâi, prilej cu care care a fost prezentat un interviu cu “autorul” fotografiei, urmat apoi de o emisiune de dezbatere publică avându-i ca invitaţi speciali pe purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Moscovei, preşedintele Academiei Ruse de Ştiinţă precum şi paranormalii Anatoli Nasparovski şi Nina Kagulina.      
            Cuvântul de deschidere i-a fost acordat purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Ruse care s-a arătat sceptic în privinţa concluziei pripite avansată de presa rusă cu privire la natura electrică a îngerilor, dar care în schimb s-a arătat extrem de bucuros de faptul că miracolul apariţiei şi fotografierii îngerului a fost îngăduit de Dumnezeu să se producă pe pământul sfânt al Maicii Rusii, concluzionând că pe drept cuvânt Rusia poate fi considerată Grădina Maicii Domnului şi că Moscova este îndreptăţită să fie capitala creştinismului mondial. A vorbit apoi Preşedintele Academiei Ruse de Ştiinţe care a arătat cât de importantă este energia electrică şi atomică pentru omenire şi pentru apărarea Rusiei şi cât progres a adus ea umanităţii, dar că şi el, la rândul lui, ca apărător al darwinismului evoluţionist şi ca ateu, rămâne sceptic vizavi de existenţa îngerilor, considerând că imaginea îngerului înfipt în stâlp este doar un simplu efect optic, o iluzie cunoscută de ştiinţă drept Fata Morgana.   
            Emisiunea a durat mult mai mult decât s-au aşteptat redactorii deoarece, pentru întâia dată în istoria televiziunii a fost  transmis în direct un channeling efectuat în tandem de către cei doi mediumi celebrii cu Sfântul Dionisie Areopagitul, mărturisitorul celor nouă ierarhii cerești. În momentul în care Sfântul a început să vorbească prin gura Ninei Kagulina, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei s-a enervat, spunând că el nu poate accepta asemenea sacrilegiu infam şi a părăsit furios emisiunea aruncând anatema asupra celor doi paranormali şi a redactorului emisiunii care a permis ca această lucrare diavolească să se întâmple. Incidentul însă, care în alte circumstanţe s-ar fi putut transforma într-un scandal public de proporţii, a fost repede dat uitării atunci când Sfântul Dionisie Areopagitul a certificat autenticitatea fotografiei şi a locaţiei corecte, respectiv cartierul Butovo, recunoscând - fapt deosebit de important - că într-adevăr, atât îngerii cât şi arhanghelii se hrănesc cu electricitate pură, fie naturală, de la fulgerele globulare sau de la aurore, fie din cea produsă de om, absorbţia energiei electrice făcându-se de la stâlpii de înaltă tensiune. Întrebat de ce la vremea când a descris ierahiile de îngeri nu a specificat şi felul lor de hrană, Sfântul a răspuns că omenirea nu era atunci pregătită să afle informaţia tăinuită că electricitatea era deja cunoscută şi utilizată de către antici şi că nu venise încă momentul ca ea să fie redescoperită.          
            Şi de-aici a început scandalul internaţional. Fragmentele de emisiune cu interviul fotografului amator Cinzeakov şi cu channelingul Sfântului Dionisie Areopagitul a fost cumpărat de CNN-Heaven iar fotografia îngerului a putut fi văzută a doua zi de întreg mapamondul, fapt care a avut ca urmare protestele vehemente ale publicaţiei americane Angels For All, care a dat în judecată la Curtea Penală Internaţională de la Haga ziarul moscovit Krasnâie Angheli reclamând încălcarea dreptului de proprietate intelectuală asupra publicării fotografiei şi a istoriei capturării ei, şi cerând o dezminţire oficială şi o despăgubire de 10.000.000 de dolari.           
            La rândul ei publicaţia rusă a dat în judecată publicaţia americană pentru spionaj spiritual şi furtul de material fotografic şi idei, aducând ca probe depoziţia publică filmată a Sfântului Dionisie Areopagitul şi mai ales data executării fotografiei, cerând şi ea o dezminţire oficială şi daune materiale şi morale în valoare de 20.000.000 de euro şi interzicerea apariţiei publicaţiei pentru fraudă psihică.      
            Cum lucrurile începuseră să ia o turnură politică tot mai evidentă, Vaticanul s-a  oferit să medieze această neînţelegere şi se pare că manevrele de culise şi negocierile purtate cu ambele părţi, la toate nivelurile, au avut succes, deoarece în mai puţin de două săptămâni protosinghelul african american John Doe a fost numit episcop de Los Angeles, Cinzeakov a fost înaintat la grad de general locotenent în retragere, directorii celor două publicaţii, americană şi rusă, au devenit consilieri pe probleme angelologice ai Vaticanului,  iar  Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Rusiei a fost scos la pensie şi înlocuit cu altul mai tânăr care a declarat imediat presei că îngerii există sunt de natură electrică şi că cercetătorii ruşi sunt pe cale să obţină unul pe cale de laborator. Deşi nu a fost uşor, autenticitatea fotografiei a fost atribuită definitiv ruşilor, fapt care a determinat o schimbare de luare de poziţie a patriahului Moscovei. Acesta a declarat în direct la CNN-Heaven, într-o emisiune la care a fost prezent şi Papa, că ecumenismul reprezintă  viitorul de aur al creştinătăţii şi că într-adevăr, deşi sunt de natură divină, îngerii se hrănesc cu electricitate.

Fotografie de Paul Ilie

 

 

http://rodulpamantului.blogspot.ro/2012/11/ingeri-electrici.html