Secrete.

joi, 2 august 2012

Despre canpa , marijuana si teoria conspiratiei

Despre canpa , marijuana si teoria conspiratiei

Ştiaţi că planta denumită “cânepă” are peste 25.000 de utilizări?
De la alimente, vopsele şi combustibili şi până la îmbrăcăminte şi materialele de construcţii, cânepa e folosită peste tot.
Urme de cânepă se găsesc chiar şi în pliculeţele de ceai Lipton.
Şi chiar şi la o parte din maşinile fabricate azi, se găseşte tot cânepă.
Cea mai veche dovadă despre utilizarea ei o reprezintă o bucată de ţesătură de cânepă, descoperită în Mesopotamia şi datând de peste 10.000 de ani.
Cea mai veche hârtie provine din China, în urmă cu două milenii şi este făcută din fibră de cânepă.
Chiar şi faraonii au utilizat cânepa în construcţia marilor piramide.
Cânepa a devenit atât de importantă în Anglia secolului al 16-lea, încât regele Henry al VIII-lea a aprobat o lege în anul 1553 prin care îi amenda pe fermierii care nu creşteau pe pământurile lor cel puţin un sfert de acru de cânepă pentru fiecare 60 de acri deţinuţi.
În America, au existat perioade în care puteai chiar plăti impozite în natură, în cânepă.
În anul 1850, în SUA existau mai mult de 8.000 de ferme de cânepă.

La fiecare 3,6 secunde câte un om moare de foame.
Seminţele de cânepă sunt cele mai hrănitoare şi o soluţie economică pentru a pune capăt foametei de la nivel mondial.
Cu o concentraţie de 80% de “grăsimi bune” de care corpurile noastre au nevoie pentru menţinerea unei sănătăţi acceptabile, precum şi proteinele şi aminoacizii deţinuţi, cânepa reprezintă un echilibru perfect necesar alimentaţiei umane.

Primul motor diesel a fost proiectat să folosească uleiuri vegetale, printre care s-a folosit şi uleiul de cânepă.
În anii 1930, Henry Ford a produs un automobil care era compus 70% din material plastic realizat din cânepă.
Picturile marilor artişti Rembrandt, van Gogh sau Gainsborough au fost realizate pe pânze din cânepă, folosindu-se acuarele extrase tot din aceeaşi cânepă.
Peste 50% din pesticidele folosite în lume sunt utilizate în cultivarea bumbacului.
Dar cânepa este un material de 8 ori mai puternic decât bumbacul!
Cânepa poate creşte într-o sută de zile, fără folosirea erbicidelor şi pesticidelor, astfel ajutând la protejarea mediului înconjurător.
De asemenea, din cânepă s-ar putea fabrica hârtie de ziare sau de cărţi, mult mai rezistentă decât cea produsă din lemnul copacilor, ajutând astfel şi prezervarea pădurilor care produc oxigenul atât de necesar vieţii.
Şi totuşi, de ce cânepa este atât de marginalizată în zilele de astăzi?
Doar pentru că din ea se produce şi marijuana?

Canabisul e periculos, dar nu pentru corpul uman, ci pentru marile companii

Marijuana e periculoasă, e adevărat, dar nu pentru corpul sau mintea umană, ci pentru companiile petroliere, pentru industriile chimice, de alcool şi de tutun. Afaceri uriaşe, în care se învârt milioane de dolari şi putere, au ascuns adevărul de ochii publicului.
Dacă s-ar afla faptul că acest canabis ar putea fi folosit în produse comerciale, acest lucru ar crea o adevărată bombă atomică la scară industrială! Întreprinzătorii n-au fost învăţaţi niciodată despre potenţialul extraordinar al canabisului, pentru că cei foarte bogaţi au conspirat pentru a oferi dezinformări asupra publicului cu privire la această plantă care, dacă ar fi folosită în mod corespunzător, ar ruina marile companii din domeniile mai sus menţionate.
De unde provine cuvântul “marijuana”?
El a fost folosit pentru prima dată la mijlocul anilor 1930 pentru a defăima buna imagine şi istoria fenomenală a plantei de cânepă.
Dar iată care sunt faptele înregistrate de-a lungul timpului despre cânepă:
- toate manualele şcolare din SUA au fost tipărite pe hârtie realizată din cânepă până în anii 1880;
- în SUA, din 1631 şi până la începutul anilor 1800 era legal să-ţi plăteşti impozitele în echivalent de cânepă;
- refuzul de a creşte cânepă în America în secolele 17 şi 18, era pedepsit. De exemplu, în Virginia, pentru o perioadă de timp, puteai ajunge în închisoare dacă refuzai să creşti cânepă;
- George Washington, Thomas Jefferson şi alţi preşedinţi ai SUA, de la începutul istoriei statului american, au crescut cânepă;
- 80% din toate textilele, confecţiile, hainele etc. erau făcute din cânepă, până când în anii 1820 s-a introdus cultivarea bumbacului;
- primele biblii, hărţi, Declaraţia de Independenţă a SUA, toate au fost scrise pe hârtii realizate din cânepă;
- în anul 1916, guvernul SUA a previzionat faptul că până în anii 1940, toate ziarele vor fi tipărite pe hârtii de cânepă şi astfel nu va mai fi nevoie ca arborii să fie tăiaţi. Studiile arătau că 1 acru de cânepă echivalează cu 4,3 acri de arbori;
- vopsele şi emailuri de calitate au fost realizate din sămânţa de cânepa până în 1937 (în SUA);
- primul model de maşină “T”" pentru Henry Ford mergea pe gazolină extrasă din cânepă, maşina însăşi fiind realizată din cânepă. Maşina avea tăblii de plastic obţinut din cânepă, care erau de 10 ori mai rezistente decât de oţelul.
- revista “Mechanical Engineering Magazine” (februarie 1938) a publicat un articol intitulat “Cea mai profitabilă cultură ce poate fi crescută”, arătând că aceasta nu poate fi decât cânepa.
- iată un fragment dintr-un film documentar de 14 minute, realizat în 1942 de Departamentul Agriculturii din SUA, prin care se încurajau fermierii americani să crească cânepa pentru a susţine efortul american de război: “Cânepa există dinaintea construcţiei templelor greceşti. Timp de mii de ani, această plantă a fost folosită în China pentru realizarea îmbrăcăminţii. [...] Acum în Filipine şi în Indiile de Est, cânepa se află în mâinile japonezilor. Cânepa americană este necesară atât pentru industria militară, cât şi pentru celelalte industrii ale noastre.”
- cultivarea şi producţia cânepei nu face rău mediului înconjurător. Agenţia Americană de Dezvoltare (USDA) a confirmat acest lucru arătând că această plantă produce de 4 până la 7 ori mai puţină poluare decât ceilalţi înlocuitori organici ai acestei plante.

Conspiraţia DuPont împotriva cânepei

În anul 1937, marea corporaţie petrochimică DuPont şi-a patentat procesul fabricării plasticului din petrol şi cărbune.
Raportul anual al companiei le-a recomandat acţionarilor săi să investească în noua sa divizie petrochimică.
Produse sintetice ca materialele plastice, celofanul, celuloidul, nylonul etc., puteau fi realizate din petrol.
Industria naturală a cânepei ar fi ruinat afacerile DuPont cu peste 80%.
Cine credeţi că era un investitor important al companiei DuPont?
Andrew Mellon (1855-1937), care a devenit Ministrul Finanţelor pe timpul preşedinţiei lui Hoover.
Mellon l-a numit pe Harry J. Anslinger, nepotul său, la conducerea Biroului Federal de Narcotice şi Droguri Periculoase.
Intenţia era foarte clară: cânepa trebuia să fie declarată ilegală, întrucât ameninţa afacerile de miliarde de dolari.
Aceşti oameni au introdus un cuvânt mexican obscur “marihuana” pe care l-au “împins” în conştiinţa Americii.

Manipularea mass-mediei în privinţa cânepei

La sfârşitul anilor ’20 şi în anii ’30, în ziarele americane a început o campanie care scotea în evidenţă lucrurile groaznice privind marijuana.
Pericolul marijuanei era prezentat în ştirile de primă pagină.
Cititorii au fost învăţaţi că marijuana era responsabilă pentru toate de la accidentele de maşină până la pierderea moralităţii.
Filme ca “Reefer Madness” (Nebunia marijuanei) (1936), “Marihuana: Assassin of Youth” (Marijuana, asasinul tinerilor) (1935) şi “Marihuana: The Devil’s Weed” (Marijuana, iarba diavolului) (1936) erau pelicule de propagandă create de aceşti industriaşi pentru a înlătura un duşman.
Scopul lor era acela de a câştiga simpatia publicului, astfel încât să poată fi adoptate legile anti-marijuana.
În anii 1930, oamenii erau foarte naivi, chiar la limita ignoranţei.
Masele erau ca oile, aşteptând să fie conduse de către cei puţini.
Toate ştirile prezentate în ziare, sau la radio, erau considerate a fi adevărate.
Pe 14 aprilie 1937, legea interzicerii marijuanei a fost introdusă în House Ways and Means Committee (comitet parlamentar din cadrul Congresului SUA), singurul comitet care poate introduce un proiect de lege în camera legislativă, fără a fi dezbătut de alte comitete.
Preşedintele acestui comitet era Robert Doughton, care era un apropiat al companiei DuPont.
El s-a asigurat că legea va trece prin Congres.
Dr. James Woodward, doctor şi avocat, a depus mărturie, mult mai târziu, din partea Asociaţiei Medicale Americane, că motivul pentru care această asociaţie nu a denunţat legea interzicerii marijuanei mai devreme, a fost faptul că ea tocmai descoperise că marijuana era de fapt cânepa.
În septembrie 1937 cânepa a devenit ilegală.
Cea mai folositoare recoltă din lume a fost identificată cu un drog, iar de atunci, planeta noastră suferă.
Congresul american a interzis cânepa pentru că i s-a spus că ea este cel mai mare drog cauzator de violenţă.
Anslinger, şeful Comisiei de droguri, a promovat ideea că marijuana îi face pe consumatori să se comporte extrem de violent.

În anii ’50, sub ameninţarea comunistă din SUA, acelaşi Anslinger a afirmat exact contrariul: marijuana te va linişti atât de mult, încât soldaţii americani nu vor mai lupta deloc.

Care e adevărul?

Cânepa, planta minune

Cânepa are o fibră de calitate mult superioară celei produse din lemn.
Mult mai puţine chimicale sunt necesare pentru a fabrica hârtia din cânepă, decât hârtia produsă din lemn.
Unui copac îi ia zeci de ani de zile pentru a ajunge la maturitate, pe când cânepei îi este destul un singur sezon.
Iată câteva din întrebuinţările pe care cânepa le-ar putea aduce omenirii:
1) Toate materialele din plastic ar trebui realizate din ulei de sămânţă de cânepă.
Materialele plastice din cânepă sunt biodegradabile.
De-a lungul vieţii lor, ele se descompun şi nu fac rău mediului înconjurător. În schimb, materialele plastice făcute din petrol ruinează natura; ele nu sunt biodegradabile şi fac mare rău planetei.
Materialele plastice făcute din cânepă nu vor distruge ape curgătoare aşa cum au făcut DuPont sau alte corporaţii.
2) Din cânepă se pot face medicamente.
Să nu uităm că în trecut, Asociaţia Medicală Americană sprijinea tratamentele pe bază de canabis, care sunt mult mai naturale şi mai puţin nocive pentru organismul uman, decât medicamentele care se bazează pe compuşi petrochimici.
Cânepa ajută la lărgirea arterelor, astfel încât sângele să poată circula mai bine. De asemenea, cânepa conţine THC, un agent activ, care ajută în bolile de astm şi glaucom.
3) Cânepa poate ajuta la combaterea foametei în lume.
O mulţime de produse alimentare pot fi realizate din cânepă.
Seminţele de cânepă conţin proteine naturale în cantităţi mari.
De asemenea, ele conţin doi acizi graşi esenţiali care ajută curăţarea trupului de colesterol.
Aceşti acizi graşi nu pot fi găsiţi în altă parte în natură.
4) Din cânepă se pot face haine durabile.
Hainele realizate din cânepă sunt extrem de durabile de-a lungul timpului.
Dar în anumite state din SUA ca de exemplu în Kentucky, s-a ajuns la măsuri extreme ca de exemplu, purtarea hainelor făcute din cânepă fiind considerată o infracţiune.
Vă imaginaţi să fiţi arestat pe stradă pentru că purtaţi blugi din cânepă?

Spuneţi NU manipulării noastre de marile companii!
Lumea e nebună, dar asta nu înseamnă că voi trebuie să vă alăturaţi nebuniei. Adunaţi-vă şi împrăştiaţi vestea.
Spuneţi oamenilor, inclusiv copiilor voştri, adevărul.
Folosiţi produsele din cânepă.
Eliminaţi cuvântul “marijuana” şi gândiţi-vă la povestea care a fost creată. Luptaţi împotriva propagandei care a fost realizată doar pentru a-i favoriza pe cei bogaţi.
Cânepa trebuie să fie utilizată în viitor, căci avem nevoie de o energie curată pentru a ne salva planeta.
Spălarea creierelor de către marii producători din industria petrochimică, a tutunului şi a băuturilor alcoolice continuă.
Reclamele de la TV spun că “dacă cumpăraţi marijuana, contribuiţi la asasinate şi la războaiele dintre bande”.
Ultimele reclame de la TV spun chiar că “dacă cumpăraţi marijuana, sprijiniţi terorismul!”
Incredibil!
O plantă atât de minunată cum este cânepa, a devenit între timp una de factură “teroristă”.
Atât de departe s-a ajuns prin manipularea noastra.
Dar nu uitaţi câteva cifre foarte elocvente: 1/2 de milion de decese anual în lume se produc din cauza fumatului!
1/2 de milion de decese anual în lume se produc din cauza alcoolului!
Dar nimeni n-a murit până acum din cauza canabisului!
Industria petrochimică a distrus natura şi nu folosirea cânepei.
Care sunt adevăraţii ucigaşi?
Nu cumva alcoolul, ţigările, petrolul, chimicalele?
Prejudecata că marijuana ar crea o stare apropiată stării de beţie este una falsă. E adevărat că marijuana te face să simţi că timpul se scurge mai încet şi astfel poţi deveni mai sensibil.
Dar astfel, poţi aprecia mai mult artele şi poţi deveni mai aproape de natură, starea acestea fiind total opusă stării de beţie.

Deci, din contră, devii mai conştient.

În concluzie, motivul pentru care cultivarea cânepei este considerată a fi ilegală şi dăunătoare, este faptul că MILIARDARII PLANETEI DORESC SĂ RĂMÂNĂ ÎN CONTINUARE MILIARDARI, în detrimentul beneficiilor evidente care s-ar putea obţine din cânepă!

Sursa: http://biserica.org/

 

 

Despre originile noastre: daci, romani

Cine este Napoleon Săvescu

Napoleon Săvescu (n. 24 iunie 1946, București) este un medic romano-american, cunoscut pentru sustinerea unor teorii controversate asupra istoriei dacilor și a românilor. A emigrat în SUA in 1977, unde a fondat organizațiile „Dacia Revival International Society” si „The Romanian Medical Society of New York”. Incepand din anul 2000 organizează anual cate un congres de dacologie.

Iata mai jos o scurta expunere privind consideratiile dlui.dr. Niolae Savescu, asupra limbii romane si a neamului romanesc:

“DACIA 

        M-am întrebat de multe ori care este motorul schimbărilor pozitive într-o societate şi trebuie să recunosc că de cele mai multe ori sunt tinerii, care refuză să accepte un adevăr relativ, mincinos, contestabil. Ei sunt cei ce nu sunt legaţi de interese politice ori religioase de moment, ei sunt cei ce caută un adevăr absolut. Deci pe ei îi îndemn să-şi
întrebe profesorii de istorie şi de limba română:

        Cât la sută din Dacia a fost cucerită de romani? Şi dacă profesorul ştie răspunsul: 14 % din teritoriul Daciei (care se întindea de la vest la est, de la lacul Constanţa-Elveţia de azi şi până dincolo de Nipru). Urmează altă întrebare:

        Câţi ani au ocupat romanii acei 14% din teritoriul Daciei? Şi dacă profesorul va răspunde: numai 164 ani, atunci puteţi merge la următoarea întrebare:

        Soldaţii ‘romani’ chiar veneau de la Roma şi chiar erau fluenţi în limba latină ? Aici le va fi şi mai greu să vă răspundă, căci acei soldaţi ‘romani’ vorbeau orice limbă numai latina nu! Cohortele aflate pe pământul Daciei cuprindeau soldaţi din diferite părţi ale imperiului roman, uneori foarte îndepărtate. Găsim Britani din Anglia de azi, Asturi şi Lusitanieni din peninsula Iberică, Bosporeni din nordul Mării Negre, Antiocheni din regiunile Antiochiei, Ubi de la Rin, din părţile Coloniei, Batavi de la gurile acestui fluviu, Gali din Galia, Reţi din părţile Austriei şi Germaniei sudice de azi, Comageni din Siria, până şi Numizi şi Mauri din nordul Africii (C..C.Giurescu, Istoria Romanilor, I, 1942,p.130). Şi ultima întrebare:

        Cum a fost posibil ca într-un aşa de scurt interval istoric TOATĂ populaţia Daciei să-şi uite limba şi să înveţe o limbă nouă, limba latină, de la nişte soldaţi ‘romani’ care nici ei nu o vorbeau?

        Când toate popoarele civilizate din lume iniţiază, desfăşoară şi promovează valorile istorice care le îndreptăţesc să fie mândre de înaintaşii lor, găsim opinia unor astfel de ‘adevăraţi români’, care, nici mai mult, nici mai puţin, spun despre formarea poporului daco-român: ‘soldaţii romani au adus femeile şi fetele dace în paturile lor şi aşa s-au născut generaţii de copii, care învăţau numai limba latină de la tatăl lor, soldatul ‘roman’…

        Cum or fi venit ele din Moldova de azi, din Basarabia, de pe Nistru, Bug şi de pe Nipru, acele soţii şi fete de traco-geţi şi carpi, de la sute şi sute de kilometri depărtare ca să fie ‘fecundate’ de soldaţii ‘romani’?

        După părerea stimabililor, femeile daco-gete erau şi ‘curve’, ba chiar şi mute, nefiind în stare să-şi transmită limba strămoşească copiilor lor! Cât despre noi, urmaşii lor, cum ne-am putea numi altfel decât ‘copii din flori’ apăruţi dintr-o aventură amoroasă a întregii populaţii feminine daco-gete, la care masculii autohtoni priveau cu ‘mândrie’, aşteptând apariţia ‘sâmburilor’ noului popor şi grăbindu-se, între timp, să înveţe cât mai repede şi mai bine noua limbă, limba latină , când de la soţii, când de la fiicele lor (iubite ale soldaţilor romani cuceritori) ba chiar şi direct, de la soldaţii romani năvălitori ce le-au înjosit căminele… La Centrul Cultural Român, pe data de 26 octombrie 1999, am aflat de la o altă somitate, de origine română, prof.dr. în arheologie Ioan Pisso, că dacii au învăţat latina , de la romani, prin băile de la Sarmisegetuza lui Traian! De ce prin băile romane şi de la nişte soldaţi cam fără haine pe ei?

        Nu prea ştiu ce a vrut să spună stimabilul profesor din Cluj despre bărbaţii daci, dar cred că nici un român, nici măcar în joacă, nu are voie să facă o astfel de afirmaţie decât dacă… de fapt tot dânşii ne spun că ne tragem din ‘doi bărbaţi cu… braţe tari’! Astfel de declaraţii ‘istorice’ te fac să-ţi doreşti să fii orice, numai român nu!

        Domnilor, Dacia a fost cotropită de romani în proporţie de numai 14% şi pentru o perioadă istorică foarte scurtă, de 164 de ani.. 86% din teritoriul Daciei nu a fost călcat de picior de legionar roman. Este greu de crezut că într-o aşa de scurtă perioadă istorică, dacii să fi învăţat latina , fără ca pe 86% din teritoriul lor să-i fi întâlnit pe soldaţii romani. Dar dacă nu de la romani au învăţat dacii latina , atunci de la cine?- se întreabă aceiaşi demni urmaşi ai lui Traian?

        Herodot ne spune că, cel mai numeros neam din lume, după indieni, erau tracii. Iar Dio Casius ne spune şi el: ‘să nu uităm că Traian a fost un trac veritabil. Luptele dintre Traian şi Decebal au fost războaie fratricide, iar Tracii au fost Daci’. Faptul că dacii vorbeau ‘ latina vulgară’, este ‘un secret’ pe care nu-l ştiu numai cei ce refuză să-l ştie.

        ‘Când sub Traian romanii au cucerit pe daci la Sarmisegetuza n-au trebuit tălmaci, afirmă Densuşanu şi asta schimbă totul. Deci, dacii şi romanii vorbeau aceeaşi limbă!’ Dacă astăzi se consideră că 95% din cunoştinţele acumulate de omenire sunt obţinute în ultimii 50 de ani, să vedem cum şi noţiunile noastre despre istoria poporului daco-român pot evolua.. Când nu de mult s-a publicat teoria evoluţiei speciei umane în funcţie de vechimea cromozomală, s-a ajuns la concluzia că ‘prima femeie’ a apărut în sud-estul Africii.

        Următorul pas uriaş a fost în nordul Egiptului, iar de aici, în Peninsula Balcanică. Când profesoara de arheologie lingvistică Marija Gimbutas, de la Universitatea din Los Angeles , California , a început să vorbească despre spaţiul Carpato-dunărean ca despre vatra vechii Europe, locul de unde Europa a început să existe, am fost plăcut surprins şi m-am aşteptat ca şi istoricii noştri să reacţioneze la fel. Dar, din partea lor am auzit numai tăcere. Când profesorii Leon E. Stover şi Bruce Kraig în cartea ‘The Indo-European heritage’, apărută la Nelson-Hall Inc., Publishers , 325 West Jack son Boulevard, Chicago , Illinois 60606 , vorbesc la pagina 25 despre Vechea Europă a mileniului 5 î.d.H., care-şi avea locul în centrul României de azi, să nu fim mândri? Când studiile de arheologie moleculară ne îndreptăţesc să ne situăm pe primul plan în Europa ca vechime, nu-mi este uşor să le răspund unor persoane care nu citesc nici ceea ce spun inteligent alţii despre noi şi nici măcar ce scriu eu. Studii impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie, folosind PCR (polimerase chain reaction), pot determina originea maternă a unor mumii vechi de sute şi mii de ani.

        Teoria genoamelor situează spaţiul carpato-dunărean ca fiind, nici mai mult nici mai puţin decât, locul de unde a început Europa să existe, locul unde acum 44.000 de ani sosiseră primele 3 Eve şi primul Adam… Când am scris ‘Epopeea Poporului Carpato-dunărean’ şi volumele ‘Noi nu suntem urmaşii Romei’, ‘În căutarea istoriei pierdute’ şi ‘Călătorie în Dacia – ţara Zeilor’, m-am bazat pe astfel de cercetări, dar şi pe cartea unei somităţi în domeniul preistoriei Europei, D-l V. Gordon Childe, profesor la Universitatea din Oxford , Anglia , căruia i se publica, în anul 1993, la Barnes&Noble Books, New York , ‘The History of Civilization’ , ‘The Aryans’. El explorează într-un mod fascinant originea şi difuzarea limbilor în Europa preistorică. Între paginile 176-177 publică şi o hartă arătând leagănul aryenilor în timpul primei lor apariţii; şi minune mare, spaţial Carpatodunărean este cel vizat! Când roata, plugul, jugul, căruţa cu două, trei şi patru roţi apar pentru prima dată în lume pe teritoriul nostru, dacic, când primul mesaj scris din istoria omenirii se găseşte tot pe teritoriul nostru, la Tartaria, când primii fermieri din Europa sunt descrişi pe acelaşi spaţiu, într-o perioadă când Anglia abia se separa de continent şi din peninsulă devenea insulă – 6,500 î.d.H., (vezi John North, ‘A new interpretation of prehistoric man and the cosmos’, 1996, Harper Collins Publishers, 1230 Avenue of Americas , New York , 10020, Chronology), nu-ţi vine a crede că tocmai cei pentru care aduni aceste informaţii formidabile despre poporul şi spaţiul pe care îl ocupa ţara noastră, te decepţionează!

        Nu de mult, la Primul Congres Internaţional de Dacologie, Bucureşti, hotel Intercontinental, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac ne vorbea despre ‘Codex Rohonczy’, o cronică daco-românească, însumând 448 pagini, scrisă în limba română arhaică, ‘ latina vulgara’, cu alfabet geto-dac.. Pe fiecare pagină se aflau scrise circa 9-14 rânduri. În text sunt intercalate 86 de miniaturi executate cu pana, care prezintă diferite scene laice şi religioase. Direcţia scrierii este de la dreapta la stânga şi textul se citeşte de jos în sus. Descoperim că în bisericile vechi, daco-româneşti, cultul ortodox se exercita în limba ‘ latina vulgară’, chiar până în secolele XII-XIII, când s-a trecut la oficierea cultului în limbile greacă şi slavonă. Codexul cuprinde mai multe texte, ca ‘Jurământul tinerilor vlahi’, diferite discursuri rostite în fata ostaşilor vlahi înaintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani, unguri, o cronică privind viaţa voievodului Vlad, care a condus Vlahia între anii 1046-1091, imnul victoriei vlahilor, conduşi de Vlad asupra pecenegilor, însoţit de note muzicale etc. Atunci se miră şi se întreabă, pe bună dreptate, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac: ‘de ce institutele de specialitate ale Academiei Române au rămas pasive la descoperirea şi descifrarea acestui document istoric, scris în limba dacoromână, latina dunăreană, într-un alfabet geto-dacic existent de milenii, cu mult înaintea celui latin al romanilor?’ Dar, după orientarea ideologică ce o au, cei sus amintiţi ar fi preferat ca acest diamant să nu se fi descoperit. Academia Română ar fi trebuit să organizeze o mare sesiune ştiinţifică cu caracter nu numai naţional, cât mai ales internaţional. Dar şi ei, la fel ca şi ‘românii adevăraţi’, vajnici urmaşi ai lui Traian, vor să arate omenirii ce înseamnă să fii umil şi să-ţi dispreţuieşti strămoşii, trecutul şi neamul….

        Faptul că NOI, Românii, suntem strămoşii tuturor popoarelor latine şi nicidecum o rudă marginală a latinităţii, ar trebui să ne facă să ne mândrim şi nicidecum să căutam contra argumente, precum cei lipsiţi de înţelepciune care îşi taie cu sârg craca de sub picioare…”

 

Romania dispune de inventia care ar putea revolutiona omenirea !

O pila electrica, de productie romaneasca, furnizeaza energie de 56 de ani, fara intrerupere. Inventatorul ei, Nicolae Vasilescu-Karpen, om de stiinta, inginer, fizician si inventator a declarat, cu o jumatate de secol in urma, ca ea va functiona vesnic. Este vorba despre “Pila termoelectrica cu temperatura uniforma”, cunoscuta si ca “Pila lui Karpen”, realizata in 1950. Aparatul este, de fapt, un perpetuum mobile, un dispozitiv care genereaza energie la nesfarsit fara interventie din exterior.

Daca o alta tara ar dispune de aceasta veche inventie ar perfectiona-o si cu siguranta ar obtine cea mai mare inventie a omenirii. Dar in Romania degeaba se inventeaza, statul nu sprijina ideiile bune care ar putea face din Romania o adevarata putere mondiala !
Pila Karpen ar putea fi o baterie inepuizabila pentru orice produs  electronic:
Cum ar fi de ex sa ai un laptop fara incarcator cu o baterie care sa te tina vesnic ?
Ei bine se poate dar nimeni nu face nimic !
Desi avem valori adevarate acestea pleaca in strainatate sau se pierd din cauza statului care gestioneaza prost tot ce se poate in Romania.

„Pila termoelectrică cu temperatură uniformă” a fost imaginată şi realizată de către fizicianul Nicolae Vasilescu – Karpen şi prototipul său funcţionează neîntrerupt de 6 decenii.
Pila Karpen are electrozi din aur (lucios) şi platină neagră (poroasă) cufundaţi în acid sulfuric de înaltă puritate. În ceea ce priveşte modul de funcţionare, părerile „specialiştilor” sunt împărţite: unii afirmă că pila nu poate exista pentru că pune sub semnul întrebării principiul al doilea al termodinamicii, alţii afirmă că în realitate, pila nu contravine acestui principiul (transformarea energiei), şi nici principiului zero (echilibru termodinamic cu mediul) în formularea generalizată. Concluzia celor din urmă ar fi că pila Karpen funcţionează folosind exclusiv energia termică a mediului ambiant.

După aprecierea profesorului Solomon, preşedintele Societăţii Franceze de Fizică, savantul român  a inventat pila şi după jumătate de secol oamenii au ajuns pe Lună cu ajutorul ei.

Nicolae Vasilescu – Karpen. Scurtă biografie.


Nicolae Vasilescu – Karpen s-a născut la Craiova pe data de 28 noiembrie 1870.
Aici urmează Colegiul „Carol I” şi se dovedeşte a fi un elev eminent.
Îşi continuă pregătirea la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti pe care o absolvă în 1891 ca şef de promoţie, la aproape 21 de ani.
Lucrează timp de 3 ani ca inginer la Serviciul de Lucrări Publice, apoi pleacă la Paris unde frecventează Şcoala Superioară de Electricitate pe care o absolvă în anul 1900, în paralel cu aceasta, tot la Paris, şi cursurile Universităţii, Facultatea de Ştiinţe, care îl licenţiază în 1902 în specialităţile fizică, mecanică şi matematică.
În 1904 obţine titlul de doctor în fizică cu teza „Recherches sur l’effect magnétique des corps électrisés en mouvement”, susţinută la Sorbona. În acelaşi an devine profesor al Universităţii din Lille la catedra de Electrotehnică.

Un an mai târziu, în 1905 se reîntoarce în ţară şi inaugurează cursul de Electricitate şi Electrotehnică la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti. Face studii şi proiecte pentru ca această şcoală să fie transformată în Şcoală Politehnică. Este rector al acestei instituţii universitare timp de 20 de ani, până în 1940.
5 iunie 1919 – devine membru corespondent al Academiei Române pentru ca pe 6 iunie 1923 să devină membru titular şi membru de onoare al Société française des électriciens.
1941 este anul în care i se acordă titlul de doctor honoris causa al Politehnicii bucureştene.
Pe 2 martie 1964, la Bucureşti, savantul se stinge lăsând în urma sa o vastă operă ştiinţifică, şi astăzi exploatată fără a fi însă recunoscută.

 

Pile electrice

 

Pila electrică este un dispozitiv electrochimic ce transformă energie rezultată dintr-o reacţie chimică în energie electrică. Este vorba de generare de electroni şi de asigurarea circulaţiei lor într-un anumit sens. La origine, termenul desemna un element unic format din doi electrozi şi un electrolit.

Au fost descoperite pile electrice ce au funcţionat în urmă cu peste două milenii. Pilele din Bagdad (au fost descoperite sute de astfel de dispozitive) reprezintă exemple semnificative privind cunoştinţele lumii antice (controversate pentru că oarecari „specialişti” nu suportă ce nu stă scris în cartea de istorie). Istoria modernă (cunoscută) a pilelor începe cu experimentele lui Luigi Galvani (1786) sau Alessandro Volta (1799). Alţi savanţi şi-au adus aportul la perfecţionarea pilelor: John Daniell (1836), Wiliam R Grove (1839), Gaston Plante (1859), Georges Leclanche (1866), Hermann von Helmholtz (1879), Thomas Edison (1901) şi enumerarea poate continua cu zeci şi sute de cercetători (fizicieni, chimişti, instituţii, etc), dar ceea ce trebuie remarcat este faptul că nici o istorie a pilei electrice, fie scrisă de români, fie scrisă de oricine altcineva, niciuna nu îl aminteşte pe Nicolae Vasilescu – Karpen !

 

Clasificarea pilelor

 

Din punct de vedere constructiv şi al compoziţiei chimice, pilele sunt sisteme electrochi­mice autoconduse în care polaritatea electrozilor în procesul de descărcare este inversă faţă de cea din sistemele conduse, şi anume: catodul (K), la care are loc reducerea – electrod pozitiv şi anodul (A), la care are loc oxidarea – electrod negativ.

Diversificarea pilelor s-a făcut în funcţie de tehnologii, de necesităţi, de specificitatea fiecărei aplicaţii, astfel încât o societate bazată preponderent pe consumul de energie electrică a condus la apariţia unei vaste game de pile diferind constructiv atât de mult încât o clasificare unică este practic imposibilă. Catalogarea acestora se poate face în funcţie de mai multe criterii. Clasificările, împărţirile şi catalogările sunt în general lipsite de orice utilitate şi ele par a fi concepute doar ca subiecte de examene sau sunt rodul plictiselii intendenţilor militari. De aceea vom trece succint prin acest subiect şi doar cu scopul de a aşeza pila de concentraţie printre suratele ei.

Prin urmare, pilele pot fi:

- după modul de funcţionare: primare (reversibile – folosesc o singură dată masa activă fără posibilitatea regenerării ei – pila Leclanché), secundare (reversibile – masa activă se poate restabili prin reîncărcare, inversarea sebsului curentului – acumulatorul cu Pb) şi de combustie (funcţionează doar alimentate cu un combustibil – pila O2/H2),
- după starea de agregare a electrolitului, cu electrolit: solid (pila Ag/AgX/X2), lichid (pila Volta) şi gazos (pila Mg/AgCl/NH3),

- după starea de agregare a depolarizantului (substanţa oxidantă ce se adaugă în vecinătatea electrodului pozitiv pentru a preveni polarizarea – depunere şi aglomerare), cu depolarizant: solid (pila Leclanché), lichid (pila Daniell) şi gazos (pila Zn/ O2),
- după compoziţia chimică a substanţei active: primare şi secundare (acumulatori),
- după natura reacţiilor chimice: chimice (pila Daniell) şi de concentraţie,
- o ultimă clasificare, după polarizare (fenomenul prin care electrodul se îmbâcseşte, se creează depozite, ceea ce duce la scăderea randamentului sau la distrugerea pilei): polarizabile, nepolarizabile (nu sunt alterate proprietăţile electrochimice ale ansamblului), cu depolarizant şi de concentraţie.

Există şi alte clasificări, mult mai puţin utile (formă, dimensiuni, tensiune, capabilitate de curent, tehnologie, utilizare, amplasare, etc).

 

Pila de concentraţie

Pilele de concentraţie sunt dispozitive electrochimice alcătuite din 2 soluţii ale aceleiaşi substanţe şi o punte salină; soluţiile au concentraţii diferote iar energia produsă este datorată diferenţei de concentraţie. Are aplicaţii în galvanizare şi studiul coroziunii. Electrozii sunt şi ei din acelaşi material. Acestea sunt pile de concentraţie de electrolit. Există şi pile de concentraţie de electrod (cu electrozi gazoşi la presiuni diferite sau amalgame având Hg ca solvent).
Pila Karpen a fost catalogată drept pilă de concentraţie, deşi electrozii sunt diferiţi, din Au şi Pt, iar soluţia este una singură – acid sulfuric concentrat, ceea ce este mult prea departe de definiţie. Mai mult, între cele două vase nu există acea punte salină ceea ce înseamnă că sunt două elemente distincte.

 

Muzeul

Muzeul Naţional Tehnic „Profesor inginer Dimitrie Leonida” este denumirea completă iar adresa este: strada General Candiano Popescu nr. 2 (intrarea se face prin parc).
Muzeul (…) a fost înfiinţat în anul 1909 de către Dimitrie Leonida (1883 – 1965), primul muzeu tehnic din România, pe lângă Şcoala de electricieni şi mecanici.

Parcul Carol a fost proiectat şi construit în 1906 în vederea expoziţiei aniversare naţionale închinate celor 40 de ani de domnie a regelui Carol I. Clădirea muzeului a făcut parte din complexul expoziţional, deci are o vechime de peste 100 de ani, a rezistat cu bine marilor cutremure din 1940 şi 1977 şi nu a fost niciodată consolidată. În ultimii ani i s-a meşterit o intrare nouă (care arată mai degrabă a panou publicitar) şi a fost puţin mâzgălită tencuiala. Se spune că muzeul are şi o zonă de expunere exterioară, dar asta doar din auzite.

Personalul este plictisit, explicabil printre atâtea exponate ancorate în trecut, fiecare cu povestea sa. Despre numărul exponatelor unii spun că ar fi 5.000, alţii 6.500, dar asta este mai puţin important. Valoarea fiecăruia în parte însă, ar trebui să aducă mult mai mult decât cei 15.000 de vizitatori anual. Se pare că la deschiderea muzeului, la începutul secolului trecut, acesta avea 1,5 milioane de vizitatori. Dezinteresul vizitatorilor este oglinda dezinteresului forurilor competente, uitare şi gestionare proastă, ineficientă şi lipsită de profesionalism, la fel precum fenomenele de agatonizare şi udreatizare din turismul românesc.

Un exponat foarte interesant, aflat chiar la intrare este aparatul individual de zbor brevetat de Justin Capră în 1958 şi pe care îl ştim doar din filmele americane, ca o invenţie a lor. Acest „rucsac zburător” i-a înlesnit inventatorului un drum până la Miliţie, nu pentru că acesta ar fi un oficiu pentru invenţii şi mărci, ci pentru a petrece două săptămâni de odihnă şi recreere dormind pe ciment şi urmând o dietă de un sfert de pâine pe zi.

Primul autovehicul aerodinamic brevetat de Aurel Parşu în 1924, alte vehicule, velocipede, motociclete şi maşini de epocă. Bunicii spectrofotometrului, motoare şi generatoare electrice, o lume extrem interesantă, structurată pe domenii şi colecţii. O lume din care lipseşte însă acea minunată invenţie, pila Karpen. De fiecare dată, aceeaşi motivaţie: Poliţia nu permite expunerea din motive de securitate, prin urmare este ţinută în seiful instituţiei. Poliţia este Miliţia cu nume nou, deci este plauzibil, dar totuşi există motive de suspiciune …

 

Pila Karpen


În literatura de specialitate pila Karpen se întâlneşte (foarte rar) şi sub denumirea de pila K sau pila VK. Această pilă, spun „specialiştii”, este o pilă de concentraţie, în pofida faptului că inventatorul a denumit-o „pilă termoelectrică cu temperatură uniformă”. Şi spre deosebire de ceea ce se numeşte pila de concentraţie ce are două vase cu electrolit de concentraţii diferite, pila Karpen este alcătuită din două pile legate în serie. Acestea alimentează un motoraş ce acţionează un microîntrerupător, astfel ca la jumătate de rotaţie a rotorului circuitul este deschis şi la cealaltă jumătate este închis. Astfel motoraşul este alimentat în impulsuri cu factor de umplere ½, pe perioada a jumătate de rotaţie, cealaltă jumătate permiţând pilei să se regenereze, să reîncarce energia consumată. Şi treaba asta o face de 60 de ani.

Concluzii

Pila Karpen nu se poate studia, nici măcar nu poate se poate vedea.
Pila Karpen funcţionează folosind exclusiv energia termică a mediului ambiant, acesta fiind un seif sau un gât.

Pila Karpen a fost catalogată ca pilă de concentraţie fie dintr-o înţelegere greşită a fenomenului, fie din necunoaştere,evident, fie în mod voit, dezinformativ pentru a nu putea fi reprodusă şi utilizată pe scară largă. Se crede totuşi că este folosită, nedovedit însă, de agenţii spaţiale şi în aplicaţii militare.

Dezinformarea este completată cu extraordinar de slaba informare. Vechi articole au dispărut, cele rămase conţin informaţii contradictorii, foarte multe greşite şi se folosesc metode de „pierde-urma” cum ar fi rebotezarea inventatorului: astfel el poate fi găsit sub numele de Carpen sau chiar Carpan.

Locul unde se află pila Karpen se bănuieşte a fi seiful muzeului, dar platina şi argintul pot fi foarte bine şi la gâtul unei farmaciste sau a unei europarlamentare.
Nicolae Vasilescu – Karpen a descoperit ceva ce nu trebuie ştiut. În „Annales de l’Academie Roumaine” din 1944 el scrie articolul „Nouvelle théorie des piles électriques. Rôle des électrons. Piles contre­disant le second principe de la thérmo­dynamique” (Noua teorie a pilelor electrice. Rolul electronilor. Pile ce contrazic principiul al II-lea al termodinamicii). Oare de ce ne este atât de greu să ne dezbărăm de concepţii învechite, de preconcepţii îndoctrinate, de blocaje mentale, de buchia manualului tipărit în primă ediţie în 1956 ? După Newton a urmat Einstein, dar puţini sunt cei ce ştiu asta.
Şi o ultimă concluzie: România este singurul mediu ostil dezvoltării inteligenţei româneşti.

Sursa: http://www.pacpac.eu/news/

 

Leave a comment

Publicat de pe 20 ianuarie 2011 în Articole de la cititori, Campanii, Diverse

 

MSG (MonoGlutamatul de Sodiu) – Drogul din alimente

Te-ai intrebat vreodata…

De ce alimentele cumparate sunt mai gustoase decat cele de casa ?

De ce mancarea de acasa n-o egaleaza niciodata la gust pe cea de la fast-food ?

De ce sunt atat de gustoase mezelurile, desi sunt facute doar din cateva resturi de carne?

De ce sunt atat de “bune” unele alimente, incat atunci cand le manaci, pur si simplu NU te mai poti opri ?

Raspunsul este simplu: Producatorii mezelurilor/cipsurilor/supelor la plic/condimentelor si alimentelor de la fast-food adauga intentionat un “E” care sa ne pacaleasca papilele gustative si creierul.

Despre ce “E” este vorba ?

Monoglutamatul de Sodiu (MSG) sau E621

Monoglutamatul de Sodiu(E621) face ca un salam, obtinut din fiece resturi de carne pe care oricine le-ar arunca la gunoi, sa fie un aliment atat de gustos incat sa nu pe mai poti opri din mancat. Ti se pare ca acel aliment este irezistibil de bun. Mai mult decat atat, te face sa iti doresti sa mananci acel aliment si maine si poimaine si apoi in fiecare zi – ITI DA DEPENDENTA.

Aroma din MSG se numeste “Umami” sau “Al cincilea gust”. O data ce papilele tale gustative simt acest gust, transmit creierului o senzatie de placere si euforie, motiv pentru care incepi sa mananci din ce in ce mai mult si simti ca nu te mai poti opri.

Oamenii care consuma regulat alimente care au MSG adaugat, ajung sa dezvolte o asa mare dependenta de alimente, incat mancatul devine pentru ei principala satisfactie in viata.

Paradoxul este ca acesti oameni sunt nevinovati pentru starea lor. Ei sunt doar victimele unei manipulari la nivel biochimic, care are printre scopuri imbogatirea producatorilor si indobitocirea consumatorilor.

Partea si mai proasta este ca acest “E” nu numai ca da dependenta, ci este si extrem de DAUNATOR pentru organismul uman.

Vorbim despre efectele daunatoare dupa ce vizionezi raportul de mai jos, ca sa intelegi mai bine cum stau lucrurile: Stiintific vorbind MSG-ul este un aditiv alimentar (“potentiator de gust”) format din 79% Acid Glutamic si 21% Sodiu.

Daca sodiul NU reprezinta un pericol pentru sanatate, acidul glutamic sintetic este, asa cum spune Dr. Russell Blaylock, “o otrava mai rea decat nicotina si alcoolul, dar care se gaseste din abundenta in bucatariile fiecaruia dintre noi” .

Acidul glutamic e un aminoacid necesar omului, care se gaseste in mod NATURAL in organism: in sange, in creier sau in laptele mamar, dar si in unele alimente: in oua, rosii, soia, in seminte, ciuperci, in branza, in peste etc. Pana aici nicio problema, INSA cand acidul glutamic este SINTETIC – obtinut de oameni prin procese chimice – el devine otrava curata pentru organism, dar in special pentru creier. E de inteles ca in MSG se gaseste 79% Acid Glutamic SINTETIC (deci daunator).

Ce boli provoaca ?

Desi se fac eforturi imense pentru a ascunde si a minimaliza efectele daunatoare ale MSG-ului, studiile arata CLAR ca aceasta substanta este una deosebit de daunatoare pentru sanatate. Conform oamenilor de stiinta, Monoglutamatul de Sodiu poate provoca o multime de boli:

* Creierul – principalul organ afectat

“Ne prajeste neuronii”

MSG – ul e clasificat ca excitotoxina sau neurotoxina, deoarece excita neuronii atat de tare incat ii distruge – si de aici deriva o serie de boli si dezechilibre ale creierului:

- Bolile Alzheimer si Parkinson

- Hiperactivitatea si deficitul de atentie la copii(ADHD)

- Autismul si Epilepsia

- Atacurile de panica si Migrene

- Oboseala cronica, si nu in ultimul rand…

- Depresia si tuburarile de comportament. Dr. Blaylock a demostrat in cartea “Exitotoxinele: Gustul care ucide” ca MSG-ul, nu numai ca provoaca o gramada de boli ale creierului, dar are si un efect devastator in comportamentul de zi cu zi al oamenilor, din cauza ca creeaza dezechilibre puternice in hipotalamus.

Asadar, ai toate sansele sa devii o persoana deprimata, iritata, stresata si obosita cronic, daca in dieta ta zilnica se gaseste MSG (si se gaseste garantat daca mananci la fast-food si consumi alimente procesate) .

* In ce alte moduri te afecteaza MSG-ul?

- Afecteaza Glanda Pituitara - are un rol foarte important in organism, fiind cel de-al doilea centru de comanda al sistemului endocrin dupa epifiza. Ea comanda nivelul de hormoni secretat de tiroida, de glandele suprarenale, de pancreas si de ovare sau testicule. Hormonii au rol catalizator in corpul uman iar o modificare a valorilor normale nu mai permite functionarea metabolismului in parametrii normali. Astfel ca, MSG-ul deregleaza intreg echilibrul hormonal al organismului si de aici – o reactie in lant care va afecta sanatatea intregului organism.

- Duce la OBEZITATE: din doua motive:

1. Strica echilibrul hormonal al organismului – deoarece afecteaza glanda pituitara.

2. Creste cu 40%-50% apetitul – cel putin asa arata studiile. Pofta de mancare creste deoarece se dezechilibreaza mecanismele naturale care ne dau pofta de mancare. Astfel ca, MSG-ul te va face sa-ti doresti sa mananci din ce in ce mai mult, chiar daca nu ai nevoie.

- Afecteaza vederea: studiile arata ca un consum excesiv de MSG duce in timp la scaderea vederii la distanta – Miopia

- Provoaca hipertensiune – deoarece are un efect vasoconstricor asupra sistemului cirulator (ingusteaza vasele de sange). Mai mult decat atat…

Pe langa ca este foarte periculos pentru sanatate si provoaca atatea boli, MSG-ul da si DEPENDENTA. Acesta este si unul din principalele motive pentru care producatorii il introduc in alimente.

Cum ne ferim?

Probabil acum te intrebi, cum ai putea sa te feresti de efectele daunatoare ale acestui E621 ? Foarte simplu:

Citiţi eticheta!!!

Daca obisnuiesti sa nu citesti eticheta, este timpul sa-ti faci un obicei nou cand mergi la cumparaturi. Pentru a te feri de efectele daunatoare ale MSG-ului si a nu deveni dependent de alimentele procesate, este ESENTIAL sa citesti eticheta alimentelor pe care le cumperi.

Partea proasta este ca… producatorii de alimente nu sunt prosti. Ei nu au niciun interes ca TU sa stii ca alimntele pe care le cumperi sunt injectate cu un “E” care pe langa ca te imbolnaveste, iti da sidependenta. Din acest motiv producatorii folosesc denumiri alternative pentru MSG prin care incearcasa ne ascunda faptul ca alimentele care ei le vand contin acest aditiv.

Partea buna e ca poti afla mai jos denumirile care mascheaza faptul ca un aliment contine MSG: Alimentele care au inscrise pe etichete urmatoarele ingrediente contin INTOTDEAUNA MSG:

- Glutamat

- Glutamat de sodiu

- Aroma de fum

- Potentiator de aroma

- Gelatina

- Extract de drojdie

- Acid Glutamic

- Potentiator de gust

- Glutamat Monosodic

- Proteina vegetala hidrolizata

- Cazeinat de Sodiu

- Arome naturale

- Cazeinat de calciu

-Proteine texturate

- E621

- Aroma naturala de pui, vaca sau porc

Si eu ce mai mananc ?

1. Cea mai buna alegere o reprezinta intotdeauna HRANA VIE.

2. Daca ai posibilitate, alege intotdeauna alimentele de casa in locul celor din comert!

3. Citeste eticheta si alege alimentele fara “E-uri” si cu termen de valabilitate scurt.

4. Consuma cat mai putine alimente procesate: dulciuri, supe la plic, cipsuri, mezeluri, sosuri cumparate, condimente procesate si sucurile racoritoare.

5. Renunta pentru totdeauna la Junk-Food: Mancarea de tip Fast-Food are de obicei un continut ENORM de MSG, de aceea este si atat de buna incat iti da dependenta !

Sănătate!

  

Sursa: http://www.vindecator.com/

 

3 Comments

Publicat de pe 4 noiembrie 2010 în Articole de la cititori, Campanii, Diverse, Rapoarte

 

“Avatar”, cel mai mare succes al francmasoneriei şi satanismului

Nu ştiu dacă în ultima vreme vreun film a avut atâta succes, cum a avut “Avatar”. Megaproducţia lui James Cameron a ajuns deja pe primul loc în lume, la cele mai mari încasări realizate vreodată de o peliculă cinematografică. Filmul surprinde foarte mult prin efectele speciale care, pentru unii, par a fi extraordinare. Dar, totuşi, pentru neiniţiaţi, filmul ascunde multe lucruri…de natură malefică!

Se pare că filmul a costat jumătate de miliard de dolari pentru a fi realizat, ceea ce înseamnă că ar fi cel mai scump film din istoria omenirii. Nu se ştia înainte de apariţia sa pe piaţă că filmul ar avea atâta succes; ar fi putut să fie un mare fiasco. De aceea, întrebarea legitimă care se pune ar fi: de ce s-ar risca să fie investiţi atâţia bani într-un film, care ar fi putut foarte bine să nu-şi scoată cheltuielile? Poate întrucât anumite forţe ascunse ar fi interesate nu neapărat de bani, ci de transmiterea unor mesaje ascunse omenirii?

Manipularea genetică şi crearea unui nou om – idealul Illuminati

Coincidenţă sau nu, James Cameron (producătorul şi regizorul lui “Avatar”) este binecunoscut pentru că, în majoritatea filmelor sale, prezintă mesaje “anti-umane”, prin care extratereştrii sau creaturile robotice devin “super-eroi”, prin uciderea oamenilor răi care încearcă să lupte împotriva lor. Să ne amintim câteva din filmele lui James Cameron în care se întâmplă acest lucru: “The Terminator” (1984), “Aliens” (1986), “The Abbyss” (1989), “Terminator 2: Judgement Day” (1991), “Terminator 3: Rise of the Machines” (2003).  Interesant e că această dogmă este una care aparţine şi organizaţiei masonico-satanice Illuminati, ce consideră că “oamenii reprezintă o boală” pentru întreg sistemul biologic al Pământului, şi de aceea, ei trebuie înlocuiţi cu alte fiinţe umane, puternic modificate genetic. De aceea, organizaţia Illuminati ar dori ca, cu ajutorul ştiinţei, să se creeze un “corp nou”, un “nou om”, care să poată fi manipulat şi controlat diabolic. Ce-aţi zice dacă ar apărea oameni cu picioare de panteră, care să poată să alerge la fel de rapid ca nişte pantere? Prin tehnologia de azi, în viitor nimic n-ar fi imposibil.

În anul 2003, chinezii de la Universitatea din Shanghai au reuşit să creeze celule umane, folosind ovule de iepure. În 2004, americanii au reuşit să creeze porci cu sânge uman. Iar cercetătorii californieni au creat un şoarece cu creier uman. Toate acestea sunt realităţi, nu poveşti (puteţi citi mai multe pe portalul National Geographic, http://news.nationalgeographic.com/news/2005/01/0125_050125_chimeras.html – pentru cei care cunosc bine limba engleză).

Aceeaşi idee, însă, cea a creării unui nou trup de om, modificat genetic, apare şi în “Avatar”. În acest film, militarii care ajung pe planeta Pandora, pot lua forma fiinţelor umanoide Na’vi, fiinţe mult mai mari şi mai puternice. Prin inginerie genetică, totul e posibil, chiar şi crearea unui “nou om”! Acesta este unul din mesajele de bază pe care ar dori să ni le transmită James Cameron în “Avatar”. Dar…ia staţi aşa! Acelaşi lucru l-ar dori şi organizaţia Illuminati. Mare coincidenţă, nu-i aşa?

Soarecele cu ureche umana, realitatea manipularii genetice diabolice Soarecele cu ureche umana, realitatea manipularii genetice diabolice

Acum, să ne mai gândim la o altă chestiune. Ştirile acestea despre hibrizii între animale şi oameni au apărut în mod public; este imposibil ca marile guverne ale lumii sau forţele oculte care conduc această lume să nu aibă nicio legătură cu acest lucru. Dacă în 2005, au apărut ştiri conform cărora s-au obţinut porci cu sânge de om, sau şoareci cu creier uman, vă daţi seama că există laboratoare ultrasecrete în care cercetările genetice sunt extrem de avansate. Şi e posibil, de ce nu, ca să se fi obţinut deja un alt “trup nou” de om. De aceea, am putea bănui că “Avatar” a fost lansat pentru a putea sărbători succesul în obţinerea unui nou trup, creat prin manipulare genetică diabolică?

Dr. Ewen Cameron, mentorul lui James Cameron

Ewen CameronDar, pentru a înţelege mai bine ce se ascunde în spatele filmului “Avatar”, să parcurgem împreună o biografie interesantă al realizatorului filmului, James Cameron, o sinteză realizată de pe acest site: http://www.whale.to/b/cameron5.html, şi care se numeşte “Teoria conspiraţiei în cazul lui James Cameron”.

Totul începe cu Dr. Ewen Cameron (doar coincidenţă de nume), care a fost un mare psihiatru american. Dr. Cameron şi-a început cariera în psihologie în cadrul serviciilor secrete militare americane, la Office of Special Services (O.S.S.), interogând prizonierii în cel de-al doilea război mondial. Unul dintre prizonierii săi celebre a fost Rudolf Hess, cel care a zburat cu avionul din Germania până în Marea Britanie, pentru a se asigura că se va pune capăt războiului. Hess a fost capturat, întemniţat şi interogat de mai mulţi psihiatri, printre care şi de către Dr. Cameron, care se folosea de o serie de tehnici psihiatrice, cu scopul de a modifica şi controla comportamentul uman. Mai târziu, O.S.S. şi-a schimbat denumirea în C.I.A., iar Dr. Cameron şi-a continuat munca în cadrul proiectelor Bluebird şi Artichoke, care în 1953, a devenit cunoscut sub numele de MK-ULTRA.

Dr. Cameron era un om fără milă, ce urmărea să obţină controlul absolut al minţii umane, folosindu-se de droguri sau şocuri electrice. Având parte de numeroase scandaluri, MK-ULTRA a fost oficial închis de către CIA în 1973, dar se pare că şi-a continuat în secret activitatea sub numele de MK-SEARCH, până în 1984.

Primul film al lui James Cameron a fost finanţat de francmasonerie

james-cameronLa sfârşitul anilor ‘70, un şofer din California pe nume James Cameron, decide să renunţe la meseria sa pentru a se ocupa de realizat filme. Conform biografiei oficiale, James Cameron a fost convins în 1978, de către un consorţiu de dentişti din Tustin (California) să scrie un scenariu pentru o mică producţie care s-a numit “XenoGenesis”. Pentru asta, ar fi primit 20.000 de dolari. Cuvântul “consorţiu” este insă unul ciudat; conform DEX, el înseamnă: “Asociere a câtorva bănci sau societăţi comerciale mari pentru efectuarea în comun a unor operaţii financiare”. Ce treabă au dentiştii cu un consorţiu? De fapt, aceşti “dentişti” erau “psihiatri” conectaţi la programul MK-ULTRA al CIA şi de dr.  Ewen Cameron. James Cameron şi “psihiatrii” se cunoşteau între ei dintr-o organizaţie fraternală de care ei aparţineau, şi la care James Cameron a aderat începând cu vârsta de 21 de ani. Această frăţie secretă l-a ajutat pe Cameron să-şi finanţeze primul său film şi să-l ajute în carieră. Motivul pentru care acest “consorţiu” i-a finanţat lui Cameron filmul XenoGenesys în anul 1978 a fost acela de avea oportunitatea folosirii imaginii subliminale şi manipulării emoţionale asupra unui mare număr de oameni.

James Cameron şi Noua Ordine Mondială

Noua Ordine Mondială, "visul de aur" al francmasoneriei Noua Ordine Mondială, “visul de aur” al francmasoneriei

James Cameron şi-a continuat cariera la studiourile de film denumite “New World Pictures” care aparţineau lui Roger Corman. E oare o coincidenţă că denumirea de “New World”, adică “Noua Lume”, apare în expresia “New World Order”, adică “Noua Ordine Mondială”, idealul francmasoneriei care aspiră la o guvernare globală?

James Cameron a lucrat apoi ca director de imagine la filmul “Bătălia dincolo de stele” (1980). Titlul filmului era unul simbolic şi exprimă o credinţă, în rândul ufologiştilor, ca şi a francmasonilor, conform căreia o veche bătălie a avut loc în sistemul nostru solar, în urmă cu câteva mii de ani în urmă. Ideea era folosirea tehnologiei MK-ULTRA pentru a pregăti masele să creadă în extratereştri, cu scopul aducerii omenirii în “Noua Ordine Mondială”.

Determinat să intre în regie, Cameron a fost regizor second într-o altă producţie SF “Galaxia terorii” (1981).

Prin “Terminatorul”, James Cameron îşi dezvăluie apartenenţa sa la francmasonerie

TerminatorulÎn anul 1982, James Cameron termină de scris scenariul la “The Terminator”, împreună cu soţia sa (care era membră a Ordinului Stelei de Est, organizaţie masonică feministă). Ideea principală din “The Terminator” este aceea că un om este trimis înapoi în timp pentru a se lupta cu un cyborg, ce doreşte a ucide o femeie, care urma să dea naştere unui salvator, acesta din urmă având să salveze omenirea de o lume guvernată de roboţi. Simbologia poveştii a fost luată din Biblie, întrucât femeia ar putea fi comparată cu “Fecioara Maria”, iar “salvatorul” cu Iisus Hristos.

Simbolismul francmasonic din “The Terminator” era evident în tot filmul. Unul din primele simboluri a fost acela de a utiliza “lumina albastră” în situaţii întunecate. Aceasta va reprezenta unul din stilurile de regizare ale lui James Cameron. Lumina albastră reprezintă ascensiunea simbolică a lui Cameron de la primele grade francmasonice (cunoscute sub numele de “grade albastre”), la următoarele grade, cunoscute ca “Ritul York”.

Unul din personajele din “The Terminator” descriu maşinile ca fiind “noua ordine a inteligenţei”. Puteţi auzi cuvintele “Noua Ordine Mondială” în subtext.

Orion Pictures, legată de francmasonerie

Orion_PicturesSimbolul cel mai concret este reprezentat de numele distribuitorului acestui film. Deşi Cameron a lucrat cu compania HBO pentru a realiza această peliculă, totuşi ea a fost distribuită de Orion Pictures. Orion este simbolul lui Osiris, zeul egiptean al iluminării şi fertilităţii. Partenera lui Osiris era Isis, zeiţa egipteană a Pământului. Dar ambele zeităţi sunt reprezentate de componentele masculine şi feminine ale simbolului francmasonic (pătratul şi compasul). Pătratul este reprezentat de “Isis”, iar compasul de “Osiris”. Isis este simbolizat prin steaua Sirius, întrucât unii francmasoni cred că înaintaşii lor proveneau din steaua Sirius.

Scopul final al lui “The Terminator” a fost acela de a se folosi lucrările lui dr. Ewan Cameron în filmul regizat de James Cameron. Pelicula a fost creată pentru a imprima un mesaj subliminal publicului pentru o tehnologie mai avansată ce va veni pe Pământ în viitor. Cei care vor rezista acestui mesajului vor fi…”exterminaţi”. Filmul a avut un imens succes, aşa că James Cameron şi-a putut atinge parţial ţinta.

Extratereştrii şi iniţierea în gradele superioare ale francmasoneriei a lui James Cameron

Aliens 1986După succesul cu “The Terminator”, James Cameron a început realizarea filmului “Aliens” (“Extratereştrii”), ale căror filmări au avut loc în Anglia, în 1985. Unde? Tocmai în oraşul York, aşa că James Cameron şi-a putut primi iniţierea în gradele francmasonice ale ritului de York.

“Aliens” (1986) era o adaptare după filmul “Alien” (1979), în care exploratori de pe Pământ caută pe o altă planetă o colonie minieră (ce mult se aseamă începutul cu “Avatar”!). Când ajung aici, ei sunt vânaţi de nişte creaturi ciudate, ce au înfăţişare de insecte (ca adulţi) sau şerpi (când sunt tinere), şi care se folosesc de trupurile umane drept gazde.

Filmul a câştigat 2 Oscar-uri, pentru cele mai bune efecte vizuale şi pentru cel mai bun sunet. A fost evident pentru toţi faptul că că frica şi groaza instalate celor care au privit acest film s-a datorat efectelor speciale din acest film, ca urmare a manipulării minţii. De ce? Pentru a-i pregăti pe oameni că într-o zi se vor confrunta cu o ameninţare din spaţiul extraterestru.

“Abisul”, filmul în care s-a dezvăluit tehnologia MK-ULTRA

The Abyss (1989)Următorul proiect şi film realizat de James Cameron a fost “The Abyss” (1989), adică “Abisul”. În subiectul acestui film, un grup de exploratori marini încearcă să recupereze un submarin nuclear scufundat. În timpul acestei recuperări, ei sunt urmăriţi de o inteligenţă extraterestră. Oamenii au de ales: ori devin “una” cu fiinţele extraterestre, ori vor fi distruşi.

În timpul filmărilor pentru această peliculă, Cameron a fost “antrenat” de un “consorţiu” în tehnici similare “scufundării psihice” a dr. Ewan Cameron, punându-i pe actori şi pe ceilalţi participanţi ai filmului să muncească până la limitele lor fizice. Una din actriţe, Mary Elisabeth Mastrantonio, a fost pusă de Cameron într-o asemenea postură, încât ea îl va refuza pe regizor ori de câte ori a mai solicitat-o şi în alte filme. “The Abyss” a fost primul film în care s-a folosit tehnica “morphing”, prin care o imagine trece în altă imagine, printr-o anumită tranziţie, cu ajutorul calculatorului. Filmul a câştigat premiul Oscar pentru efecte vizuale, dovedindu-se astfel folosirea tehnologiei MK-ULTRA, combinată cu tehnologia pe calculator.

Na’vi se închină la Aiwass, demonul lui Aleister Crowley

Satanistul Aleister Crowley Satanistul Aleister Crowley

Acum să revenim la filmul “Avatar” şi să vedem ce alte simboluri malefice se mai ascund în el. În peliculă, extratereştrii Na’vi de pe planeta Pandora venerează un zeu care poartă numele de Aiwass. Interesant e faptul că Aiwass se întâmplă să fie numele unui demon invocat de celebrul satanist, Aleister Crowley, cel care a admis că a sacrificat sute de copii în numele satanei.

Să citim din acest articol (http://www.themystica.org/mystica/articles/a/aiwass.html) despre Aiwass:

Aiwass, conform lui Aleister Crowley, a fost entitatea demonică care i-a dictat “Cartea legii”, între 12 şi 1 noaptea, în zilele de 8, 9 şi 10 aprilie 1904. Crowley l-a descris ca fiind o entitate înaltă, întunecată, activă şi puternică, având faţa unui rege sălbatic, iar ochii având puterea de a distruge orice ar vedea. El era îmbrăcat asemenea unui persan. Vocea entităţii diabolice era adâncă, muzicală şi impresionantă.

aiwassVreţi să vedeţi cum arăta Aiwass? Uitaţi-l în fotografia din stânga. Nu-i aşa că seamănă cu un extraterestru din “Avatar”? Priviţi-i nasul care n-are rădăcină şi crescătura care porneşte din nas şi apoi înconjoară fruntea. Nu este absolut nicio coincidenţă faptul că zeul extraterestru la care se închină populaţia Na’vi este întâlnit şi la marele satanist Aleister Crowley. De ce James Cameron a optat să folosească această entitate diabolică? Am înţelege mai bine motivul dacă am putea observa faptul că Na’vi din pelicula “Avatar” sunt eroii pozitivi, adică Illuminati, care-l adoră pe Satan. Astfel, se induce publicului în subconştientul său faptul că a-l adora pe satan ar fi o experienţă pozitivă şi acceptabilă.

După ce aţi aflat că “Avatar” încearcă să le inoculeze oamenilor în subconştient faptul că manipularea genetică a oamenilor este posibilă, şi faptul că adorarea satanei ar fi un lucru pozitiv, vă mai surprinde faptul că această peliculă nu este altceva decât o “propagandă high tech”, pentru a-i pregăti pe oameni pentru o “Nouă Ordine Mondială”, în care pe Pământ va domni satanismul?

“Avatar” şi vrăjitoria

Copacul sufletelor NaviPentru cei care au vizionat acest film, mai ţineţi minte secvenţa în care extratereştrii Na’vi se strâng în jurul unui “copac al sufletelor” şi aici, ţinându-se de mână, cu mâinile albastre, rostesc tot felul de incantaţii? Ştiţi de ce aminteşte această secvenţă? De vrăjitoarele care se adunau tot în jurul unui copac, se ţineau de mâini, spuneau incantaţii demonice, în timp ce-l venerau pe satana. Exact la fel se întâmplă şi în “Avatar”. Iar să mai fie vorba de o coincidenţă?

Utilizând tehnologia MK-ULTRA de manipulare a minţii, James Cameron poate spune subliminal publicului său că a practica vrăjitoria este o experienţă pozitivă, la fel ca şi venerarea naturii. Astfel, vrăjitoria este introdusă în industria filmului printr-o formă foarte subtilă. Foarte tare…

În concluzie, filmul “Avatar” este o altă încercare de manipulare a conştiinţei umane de către industria hollywoodiană a filmului, care este subordonată francmasoneriei (citiţi mai multe despre Hollywood şi francmasonerie şi AICI: http://www.lovendal.net/wp52/manipularea-hoolywood-ului-de-catre-francmasonerie-idei-false-in-ingeri-si-demoni/). Nu trebuie decât să fiţi atenţi la toate aceste manipulări şi să nu vă lăsaţi “furaţi” de efectele speciale extraordinare ale acestui film. Şi nu uitaţi niciodată cuvintele din Biblie: “Cunoaşteţi adevărul şi adevărul vă va elibera”.

Sursa: http://www.lovendal.net/

 

19 Comments

Publicat de pe 28 octombrie 2010 în Anti Masonerie, Articole de la cititori

 

Romanii – un mister

Românii preromani, 50.000 de ani de istorie a românilor, Ed.Orfeu 2000,
Zămislirea popoarelor, Sistemul “sumerian” al limbii românilor,Limbajul morfemelor şi limba dacilor,Peripeţii hazlii la Tobruk, Ed.Solif, România, inima vechii Europe, Româna, limba vechii Europe,Marea enigmă a românilor antici, Romanian, the first language of Europeşi Senzaţional!Suntem români de peste 2500 de ani.

Vă rog să comentaţi, să publicaţi sau să faceţi cunoscut pentru mass-mediaarticolul de mai jos.
Româna este de sorginte autohtonă.Românii şi-au construit singuri cuvintele într-un mod particular, specific.
Graiul românesc cuprinde cea mai veche latină şi cea mai veche slavonă, înainte de a exista Roma şi migraţiile slavilor.Limba românilor este ancestrală şi începe cu sunetele din natură, cealcătuiesc un fond de peste 350 de onomatopee şi de peste 350 de cuvinteprimare cu compunere onomatopeică, din care derivă alte peste 1500 înţelesenumai de către ei, precum, târr, poc, hurduc, a târâi, a pocni, a hurduca.

Româna Onomatopeică, precede epoca neolitică şi stă la originea sistemuluieuropean de comunicare sonoră, axat pe limbajul morfemelor româneşti.Bazinul Dunării de Jos este locul primului neolitic european, care nu poatefi conceput fără o limbă conţinând toţi termenii definind cuceririleexperienţei umane ale epocii.
Aceştia persistă până în zilele noastre, cu ajustări eufonice în simfonia limbilor moderne, precum:GREBLA apucă (GREB, în engleză), ZGÂMBOI (BOI, în engleză), GARDUL apără,păstrează (GARDĂ, GUARD, GARDE, în franceză), GURA mânâncă (ÎN-GUR-GÎT-EAZĂ, ingurgitează, este GURMANDĂ, REGURGITEAZĂ, în franceză), BĂIAT (BET, în punjabi), SEACĂ (SOCA, în punjabi), JUNE (JUAN, în punjabi), PANDUR(PANDERU, în punjabi), NUNTĂ (NEUNDA, în punjabi), MĂLĂIeţ, MăMĂLIgă, MĂLAI(MALAI, în punjabi), etc.

Aici este sediul primului popor de agricultori din Europa, care nu a abandonat niciodată România, păstrând, de aproximativ 10.000 de ani, “olimbă unitară”, pe un teritoriu vast, ramificată din Pirinei până în
Punjabi, prin cei care au emigrat, încă din preistorie, pe căile urmate deaceastă civilizaţie, ce se ştie că în Europa a plecat iniţial de la est spre vest şi nu invers, iar în Siberia şi India dinspre Europa spre Asia, nu
invers. Onomatopeea “genuină”, cu sunetul Î, Â, păstrată numai în limba română, este
cea care a condus la un sistem de comunicare numit limbajul morfemelor stem,un tipar specific al cuvintelor româneşti, indiferent de etimoanelepresupuse.

Morfemele stem româneşti compun sonor şi noţiuni europene.Fiecare cuvânt românesc, prin aglutinarea de morfeme stem, un fel de rădăcini de cuvânt, cuprinde o descriere metaforică a noţiunii, copiată de
“străini”, cu mici deformări sonore.
Cuvintele româneşti sunt scrise în diverse variante ale sanscritei, cu aproximativ 1000 de ani înainte de a fi scrisă greaca sau latina, pentru că
atât iranienii sciţi, cât şi hinduşii vedici, sunt plecaţi din “România”.
La rândul lor, atât grecii, cât şi romanii, au plecat tot dintre “români”,
pentru că “România” este un mare centru de antropogeneză europeană, dinainte
şi de după glaciaţiunea Wűrm, aspect argumentat şi de “românul” de 42.000 de
ani din Peştera cu oase din Banat, primul european contemporan.
Se cunosc doar două arealuri de vieţuire umană în timpul glaciaţiunii şi
anume unul vestic din Pirinei plus Grimaldi şi altul în Carpaţi.
Cel vestic a dispărut fără urmă în contemporaneitate, rămânând doar cel din
Carpaţi, ca depozitar al întregului bagaj genetic european, ce se ştie că a
fost refăcut din Bazinul Inferior al Dunării.
Româna produce impresia unei limbi “de strânsură”, pentru că, lexemele ei se
găsesc, mai mult sau mai puţin stâlcite, în toate limbile europene, dând
această falsă percepţie, dar compunerea metaforică a lor se menţine doar în
dulcele grai românesc, care a precedat sanscrita.

Un exemplu extrem de ilustrativ este NOAPTE.

O simplă schimbare a lui P în C duce de la latinescul românesc NOAPTE la
sanscritul “NOACTA”, din care derivă NACT, în germană, NOX, NOCTIS în
latină, NOCI în rusă, NAIT în engleză, NUI în franceză, copii sonore ale lui
NOAPTE, sau dacă vreţi NACTA.
Pe cuvântul NOAPTE eu disting o însumare de morfeme stem ce pot descrie două
înţelesuri metaforice ale conceptului noţiunii de NOAPTE, în română:
1.-noaptea întrerupe ziua şi 2.-noaptea se repetă periodic.
1.-Fiecare noapte este o (NOUĂ) ru-PTU-ră a zilei.
2.-Fiecare NOAP-te este un fenomen periodic, precum NĂP-ârlitul sau recolta
de NAP-i.
Morfemul stem N*P exprimă periodicitatea fenomenului de NĂP-ârlire,
periodicitatea recoltării NAP-ilor, inclusiv periodicitatea apariţiei
soarelui şi zilei, el, NAP, fiind numele “luminii periodice”, SOARE, ZIUĂ,
pe teritoriul vecin Ungaria, de origine necunoscută, absent în ugro-finică,
dar prezent ca “NAP-te”, în România.
T*(D*) este un morfem stem, codificat, “foc, lumină”=ar-DE, TĂ-ciune,
s-TE-le (S-vezi-DA, în rusă), * fiind un simbol ce înlocuieşte în morfem
sunetul vocalic, format chiar şi de un triftong, producând o codificare a
morfemelor comune a două sau mai multor cuvinte din acelaşi domeniu ori
sferă semantică.
N*P+T*=periodicitate N*P a luminii T*= NOAP+TE.
Pe copiile cuvântului noapte nu veţi putea grefa niciun fel de concept al
noţiunii de noapte, oricâtă fantezie a-ţi pune la bătaie.
Morfemele stem sunt rădăcini de cuvânt, codificate: o rădăcină NOA şi o
rădăcină PTE=NOA+PTE;NOA derivă din cuvântul NOU şi PTE din cuvântul
ru-PTU-ră.
NOU este NAI, în germană, NUOVO, în latină, NOVAIA, în rusă, “NIU” în
engleză, “NUVEL”, în franceză şi NAU în masa-getă.
Ni se spune că NOU am învăţat de la Impăratul Traian, dar ruşii de unde au
învăţat NOVAIA (nou)?
NOU este acreditat ca etimon latin, dar el există şi la masageţii din
Punjabi.
El face parte din limbajul colocvial şi nu avea cum să ajungă la ruşi, fără
un contact direct cu romanii, de cel putin 165 de ani, ca la noi, aspect ce
lipseşte din istorie.
Ei sunt amplasaţi pe fostele teritorii Daco-Getice recunoscute ca
atare de către istorici, iar Daco-Geţii sunt strămoşii oficiali ai
românilor.

Ru-PTU-ră e RU-PTU-RE, în franceză, RU-MPERE, în latină (a deschide, cu
efort, drum de trecere), RU-HNUTI, în rusă, B-RO-KEN, în engleză şi germană.
Toate conţin morfemul R*-, de fapt o onomatopee ce asociază sunetul
onomatopeic RRU fenomenului fizic al ruperii unui lemn, dar numai cuvintele
românilor şi francezilor conţin morfemul PT*-, ce exprimă îndepărtarea de
ceva, cu apropierea concomitentă de altceva, descrierea metaforică, a
vizualizării imaginii fenomenului însuşi de ruptură.
A RUPE este un cuvânt din limbajul colocvial românesc şi nu a fost importat
din Franţa de către paşoptiştii români pentru a compune cuvântul NOA-PTE.
În română există morfemul stem N* = “înnoire” = NA-şte-re, NOU.
În română există morfemul stem PT* = apropiere – înepărtare = pie-PTĂ-
na-re, ru-PTU-ră, a se în-dre-PTA.
N*+PT*=metafora NOA+PTE.
*Cum de nu am învăţat de la romanii împăratului Traian cuvinte prin *
*care se descriu aspecte specifice civilizaţiei Romei de atunci, precum
SUTĂ, CĂRĂMIDĂ, ZID, CLĂDIRE, POD, DRUM, MĂSLINE , fără etimon latin şi am
“învăţat” APĂ, AER, SOARE, cu etimon latin, pentru elemente ale naturii, pe
care nu le-au adus ostaşii lui, spre deosebire de LEGIUNI, COHORTE cu
CENTURIONI, CASTRE, URBE, MUNICIPIUM, VICUS, ARENE, făcute de ei, la noi,
dar absente în româna colocvială. *

Aspectul contravine unei logici elementare.

Latina românilor, cu APĂ, AER, SOARE, ELEMENTE ALE NATURII, etc, este mai
veche decât Roma însăşi.
Românescul SUTĂ este atestat în sanscrită cu 1000 de ani înainte de
latinescul roman CENTUM (SEnTUm), ca şi latinul românesc SOARE, înainte de
latinescul Romei SOL, -lis.
Schimbarea lui P în C duce nu numai de la românescul NOAPTE la
indo-europeanul “primar” “NACTA”, dar şi de la românescul latin APA la
latinescul Romei “ACUA”, de la românescul latin PATRU la latinescul Romei
“CATRO”, precum şi la rusescul CETÂRE.
Românii de rând nu ştiu că prima agricultură europeană, prima ceramică (după
glaciaţiunea Wűrm), prima ceramică pictată, prima reţea de apă şi
canalizare, primele oraşe sistematizate şi prima scriere, au apărut în
“România”.
Ei nu ştiu nimica despre strămoşii lor Masa-Geţi ori Sciţi şi nici că
strămoşii lor Iler-Geţi, Indi-Geţi şi Apii, au existat în Spania, înainte ca
romanii să fi pus vreodată piciorul în Peninsula Iberică.
Român este acela care îşi are originea în România şi vorbeşte româna, ca
limbă maternă, indiferent sub ce nume este cunoscut.
Plecând de la “amănunte” de genul acestora, împreună cu studiul lexical a
peste patru mii de cuvinte primare din fondul colocvial românesc, comparate
cu peste 10 limbi de circulatie curentă, dimpreună cu descoperirea a 2000 de
cuvinte arhaice româneşti, 1000 cu etimon latin, 350 cu etimon bulgaro-slav,
175 turco-maghiare, 200 cu etimoane diverse, 200 cu etimon necunoscut sau
albanez, vorbite azi de urmaşii masageţilor în Punjabi, se poate înţelege de
ce Româna a fost prima limbă a Europei Vechi.

 

1 Comment

Publicat de pe 19 august 2010 în Articole de la cititori

 

În Asia, 80.000.000 de oameni vorbesc limba română!

Lucian Cueşdean: “Limba punjabi, din India, are 2.000 de cuvinte curat româneşti, iar multe altele seamănă foarte mult cu ale noastre. Asta pentru că ei sunt urmaşii unui trib getic, ca şi noi, deşi distanţa dintre români şi punjabi este de 4.500 de kilometri”.

Noi am învăţat la şcoală că daco-geţii ar fi fost o ramură a neamului tracic, care trăia exclusiv în Dacia, pe actualul teritoriu al României şi care vorbea o limbă diferită de latină. Imperiul Roman a cucerit Dacia, iar daco-geţii ar fi renunţat parţial la limba lor pentru a învăţa vorbirea cuceritorilor. Din combinaţia acestora ar fi apărut, în timp, româna. După 20 de ani de studiu, dr. Lucian Cueşdean a ajuns la concluzia că această teorie este falsă. Cueşdean spune că triburile getice, sub diferite nume, ocupau o arie geografică vastă, din Europa Centrală până în Asia, aproape de China şi de India. Actuala populaţie punjabi, din nordul Indiei, de pildă, este urmaşa unui trib de geţi localizaţi în Asia Centrală cu peste 2.500 de ani în urmă. Aceşti urmaşi ai geţilor vorbesc o limbă asemănătoare cu româna. Dar multe din cuvintele punjabi comune cu româna sunt comune şi cu latina. Problema este că acum 2.500 de ani nu exista Imperiul Roman. Asta înseamnă că geţii vorbeau o limbă “latină” mult înainte de expansiunea romană.

Harta antică a Europei şi Asiei, pentru anul 500 î.Hr., a fost  realizată de Thomas Lessman. Triburile tracice ocupă un spațiu imens,  din Europa Centrală până aproape de China

Războinicii geţi au urmaşi în India

“Am pornit de la informaţiile legate de marele trib al masageţilor, atestat în centrul Asiei de către istoricii antici şi pomeniţi în Evagrius Scholasticus, scris în secolul VI d.Hr. şi tradus în formula Ecclesiastical History de către E. Walford în 1846, din care citez: «Actuala populaţie JAD din nordul Indiei este descendenta masageţilor. În limba pahalavi, messagetae este tradus Marii Jats». Am plecat pe urmele acestei populaţii, Marii Jats. Chinezii îi numeau Yueci, adică Geţi, consemnând dominaţia lor în Punjabi. Deci, geţii au trăit cândva în Punjabi. De reţinut: neamurile geto-dacice vorbeau aceeaşi limbă, după cum spune geograful antic Strabon (60 î.Hr.-26 d.Hr.), adică de la Carpaţi până în centrul Asiei”, ne-a spus Lucian Cueşdean.

1.  Așa arată iile românilor, urmaşii daco-geţilor

2.  Așa arată iile punjabi, urmaşii masageţilor

Dacă geţii au stăpânit teritorii din Europa până în Asia, dacă populaţia punjabi este o urmaşă a acestora, iar românii sunt, la rândul lor, urmaşi ai geţilor, dr. Cueşdean a fost curios să vadă dacă există vreo legătură lingvistică între noi şi ei, comparând cuvintele din cele două limbi.

“După 20 de ani de studiu, am ajuns la concluzia că cele 80 de milioane de persoane ale comunităţii punjabi vorbesc o română arhaică. Au 2.000 de cuvinte identice, multe din ele comune şi cu latina. Dar dacă punjabi este o limbă vorbită cândva de geţi, înseamnă că neamurile getice vorbeau o limbă «latină» înainte de apariţia Imperiului Roman. De unde rezultă că limba română e mai veche decât latina. Concluzia e că într-un trecut imemorial exista o singură limbă europeană, cel mai probabil româna arhaică, sau getodaca, şi care printr-o serie de migraţii şi modificări a născut toate limbile numite indo-europene, printre care şi latina. Iar războiul dacoroman a fost unul fratricid. Până Geții erau unul dintre cele mai războinice neamuri anticeîn ziua de azi se vorbeşte româna sau aromâna din nordul Mării Adriatice, până la Volga. Mai mult, în Kazahstan sunt acum, oficial, 20.000 de vorbitori de limbă română”, spune Cueşdean.

A studiat 20 de ani problema masageţilor

Lucian Cueşdean are 70 de ani şi şi-a dat doctoratul în ştiinţe medicale. Înainte de 1989 a lucrat câţiva ani în Libia, fost teritoriu al Imperiului Roman. Acolo a început să caute explicaţii pentru faptul că dacii au renunţat la limba lor în  favoarea latinei, iar libienii nu. În 1990, studiind toată istoriografia legată de geţi, a ajuns la datele despre masageţi, care l-au condus la urmaşii lor, populaţia punjabi.

Herodot a scris despre masageţii din Asia

Primele atestări ale tribului masageţilor în Asia le găsim la Herodot: “Caucazul formează barierea parţilor (neam scitic – n.r.) dinspre apusul Mării Caspice, iar pe urmă spre vest şi înspre răsăritul soarelui vine o câmpie de o întindere imensă (Asia Centrală, în apropiere de China – n.r.), care se pierde în depărtare; această câmpie mare o ocupau masageţii, în contra cărora avea Cirus poftă să pornească cu armata”. Cirus, regele perşilor, chiar a pornit împotriva masageţilor conduşi de regele Tamyris, dar armata sa a fost nimicită, iar Cirus, decapitat.

Teoria se verifică pe internet

Ceea ce spune dr. Cueşdean se poate verifica pe internet. Pentru lămurire, propunem un exerciţiu: cititorul poate alege cuvântul în română, îi dă căutare pe dicţionarul online în engleză, iar din engleză îl traduce, tot prin internet, în limba punjabi. Nu putem da toate cele 2.000 de cuvinte comune. Vom arăta câteva dintre cele pe care le credeam de origine latină. O să observaţi că sunetele sunt aproape identice, iar înţelesurile sunt absolut la fel. La o privire mai atentă pare un fel de aromână.

 

 

Videoclipul piesi Alejandro este plin de simboluri masonice

Citit mai multe bloguri si site-uri pentru a ma documentare pentru noi materiale si pentru a relationa cu oameni obisnuiti si cu alti bloggeri am dat peste acest articol ce dezbate videoclipul piesei Alejandro . Sursa acestui articol este alt articol .
Aceste 2 bloguri dezbat simbolismul satanic , masonic si anticrestin din videoclip si din cauza unei declaratii date de Lady GaGa ( sau Lady CaCa ) in emisiunea TV Larry King Live si anume ca videoclipul este “o celebrare si o admiratie pentru iubirea homosexualilor. Este o marturie a invidiei mele in fata curajului si vitejiei de care trebuie ei sa dea dovada ca sa fie impreuna. Nu am putut descoperi aceste lucruri cu un barbat heterosexual in viata mea. In videoclip, cersesc iubirea prietenilor mei gay, dar ei nu ma doresc”.

Pentru restul materialelor citi pe acele bloguri .

Comentariu alexbidam91 :

Parerea mea este ca aceasta artista , folostia de “elitele masonice si anticrestine sa fie interzise in Romania pe orice post de radio si Tv . Prin comportamentul sau . prin piesele si videoclipurile sale poate denatura sufletul unui crestin .  Blasfemia adusa crestinismului prin videoclipul piesei Alejadro este cel mai puternic argument pentru interzicerea acestei marionete condusa de papusari atei/satanisti  .

 

CARD NATIONAL DE SANATATE pentru toti romanii. Acesta va avea CIP iar identificarea pacientului se va face pe baza amprentei digitale

Citez din articolul CNAS: Românii ar putea avea card naţional de sănătate până în 2012:

Fiecare persoană va avea un card naţional de sănătate până în 2012, cu peste patru ani întârziere, iar documentul va conţine toate informaţiile privind calitatea de asigurat, dar şi date medicale precum grupa de sânge sau predispoziţia la alergii, potrivit Mediafax.

“Cardul naţional va conţine pe lângă numele şi prenumele asiguratului un număr de identificare, altul decât codul numeric personal. În plus, cardul va avea cip pe care vor fi trecute şi alte date medicale cum ar fi grupa de sânge, dacă respectiva persoană este alergică, sau dacă ia medicamente anticoagulante”, a spus directorul CNAS, Dorin Ionescu.

Posesorul cardului trebuie să prezinte actul la doctor, la spital sau la farmacie iar toate serviciile medicale vor fi înregistrate în sistemul informatic al casei de asigurari.

Licitaţia propriu-zisă, pentru implementarea sistemului, începe în toamnă. Datele personale vor fi luate de la evidenţa populaţiei, iar cele medicale de la doctori. Românii îşi vor lua cardul medical de la casele de asigurări, posibil contra unei sume modice. Distribuirea cardurilor ar putea dura între 12 şi 18 luni.

Identificarea pacientului se va face pe baza amprentei digitale, iar pe card va exista un dispozitiv, urmând ca pacientul să se autentifice cu amprenta. Dacă asiguratul este reticent, atunci va putea folosi şi un cod PIN.

Pentru început va fi realizată fişa electronică a pacientului. Implementarea cadrului naţional va fi încheiată în toamna lui 2011.

Ministrul Sănătăţii anunţa şi el în ianuarie 2010 că, până în anul 2012, vor intra în circulaţie aceste carduri şi că până atunci speră să se găsească o soluţie şi pentru persoanele care nu sunt asigurate.

Ministerul Sănătăţii a pus în dezbatere publică, până în 29 ianuarie 2010, proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Articolul 338 din proiect, care face referire la cardul naţional de asigurări de sănătate, prevede că în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate vor fi alocate sumele pentru cardul naţional, astfel încât acesta să poată fi implementat la 1 ianuarie 2011.

Programul trebuia implementat până la sfârşitul anului 2007. Prevederile privind cardul european şi cardul naţional de asigurări sociale de sănătate au intrat în vigoare după 90 de zile de la promulgarea, la sfârşitul lunii aprilie 2006, a pachetului de legi privind reforma în sănătate. Respectivul document mai avea nevoie, ca legislaţie secundară, de un ordin al preşedintelui CNAS, potrivit Legii 95 din 2006.

Titlul IX din pachetul de legi privind reforma în sănătate (Legea 95 din aprilie 2006) prevede procedurile de elaborare, implementare şi distribuirea în România a cardului european şi a celui naţional de asigurări de sănătate.

Cardul naţional de asigurări sociale de sănătate este un document electronic prin care pacientul face dovada că este asigurat în sistemul de sănătate. Acest card va fi eliberat de casa de asigurări de sănătate unde figurează ca asigurat titularul acestuia.

În 2006, autorităţile sanitare au recunoscut că România “stă foarte prost la capitolul informatizare” şi că introducerea acestui sistem la nivel naţional reprezintă modalitatea vitală de a ţine sistemul sanitar în frâu şi de a cunoaşte costurile reale din sănătate. În România există trei reţele, care ar trebui să funcţioneze în sincronizare una cu alta: reţeaua clinică, cea care leagă direcţiile sanitare de spitale şi reţeaua farmaciilor.

Reţeaua clinică ar trebui să unească toate casele de asigurări de sănătate şi cabinetele medicale de toate tipurile. În cadrul acestei reţele ar trebui cuprinse toate datele clinice ale pacientului, pornind de la istoria bolilor de care suferă şi a consumului de medicamente. Reţeaua care leagă direcţiile sanitare de spitale ar trebui să aibă ca software dominant programul contabil, având în vedere cheltuielile mari din unităţile sanitare. Reţeaua farmaciilor – care ar putea fi inclusă în reţeaua clinică – ar trebui să permită farmaciştilor, în urma informatizării, să elibereze numai medicamentele compensate prescrise de medicul de familie, explicau, în 2006, autorităţile sanitare.

La începutul anului 2010, sistemul sanitar nu este încă informatizat, întrucât două componente ale proiectului sunt la Ministerul Sănătăţii, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate are nevoie de un sistem unic integrat, a explicat preşedintele CNAS, Nicolae Lucian Duţă.

Sursa : Saccsiv.wordpress.com

Comentariu Alexbidam

Rupoerea de sistem trebuie facuta cat mai repede . Da mai departe linkul acestui blog si a blogului sursa a acestui articol prietenilor , colegilor , parintilor si tuturor pentru a vedea cum ni se pregateste dezbinarea nostra fata de Dumnezeu

 

Teoria conspiratiei (pentru cei tari de inima)

Bancile austriece au amenintat ca vor falimenta piata bancara europeana daca nu primesc fonduri si de la statul roman. In consecinta, politicienii autohtoni au fost chemati la Bruxelles, unde li s-a cerut ca Romania sa angajeze acest imprumut. Acesti politicieni corupti, multi fiind pe statele de plata ale masoneriei mondiale, au elaborat rapid un plan de aservire a Romaniei printr-un imprumut debilitant, CEL MAI MARE IMPRUMUT FACUT DE ROMANIA VREODATA !

Ca sa va fie foarte clar ca e o conspiratie:
1. SECRETISM (aflam din UE, prima oara, ce bani luam noi)
2. GRABA (repede, repede, au si venit sacalii FMI)
3. NU SE DAU JUSTIFICARI CLARE PENTRU UTILIZAREA SUMEI
4. Nu s-au organizat intruniri mediatizate, cu participarea cremei economistilor romani, unde sa se dezbata clar, pe fata, daca avem sau nu, nevoie de imprumut.
5. Se evita declararea sumei totale ! Asta va permite marirea ulterioara a sumei, la oricit e “nevoie”. Unii afirma, 20 miliarde,
dar e putin probabil, deoarece o tara , mai mica, ca UNGARIA, imprumuta 25 MLRD, iar noi numai 20?
6. Nu s-a indicat un organism clar de control, un sistem de indicatori de verificare a sumelor date.
7. Dat fiind marimea sumei si conditiile globale deosebit de grave, precum si faptul ca in final, poporul roman va returna imprumutul, ar fi trebuit sa fie tratat cu o transparenta TOTALA, in mass media; de asemenea, sa se publice o lista cu ce bani se dau si cui.

Deci, acestea sint definitorii unei FRAUDE DE PROPORTII, care i se pregateste poporului roman.

I n Ungaria, au argumentat inca de anul trecut ca au nevoie de 25 Miliarde. Au imprumutat si tot nu au putut evita recesiunea.

Sa vedem, in continuare, ce se va face in mod real cu banii. Banii vor intra “virtual” in BNR, iar de aici vor fi dati in proportie de 80%, bancilor straine. Acesti bani, impreuna cu banii strinsi de la populatie, prin dobanzile mari oferite vor fi transferati in strainatate, la bancile mama. Dupa care vor declara falimentul aici, local. Intre timp se vor stradui sa reduca si limita minima de siguranta in BNR, ca impactul sa fie si mai devastator (cum a fost si facut, de curind, cu o variatie mica, e drept, dar s-a facut ca sa se testeze reactia publicului).Cu restul de bani, dupa cum era de asteptat: avem campanii electorale,politicieni care nu au prea avut de furat in ultimul timp. Vor fi abonati la borcanul cu miere!

Deci, romanii se vor alege cu PLATA IMPRUMUTULUI + DOBINZI.

Nu numai aceasta, caci imprumutul e conditionat de acceptarea de catre guvern a urmatoarelor conditii:
-banii trebuie sa “AJUTE” bancile austrice in dificultate in Romania, -cresterea taxelor, TVA, impozit profit, -reducearea bugetlui sanatatii si invatamintului, -obligativitatea CIP-arii (la inceput pasaport, dupa aceea buletine si permise auto, gradual, si in final in corpul uman), -obligativitatea montarii camerelor de luat vederi peste tot, -implementarea statului politienesc absolut, cum a fost aratat in romanul orwelian “1984″ si in care romanii au trait timp de 50 de ani -obligativitatea vaccinurilor (vedeti HPV si acum vedeti contaminarea cu Gripa aviara in Cehia , Austria si Germania )

Cititi aici pe linga ce pericol am trecut (nu se stie sigur, daca atrecut!): http://www.infowars .com/vaccines- as-biological- weapons-live- avian-flu- virus-placed- in-baxter- vaccine-material s-sent-to- 18-countries/
Ca urmare, va rezulta imediat o devalorizare accentuata a leului, la cca 7-8 RON/EURO, marirea de cca 8 ori a impozitelor pe proprietati, se vor mari TVA si toate taxele, cu scopul de a plati datoria. In urma procedurii de Asasinat Economic, tara va fi la dispozitia “firmelor prietene” FMI, care vor veni ca hienele sa se infrupte din ce a mai ramas din tara noastra.

Cine sustine cel mai vehement acest imprumut? Dl. Guvernator Mugur Isarescu (FRANCMASON), care face parte din Comitetul executiv al Comisiei Trilaterale, unul din organele importante ale conspiratiei mondiale.
Daca domnia sa a afirmat acum doua luni ca totul e OK, ca avem suficiente rezerve, cum s-a schimbat atit de radical situatia, incit va fi nevoie sa imprumutam asa o suma mare, CEA MAI MARE DIN ISTORIA ROMANIEI?
Ideea este ca acesti tradatori vor aduce diverse date, diverse calcule si statistici contrafacute, sa-si ascunda hotia. Trebuie ca poporul roman sa fie ferm: daca actualul guvernator nu se pricepe sa administreze Banca Nationala, cu ce avem in acele conturi, sa plece!
Guvernatorul Bancii din Islanda, care A FALIMENTAT VOIT ISLANDA, a fost fortat de popor sa plece:
http://www.itnsourc e.com/shotlist/ RTV/2009/ 02/11/RTV249809/
http://news. xinhuanet. com/english/ 2009-02/27/ content_10915777 .htm

Trebuie sa ne trezim,inainte ca sa ne falimenteze !

Atentie foarte mare romani ! Situatia nu e similara cu a anilor ‘90.
Acum lumea se afla intr-o acuta recesiune. TOATA LUMEA ! Exista un indicator real (nu poate fi manipulat), Baltic Dry Index, care arata cite tone marfa, se transporta intre porturi in lume. Acest indice a scazut de la 10,000 la 700, acum cu criza. Asta inseamna ca nu se mai transporta marfa de la producatori inspre consumatori.Se va consuma ce este in depozitele en-gros si dupa aceea , gata.
http://www.rense. com/general85/ des.htm
Presedintele Agrostar, dl. Stefan Niculae,ne avertizeaza ca, datorita legilor votate de politicieni, anul acesta productia agricola va fi
insuficienta si va trebui sa depindem in totalitate de importuri:

http://www.realitat ea.net/din- vara%E2%80% 93romania- va-depinde- in-totalitate- de-importurile- agricole% E2%80%93potrivit -presedintelui- agrostar_ 475927_comentari i.html#comments
Ca sa va faceti o idee, ca in toata lumea, in 2009 productia agricola s-a redus la 15% din cauza secetei:
http://www.unleaven edbreadministrie s.org/?page= drought
In SUA, in California (grinarul american) elitele nu dau apa pentru irigatii, in Australia a fost un incendiu devastator, in majoritate tarilor e o seceta extinsa:
http://www.cfbf. com/agalert/ AgAlertStory. cfm?ID=1062&ck=CD89FEF7FFDD490D B800357F47722B20
Deci, sintem complet expusi, securitatea nationala va fi complet compromisa cu acest imprumut si datoria noastra e sa-i oprim pe politicieni sa ia acest imprumut.Desi noi banuiam asta inca de anul trecut, Adrian Nastase arunca si el bomba: “Sunt presiuni externe pentru ca Romania sa ia imprumutul de la FMI”

Toata lumea se afla la acest moment, intr-o criza diabolic orchestrata de inalta elita mondiala, in special familiile Rotschild si Rockefeller, cu scopul de a spolia toate popoarele lumii de bogatiile pe care le au si de a-si indeplini visul secular, acela de a conduce,pe fata, nu din umbra ca si pina acum,intreaga planeta.
Aflindu-se pe ultima suta de metri, elitele au conceput aceasta criza, adica lovitura finala, acum 16 ani, prin conceperea bulei imobiliare din Statele Unite (Fannie si Freddy) si mai ales a bulei derivativelor. Au reusit prin coruptie si prin folosirea mass-mediei,care e 100% in mina lor, ca guvernele sa inchida ochii la escrocheriile unor escroci mai mici sau mai mari, gen Maddoff, sau la devalizarea a 125 Miliarde de dolari in Iraq , etc.
Astfel ca la momentul pertinent, au denunutat chiar ei, escrocheriile ce se desfasurau, amplificind efectele prin presa si televiziune, declansind astfel criza.

Criza au declansat-o cu scopul distrugerii tuturor sistemelor bancare ale statelor lumii, bazindu-se pe cea mai mare escrocherie si bataie de joc: BAILOUTUL BANCILOR FALIMENTARE IN SUA si UE ; sa se dea din banii contribuabilor fonduri bancilor, fara nici un control din partea statului, fara sa le ceara actiuni in schimb, sau sa li le impuna conditii in favoarea cetatenilor. De altfel, primind acesti bani fara nici un control sau sistem de a fi verificati, bancherii imediat si-au permis sa-si acorde niste bonusuri nesimtite, dupa ce ca tot ei au adus bancile in pragul colapsului.
Semnarea acestui bailout de 780 Miliarde $, a fost posibil prin fortarea politicienilor sa semneze un document de 1600 pagini, numit Stimulus Bill, fara nici o prezentare prealabila a continutului, ci doar cu o ora inainte de semnare. Politicienilor li s-a spus ca daca nu semneaza, guvernul va declansa legea martiala.
Justificarea semnarii acestui act a fost, pasamite, sa ajute economia americana (indirect, cea globala ce ar fi fost afectata de caderea firmelor de asigurari), prin crearea de noi locuri de munca si prin impulsionarea sistemului economic. De fapt, banii au ajuns cca 80% la banci si nu s-au creat locuri de munca. Restul au fost canalizati spre diverse firme `’prietene`’ a celor din sistem.
Ce este socant e, ca nici pin azi, Banca Rezervei Federale, nu vrea sa spuna unde s-au dus, la ce banci, cele 2,2 TRILIOANE de dolari din banii contribuabililor.

Banca Mondiala, pentru cine nu stie, este organic legata de Banca Rezervei Federale a SUA, care este o BANCA STRICT PRIVATA, nu se afla sub controlul guvernului SUA si unde actionari sint familia Rotschild 80% si Rockefeller, 20%. De asemenea, FMI este un organ foarte “eficient” al acestor elite.
Ca sa nu mai existe nici un dubiu ca actuala stare este cauzata de conspiratie: Banca Rezervei Federala a stopat din 23 Martie 2006, publicarea cantitatii totale de dolari in circulatie, pentru a se pregati pentru viitorul de acum. Astfel se tiparesc bani fara
acoperire, in nestire si nu se stie exact valoarea inflatiei:
http://safehaven. com/article- 4108.htm

Comisia de verificare a bursei americane, SEC, a fost informata acum 10 ani, ca escrocul Madoff desfasoara un joc piramidal tip schema Ponzi (Caritas), dar nu au luat nici o masura sa investigheze.
De altfel, in ultimul film, The Obama Deception (Inselaciunea lui bama), patriotul si luptatorul american impotriva Noii Ordini
Mondiale, Alex Jones, ilustreaza foarte sugestiv ce s-a intimplat in
lume in ultima vreme.

Cu banii FURATI de la oameni, elitele si-au permis sa ruineze piata
petrolului. De ce? Ne-a spus Soros de ce: Pentru ca mai exista tari
rebele, cum e Iran , Rusia sau Venezuela care nu vor sa joace cum le
cinta Noua Ordine Mondiala. Si chiar el, spune cu satisfactie, ca
Chavez nu poate finanta o revolutie bolivara cu 40$/baril si ca lui
Ahmadinejad nu-i da mai mult de un an ca presedinte.

Cu banii furati, elitele mentin pretul scazut la aur, si il cumpara in cantitati industriale. Intre timp se tiparesc cantitati necontrolate de bancnote care vor prabusi in viitorul apropiat moneda SUA.
Elitele cumpara cele mai valoroase proprietati, firme si bunuri pe nimica toata. Cu o parte din acesti bani furati, isi angajeaza ARMATE PRIVATE, deoarece se asteapta ca in momentul cind oamenii vor afla de marea tradare, sa protesteze cu violenta. In SUA platesc firma Blackwater, actual Xe (ce a actionat in Iraq ), iar in Europa este constituita o armata NATO secreta, de elita:
http://www.globalre search.ca/ articles/ GAN412A.html

Armatele secrete ale NATO. Operatiunea Gladio si terorismul in Europa de Vest

De asemenea, ei isi construiesc BUNKERE SUBTERANE, (20 MILIARDE $ per bucata), unde se pregatesc sa se retraga in caz ca nu mai pot controla masele dezlantuite.
In aceste bunkere stocheaza provizii pe termen indelungat, cumparate
tot din banii oamenilor:
http://www.worldnet daily.com/ index.php? fa=PAGE.view&pageId=70281
Pentru eventualitatea unei razmerite extinse, ei si-au pregatit intr-un bunker unde au stocat toate tipurile de semintele de pe pamint, in Svalbard, Norvegia, ca sa fie asigurati, ca dupa ce vor declansa la suprafata arme nucleare neutronice de mica putere, care distrug oamenii si viata, dar lasa neatinse cladirile si infrastructura, vor putea sa recreeze pe pamint plantele:
http://news. bbc.co.uk/ 2/hi/science/ nature/6335899. stm
Aceste micro-nukes sint arme nucleare de putere foarte mica, cu timpde injumatatire foarte scurt, cum s-au folosit si in Bali :http://www.cuttinge dge.org/NEWS/ n1715.cfm Unul din scopurile lor declarate este ca sa reduca populatia Terei la un minim de 500 milioane, usor controlabili, declaratie cioplita in 8
limbi pe Pietrele ghid din Georgia , SUA:
http://en.wikipedia .org/wiki/ Georgia_Guidesto nes
http://www.radiolib erty.com/ stones.htm

Ei platesc miliarde pentru a studia in laboratoare cum sa faca Virusul Gripei Aviare cit mai letal; iata ce s-a intimplat acum o saptamina in Cehia:http://www.torontos un.com/news/ canada/2009/ 02/27/8560781. html
Produc niste arme biologice ingrozitoare, pe care le vor prezenta caaparute ca rezistenta la antibiotice, dar de fapt obtinute prin militarizarea si modificarea genetica, in laboratoare, a unor stafilococi, printre care necrosis fasciis si stafilococul pyogenes, precum si variante super rezistente al stafilococului aureus. Ele vor
“aparea” in lume ca o ciudatenie la inceput, insa fac ca antraxul sau ciuma bubonica sa para ca o plimbare prin parc:
Au introdus in toate produsele alimentare, in sucurile racoritoare,batoanele energetice, etc. sirop de porumb, HFCS (High Fructose Corn Syrup) care prin tehnica de fabricatie contine doze mari de mercur,
care produce diabet si alte afectiuni grave : SUA au amenintat India , dupa ce aceasta a interzis comercializarea Coca Cola şi Pepsi Cola, datorita concentratiei mult peste limita admisa de pesticide.

http://www.chicagot ribune.com/ features/ lifestyle/ health/chi- mercury-corn- syrupjan27, 0,2801323. story

Lista produselor in care se gaseste sirop de porumb (HFCS). Veti fisocati de ceea ceaflati:http://www.accident alhedonist. com/index. php/2005/ 06/09/foods_ and_products_ containing_ high_fruct
De asemenea, nelipsitul Glutamat de sodiu – MSG, sau E621, ce sefoloseste ca potentator de aroma, in mai toate supele la plic si adaosurile de mincare tip Vegeta.
http://www.ecomagaz in.ro/vegeta- mult-gust- multa-sare/
Vedeti in acest clip, ce afectiuni grave produce acest aditiv alimentar.
Ne-au introdus in circuitul alimentar aluminiul, un metal care s-ademonstrat clar ca produce boala Alzeheimer:
http://www.alzheime r.ca/english/ disease/causes- alumi.htm
Au introdus in vaccinuri, pe care ne obliga copilasii si pe noi sa le luam, diferite substante, saruri de aluminiu, mercur (Thimerosal) , celule prelevate de la fetusi***, care destabilizeaza sistemul imunitar al organismului si produc cancer, SIDA si deseori chiar moarte:
http://www.squidoo. com/vaccinestras hdna
Despre celulele de fetusi *** din vaccinuri, s-au descoperit lucruri terifiante:http://lizditz. typepad.com/ i_speak_of_ dreams/2009/ 01/vaccines- and-fetal- cell-lines. html Vaccinuri contaminate cu virusul HIV, descoperite in SUA, au fost retrase si vindute apoi in EUROPA, infectind mii de hemofili.
http://www.ahrp. org/infomail/ 0503/22.php
In apa de baut a oamenilor se adauga fluor (in SUA si alte tari). Fluorul afecteaza nivelul general de inteligenta; aviz numarul mare decopii retardati care se nasc:
http://www.fluoride alert.org/ health/brain/
DAR SI IN ORICE PASTA DE DINTI DIN LUME !
http://www2. fluoridealert. org/Alert/ United-States/ National/ Toothpaste- How-Safe
In Europa si la noi se introduce clor, care produce cancer, eczeme siboli grave de inima:
http://www.fluoride alert.org/ health/brain/
In sarea de bucate, sarea de masa, se introduce CIANURA ! Verificati chiar dvs, pe pachetul de sare, ce contine E535 (ferocianura de sodiu) sau E536 (ferocianura de potasiu), ca agenti anticoagulare. In stomac
sau lichide, ferocianura disociaza in mai multi compusi, dintre care SI CIANURA. Cu fiecare lingurita de sare, introducem in noi CIANURA.
Cine are nevoie sa consumam in orice mincare, cianura? Verificati
chiar dvs.Toate medicamentele care se prescriu, de fapt trateaza efectele si nu cauzele bolii. Aceasta permite mentinearea oamenilor bolnavi in
continuare si beneficii de zeci de miliarde, pentru firmele de farmaceutice.
Ca sa ne omoare si mai eficient, vor sa voteze in Europa si SUA, CodexAlimentarius, prin care vor sa priveze oamenii de vitamine, aminoacizi esentiali, sa introduca numai hrana modificata genetic (GMO). Adica, de
exemplu, vor sa declare vitamina C, medicament cu distributiencontrolata, ca si heroina, pe care sa o poti lua numai pe reteta. Spre norocul nostru, niste oameni curajosi au oprit aceast abominabil
atentat in Europa (pe moment). In SUA, e in stadiul final de aprobare.
Sterilizarea barbatilor, prin introducerea in alimentatie a unui soi de porumb modificat genetic, care contine o gena a sterilitatii,precum si sterilizarea prin vaccinare, a femeilor:
http://www.healthfr eedomusa. org/?p=563
Tot pentru reducerea numarului de familii, si deci a copiilor, se voteaza in toata lumea, legi care dau drepturi “excesive” femeilor si copiilor, cum este acum si in Romania , care de fapt vor descuraja oamenii sa-si mai intemeieze familii si sa apeleze la “servicii”platite. In acest fel, statul poate incasa impozit pe prostitutie si e sigur ca nu se mai nasc atiti copii, exact cum s-a trasat calea de scoala eugenica britanica, la inceputul secolului, prin Bertrand Rusell. Prin aceste legi, vor face ca oamenii sa fie si mai insingurati, deci mai expusi la manipularea psihologica. Sa nu uitam ca miscarea feminista, nu a avut decit scopul ca femeile sa mearga si
ele la serviciu si sa creasca masa persoanelor impozitate, concomitent
cu scaderea numarului de copii.
http://www.bibliote capleyades. net/sociopolitic a/sociopol_ globalelite05. htm
De asemenea, elitele vor sa cip-eze toti oamenii, cu scopul de control complet. Si la noi, doresc introducerea peste noapte a buletinelor, permiselor auto si pasapoartelor cu CIP, sub motivul ca asa e modern, dar, de fapt, e etapa pregatitoare pentru implantarea CIP-ului RFID, in mina (RFID=Radio Frequency Identifying Document).
Astfel, au timp sa realizeze reteaua utilizata la citirea cip-urilor,de la distanta si creeaza o obisnuinta in a accepta aceste cipuri.
Vedeti aici ce-i spune Nik Rockefeller lui Aaron Russo (pentru ca a
spus lumii acest secret, Arron a fost ucis, desi amandoi sunt evrei!).
Cip-urile au o mica baterie de litiu, care doar la o mica fisura, se
scurge in fluxul sanguin. Acest litiu e o otrava puternica, care
produce moartea in niste chinuri groaznice.

Deoarece, schimbul liber de informatii intre oameni, pe internet, este
foarte deranjant pentru aceste elite, care fac eforturi enorme sa
blocheze orice informatii in mass media controlata de ei, au inceput
sa ia masuri de a desfiinta forma actuala de internet. Astfel ei
preconizeaza implemetarea accesului pe baza biometrica la furnizor si
siteurile vor trebui “aprobate” . Acestea au fost deja implementate si
testate in China , unde functioneaza perfect. Vor incepe de la interzicerea site-urilor pentru adulti, de jocuri si in final vor interzice site-urile “deranjante”. De altfel, politicienii corupti din Romania , au si votat pe ascuns, in perioada summitului NATO la Bucuresti, ascultarea telefonului, interceptarea mailului si inregistrarea siteurilor pe care navigam. Deci, impreuna cu cip-area,se doreste un control absolut, a ceea ce facem, unde ne aflam, citi bani avem, ceea ce cumparam, ce mincam, la ce filme ne uitam, ce ziare citim. ELITELE VOR UN CONTROL COMPLET.

Si daca noi ne razvratim, vor da comanda de blocare a CIP-ului. Din
acel moment, omul inceteaza sa mai “existe” social. Acesta e genul de
control pe care il doresc.

DE ALTFEL, SCOPUL FINAL AL CRIZEI, va fi ca dupa distrugerea completa a economiilor si sistemelor bancare, oamenii sa fie atit de ingroziti si de terifiati de lipsuri de tot felul, incit vor cere guvernelor sa
faca ceva. Atunci, elitele, care asta de fapt si asteptau, vor aduce
in prim plan, BANCA MONDIALA, cu O SINGURA MONEDA, VIRTUALA, care va fi introdusa electronic pe cip-ul din mina. Ca urmare a foametei si a lipsurilor, oamenii vor ACCEPTA DE BUNA VOIE ACESTE CIP-uri:
http://www.prisonpl anet.com/ globalists- exploit-financia l-meltdown- in-move-towards- one-world- currency. html

ACEST IMPRUMUT TREBUIE SA FIE APROBAT SAU DEZAPROBAT DOAR PRIN CONSULTAREA POPULATIEI PRIN REFERENDUM.

 

Linkurile zilei 16/07/2010 (1) – Marturiile unor fosti masoni

> Cazul Dianei Vaughan, fostă «Mare Preoteasă» a lui Lucifer (I)
fragment din lucrarea Noi semnale şi ordine francmasonice secrete ce sunt transmise prin mass-media, volumul IV Diana Vaughan s-a născut în Kentucky, la 29 februarie 1864. Mama sa, Léonie de Grammont, era de origine franceză. Tatăl său provenea dintr-o familie ai cărei membri…

> Cazul Dianei Vaughan, fostă «Mare Preoteasă» a lui Lucifer (II)
fragment din lucrarea Noi semnale şi ordine francmasonice secrete ce sunt transmise prin mass-media, volumul IV Citiţi prima parte a acestui articol: Cazul Dianei Vaughan, fostă «Mare Preoteasă» a lui Lucifer (I) .

> ORDINUL «SKULL & BONES» («Cap de mort»)
Ordinul “Skull & Bones” a fost înfiinţat la Colegiul Yale din New Haven, Connecticut, în anul 1832. El este cel mai vechi şi cel mai prestigios dintre cele şapte societăţi secrete de la Yale. Printre celelalte sunt: “Scroll & Key” (“Sulul şi cheia”), “Book & Snake” (“Cartea…

> Charles G. Finney: «De ce am părăsit francmasoneria?»
Un articol preluat din revista Francmasoneria nr.2 Charles Grandison Finney (1792-1875) a părăsit în 1821 francmasoneria şi s-a convertit la creştinism, devenind ulterior un predicator cunoscut. În 1869 a publicat cartea “The Character, Cla

> Jack Harris: «Satana este dumnezeul francmasoneriei»
Un articol preluat din revista Franmasoneria nr.2 Jack Harris este un fost maestru mason care a publicat dezvăluiri cutremurătoare despre adevărata faţă a masoneriei. Redăm în continuare câteva extrase din cartea lui

> Omorârea căpitanului William Morgan
un articol preluat din revista Francmasoneria nr.2 O “fractură” semnificativă în codul masonic al tăcerii a apărut în Statele Unite la începutul secolului al XIX-lea. William Morgan, ce trăia în Batavia – New York, dispare

 

Religia masonilor

Pentru ca Masoneria este o religie, interesant pentru membrii sai ce se va intampla cu sufletele lor, dupa moarte. Sigur, nici un mason nu va recunoaste vreodata ca Francmasoneria este o religie( ceea ce duce ca nimeni din lumea asta sa nu creada ca este o religie ) . Dar sa vedem ce spune Albert Pike, unul dintre cei mai mari masoni:
1 – Fiecare loja masonica este un templu al religiei, si invataturile masoneriei sunt insctructiuni religioase”. Morals and Dogma, p 213.
2 – Masoneria… este universala, eterna si imuabila religie, asa cum Dumnezeu a asezat-o in inima umanitatii. Nu exista crez care sa fi dainuit de-a lungul vremii si care sa nu fi fost cladit pe aceasta temelie… Adepti ai acestei religii sunt toti masonii care o inteleg si i se dedica; sacrificiile aduse lui Dumnezeu sunt faptele bune, sacrificii ale pasiunilor dezordonate, renuntarea la propriul interes in folosul umanitatii si eforturile perpetuate pentru a obtine intreaga perfectiune morala de care este capabil omul.” Morals and Dogma, p 219.
3 – “Adevarul curat nu se poate dobandi oriunde… desi masoneria este o lupta continua spre lumina… Religiei, pentru a obtine raspandire si influenta in randul masei de oameni, ii trebuie permise nevoile cu o cantitate de eroare, incat sa fie plasata sub standardele ce pot fi atinse de marii intelectuali ai societatii. Religia celor multi trebuie sa fie obligatoriu mai incorecta si mai imprecisa decat cea a celor putini si rafinati” Morals and Dogma, p 224.
4 – “Noi nu subestimam importanta niciunui Adevar. Nu rostim nici un cuvant ce poate parea jignitor celor din jur. Nu spunem musulmanilor ca exista un singur Dumnezeu si ca este cu totul lipsit de importanta daca Mahomed era profetul sau. Nu spunem evreilor ca Mesia pe care ei il asteapta s-a nascut acum 2000 de ani in Bethleem. Si cu atat mai putin le spunem crestinilor ca Iisus din Nazaret era un om ca si noi, sau ca povestea Lui nu-i decat o legenda. Aceste atitudini ar depasi cu mult atributiile noastre. Masoneria apartine tuturor timpurilor si tuturor religiilor, gasindu-si invataturile in toate.” Morals and Dogma, p 524.
5 – “Cu toate ca Masoneria se identifica cu credintele stravechi, in prezent ea nu mai este asa de stralucitoare sau perfecta.” Morals and Dogma, p 524.
Din paragrafele anterioare ne sar in ochi mai ales doua idei:
- masoneria isi are originea in toate religiile pagane.
- acest lucru este ascuns membrilor sai si oamenilor, pana in momemntul in care ei sunt pregatiti sa primeasca adevarul. Care adevar ? Acela de a se inchina lui Lucifer. Invataturile Noului Testament nu pot fi compatibile cu masoneria dupa cum insusi A. Pike admite. La pagina 568 el se indoieste ca Iisus Hristos ar face parte din Sfanta Treime, sau ca El ar fi Dumnezeu. La pagina 707, Pike il considera pe Dumnezeu nu o persoana ci “puternica fiinta cosmica”. La pagina 102, Pike afirma ca intre satan si diavol este o mare diferenta. Primul este negarea lui Dumnezeu, in timp ce al doilea (diavolul) este o fiinta ce deserveste Raul, desi initial a fost creata pentru Bine.
In ceea ce priveste sufletul, invatatura masonica neaga Sfanta Scriptura si propune reincarnarea, iar nemurirea va fi asigurata printr-o continua reincarnare: “sufletul nu era ceva abstract ci o realitate, continand in sine atat viata cat si gandirea… Era material, dar nu ceva brut, inactiv, fara forma sau miscare, sau greoi. Era activ si rational, avandu-si casa in cele mai inalte taramuri ale Universului, de unde cobora sa ilumineze, sa dea viata… si se ridica de-ndata ce se putea desparti de trupul fizic.” Morals and Dogma, p 398
In cartea lui Norman Frederick de Clifford, “Egypt, The Craddle of Ancient masonry”, pag 224-225 se promoveaza ideea salvarii prin karma. “Cand initiatul va sta pentru prima data sub ramurile acoperitoare ale Francmasoneriei, in semi-intuneric, avand dorinta de a cunoaste necunoscutul, eul sau interior il va ghida atunci spre mari eforturi. Urcandu-se si zbatandu-se va cauta cu ardoare Lumina, pana cand va ajunge pentru prima data pe una din ramuri… Vede in ansamblu… si intelege ce a vrut poetul sa spuna prin:
« In Rai nu se-ajunge dintr-un salt
Dar construim scara pe care vom urca
Din adancul pamantului spre inaltul cerului
Urcam spre varf treapta cu treapta.»
Tot asa este si neofitul. Va realiza atunci ca Raul (Intelepciunea) nu se castiga dintr-o saritura ci pas cu pas sau grad cu grad… Va intelege ca moartea e doar o dezintegrare moleculara”.”Dezintegrarea corpului survine in urma despartirii sufletului de trup…”.”Dar, pentru a muri va trebui sa sufere si sa se purifice, pentru ca Esenta Divina sa poata lucra cu el”. “Cand omul va sta drept in fata dumnezeirii sale, iluminat de gloria Divina, Lumina si Adevar, dispus sa-si accepte karma propice, atunci va cadea in urma lui crucea si isi va da seama ca sta in fata propriului suflet, evoluat, prezenta divina a Arhitectului Suprem, si va cunoaste ca este una cu Tatal. Va sti ca resemnarea e ceea ce duce la perfectiune si cea care descuie usa nemuririi.
In aceeasi carte, omul este considerat propriul sau salvator. El nu are nevoie de Hristos pentru a se mantui, ci evolueaza in timp spre o treapta superioara a propriei fiinte. Tot ceea ce sta scris in aceasta carte, nu numai ca neaga existenta Dumnezeului personal, ci promoveaza ocultismul si paganismul pe un ton blasfemitor. Cartea este dedicata lui A. Pike, cunoscut drept cel mai mare mason al tuturor timpurilor.
Concluzia: Conform spuselor liderilor masonilor, omul este si dumnezeu, sfintindu-se prin forte proprii, iar Dumnezeul crestinilor nu-i decat o legenda.

sursa : DESRE MASONERIE

 

Meserii ….. de top ?

10. Miner in minele de argint

In secolele trecute, argintul era mult mai pretuit si mai cautat decat este in prezent. Fascinatia pentru metalul alb din care erau faurite, candva, monede, ornamente pentru arme si mobilier sau cupe, potire si vase, era una deosebita. Meseria de miner in minele de argint de odinioara, nu pare la prima vedere o ocupatie scabroasa, umilitoare, murdara sau periculoasa. Cu toate acestea, lipsa uneltelor mecanizate transforma cautarea argintului intr-o indeletnicire de care ar fugi orice individ din secolul nostru.

Minerii sapau direct cu tarnacoapele si scoteau minereul amestecat cu pamant in saci. Afara, copii, care erau selectati in prealabil dupa criteriul mainilor mici si abile, erau pusi sa scormoneasca mormanele de steril cu mainile goale pana gaseau fragmentele infime de argint. In Antichitate, durata medie de viata pentru copiii pusi sa muncesca in mine, era de doar 3 luni de zile de la inceperea acestei activitati. Fapt care nu-i deranja deloc pe romani, de exemplu, deoarece atat adultii, cat si copii respectivi erau sclavi.

Baieteii cu varste cuprinse intre 4 si 7 ani erau coborati cu franghii in cele mai inguste si inaccesibile crevase, unde trebuiau sa culeaga sterilul cu degetele. Caldura si aerul irespirabil duceau la decese zilnice. Mortalitatea era amplificata de gazele otravitoare care sunt asociate locurilor unde se gasesc depozitele de minereu de argint.

9. Stercorariul – colector de excremente

Roma Antica era celebra pentru sistemele sale complicate de canalizare; cu toate acestea, in ciuda metodelor avansate (pentru acea vreme) prin care se evacuau excrementele locuitorilor Cetatii Eterne, multi romani nu aveau acces la ele deoarece fie locuiau pe colinele unde nu se putea face canalizare, fie erau prea saraci pentru a plati serviciul sanitar. Chiar si cei care isi permiteau canalizare personala, nu o alegeau intotdeauna cu bucurie, deoarece experienta demonstrase ca labirintul de galerii adapostea cohorte de sobolani, iar mirosul fecalelor care balteau sub casa cetateanului Romei era deopotriva insuportabil si persistent.

Intr-o astfel de situatie, solutia venea sub forma lui stercorarius, primul “cacanar” patentat in istorie. Slujba acestuia era aceea de a bate de doua ori pe zi la usa cetatenilor, cu scopul de a colecta intr-o galeata mare, fecalele produse de acestia in ziua respectiva. Dupa efectuarea scarbosului troc, stercorariul isi conducea linistit caruta ticsita cu butoaie doldora de excremente spre periferia Romei. Acolo, la portile orasului, stercorariul era asteptat de taranii din imprejurimi care cumparau excrementele la pret bun pentru a le folosi apoi drept ingrasaminte pe deplin organice pentru culturile lor de legume si cereale.

In ciuda indeletnicirii deloc onorabile pentru standardele noastre, istoria ne relateaza ca multi erau aceia care se inghesuiau pentru o slujba de stercorarius, oferindu-se deseori mite substantiale pentru ocuparea “pestilentialului” post.

8. Urinatores – scufundator cu vezica … slaba

Tot istoria ne aduce marturii despre o tagma demult disparuta, aceea a urinatorilor. Acestia erau, la origine, scufundatori la adancime mare, in apele care scaldau orasul Ostia . Scufundatorii se echipau cu un vas umplut cu aer si atasat la centura pentru a se alimenta in timpul plonjarii in adancuri; de asemeni, intotdeauna aveau legate greutati de plumb, pentru a ajunge cat mai repede la adancimea dorita.

Sarcina lor principala era aceea de a cauta materiale rare de constructii. Datorita faptului ca scufundatul fara echipament modern provoaca o presiune imensa in zona abdomenului, acesti temerari muncitori urinau in mod excesiv, mult mai mult decat ceilalti oameni, de unde li s-a tras si numele. Meseria era foarte riscanta, dar castigurile financiare se prezentau atat de mari incat multi dintre urinatores deveneau cetateni influenti ai Romei, dupa momentul in care se retrageau.

7. Caraus de lectica

Carausul de lectica era, dupa cum ii spune si numele, un sclav obligat sa ridice si sa transporte femei de neam nobil sau, mai tarziu, chiar barbati, in lectica. Era o slujba dificila, extrem de solicitanta din punct de vedere fiziv si periculoasa, care implica, deseori, urcatul si coboratul pe scari cu lectica pe umeri. Carausii erau obligati sa se imbracace cu haine pretioase, impodobite cu numeroase ornamente (total neconcordante unei asemenea activitati), pentru a evidentia si cu aceasta ocazie luxul si bogatia stapanilor.

Mai tarziu, lecticile au inceput, de asemenea, sa fie impodobite cu ornamente si echipate cu ferestre, ceea ce le sporea considerabil greutatea. Documentele vremii relateaza ca transportul cu lectica, in ciude emfazei sale, era unul destul de incomod, multi patricieni si senatori plangandu-se de stari asemanatoare raului de mare, datorate cel mai probabil leganatului continuu din timpul deplasarii.

Indeletnicirea a supravietuit pana de curand sub forma unui grup de oameni care carau pe umeri Papal Sedia Gestatoria (tronul pentru deplasarea papei). Sedia a fost folosita pentru ultima data in anul 1980, dar tot mai multe voci de la Vatican sustin reintroducerea sa.

6. Gymnasiarch – ingrijitor personal pentru atleti

In perioada Greciei Antice, gymnastiarch-ul avea un program de lucru incarcat in fiecare zi. Era, evident, perioada marilor intreceri olimpice, cu mii de atleti si razboinici care asudau din greu. Gymnasiarch-ul trebuia sa unga cu ulei, sa stearga de transpiratie si murdarie, sa maseze si sa scarpine atletii dupa epuizantele lupte si sesiuni de ridicat greutati din gymnasium.

Cu toate ca gymnasiarchia se incadra ca o meserie murdara prin definitie, pozitia era una foarte cautata, fiind accesibila, in special, cetatenilor greci bogati. In plus, ocupatia de gymnasiarch era considerata drept cea mai respectabila indeletnicire filantropica din orasele-state grecesti. Pentru a te califica, trebuia sa ai intre 30-60 ani si o posibila clientela bogata. Unul dintre beneficiile ocupatiei era acela ca purtai tot timpul cu tine un bat cu care aveai voie sa-i bati serios pe toti adolescentii care se comportau necuviincios si sfidau regulile din gymnasium.

5. Cititor si sculptor de blesteme

Pe vremuri, cand nu exista hartia, blestemele lungi, intortocheate si teribile, erau scrise pe bucati mari de… plumb. Apoi, placile de plumb erau fixate, prin intemediul cuielor, in altarele sau pe peretii templelor. Individul care se ocupa de bizara misiune trebuia sa stea in fiecare zi in fata templului si sa retina cu sfintenie toate plangerile si blestemele clientilor sai, care plateau suma necesara transcrierii grozaviilor in plumbul moale.

Multe astfel de placi s-au pastrat pana in ziele noastre, prin urmare avem o imagine a nadufului care rabufnea, deseori, in activitatea cotidiana a Romei Antice. Iata cateva exemple: “Sa fie legate toate membrele si tendoanele lui Victorius, vizitiul ticalosilor de la Echipa Albastra! Caii cu care va concura – orbeste-i sa nu poata vedea si rasuceste-le sufeltele si inimile sa nu poata respira”. Sau “Vreau ca ticalosul de Titus, care imi datoreaza bani de 20 de ani, sa moara in chinuri groaznice. O, voi Zei ascultati-ma! Tu, Jupiter, fa ca intr-o buna zi acest gunoi sa se inece la masa sau sa ajunga sclav in arena, iar eu sa vad cum il sfasie leii in Colosseum!”

4. Organizator de … orgii

Ei bine, daca astazi avem organizatori de nunti, de evenimente si nimicuri mondene sau de lansari de mai stiu eu ce, pe vremuri, oamenii priveau orgia ca pe o sarbatoare indelung asteptata, a carei organizare trebuia sa fie ireprosabila. Poate va imaginati ca individul desemnat pentru tentanta misune avea o slujba foarte incitanta si “interesanta”. Maestrul de ceremonii al destrabalarilor trebuia sa se ocupe cu livrarea mancarurilor, femeilor, muzicii si trupelor de saltimbanci. Credeti ca era usor? Documente stravechi ne asigura ca nu…

Planificatorul de orgii trebuia sa depuna eforturi considerabile pentru gasirea si angajarea unor curtezane care, pe langa faptul ca era musai sa arate cat mai bine conform standardelor vremii, trebuiau, in plus, sa nu aiba nici urma de boli venerice. Ultima conditie fiind obligatorie si relativ greu de indeplinit. De asemenea, mancarea si bauturile trebuiau sa exprime luxul si opulenta gazdei, care nu se uita la bani in cazul unei asemenea ocazii. Saltimbancii si circarii trebuiau sa fie in plina forma fizica, fara intinderi musculare sau accidentari mai vechi, care sa le puna in pericol reprezentatiile.

Pe langa aceste aspecte, organizatorul de orgii nu era bine vazut de o parte a membrilor societatii, fiind urat de cei de conditii mai modeste si chiar vanat de gelosii aristocrati din tabere rivale nobilului care platea orgia. Cel mai faimos organizator de orgii din Roma Antica a fost Gaius Petronius, cel care a descris ca nimeni altul depravarea romanilor in lucrarea Satyricon.

3. Clovn la inmormantari

Ei bine, a existat si asa ceva! Principala obligatie de serviciu a clovnului funerar era aceea de a se imbraca la inmormantari cu hainele decedatului, a-i mima gesturile, mersul si expresiile favorite si a se maimutari in jurul sicriului pentru a starni rasul rudelor indurate. Vechii romanii credeau ca un astfel de obicei va impaca spiritul mortului si va readuce mult dorita veselie in lumea celor vii.

Cand incepea procesiunea funerara spre cimitir, clovnul staroste alerga in urma mortului, acompaniat de clovnii ucenici, toti strambandu-se si ironizandu-l pe cel plecat dintre cei vii. Cei mai buni clovni funerari erau foarte respectati si pretuiti, unii dintre ei avand voie chiar sa-i ironizeze pe imparati la inmormantari. Clovnii macabri erau foarte bine platiti, sursele istorice afirmand ca aveau castiguri mai mari chiar decat ale gladiatorilor.

2. Prastier

Dupa cum ne spune si denumirea, prastierul era un soldat din Antichitate specializat in folosirea prastiilor de razboi. Atat de important era rolul sau incat, spre exemplu, in armata romana, prastierii reprezentau un aspect essential al tacticii militare, deoarece prastia era mult mai eficienta (atat ca distanta, cat si ca pagube provocate inamicilor) decat sagetile.

Antrenamentul unui prastier de elita incepea inca din copilarie, intr-un mod extrem de pragmatic. Copilul trebuia sa-si asigure hrana zilnica cu ajutorul prastiei, altfel fiind condamnat sa moara de foame. Era o modalitate de antrenament si perfectionare foarte eficienta, prin care tanarul ajungea un tintas de temut. Un prastier bun putea arunca cu precizie pietre de pana la 450 grame greutate, la o distanta de 200 de metri. Din acest motiv, viata unui prastier era foarte riscanta, la inceputul oricarei batalii, fortele oponente incercand, in primul rand, sa-si anihileze concomitent tocmai diviziile de prastieri.

1. Stergator de funduri regale

Vrand parca sa ilustreze perfect trista butata “Ce nu face omul pentru o bucata de paine”, englezii au inventat in trecut scarbavnica “meserie” a stersului de funduri incoronate. Denumit ofical si pompos The Groom of Stool, individul respectiv era la origine un fost servitor exceptional, “ridicat in rang”. Noua sa datorie la locul de munca era aceea de “a curata anusul regal dupa defecare”.

In primii ani de domnie ai regelui Henric al VIII-lea, titlul a fost acordat piticului curtii, care facea parte din suita regala si isi petrecea timpul in Private Chamber. Regii britanici au apelat deseori la pitici care sa-i stearga la fund, dintr-un ciudat motiv de Lejmajestate: in fata unui om de talie normala, regele ar fi trebuit sa se aplece pentru a fi sters al fund. Iar un rege care sa apleaca in fata unui supus de al sau, chiar si pentru a fi sters al fund, asa ceva nu se putea imagina. Prin urmare, bietii pitici ajungeau cu manuta direct la fundul incoronat fara ca regele sa faca umilitorul gest de a se inclina.

Piticii au avut totusi concurenti seriosi, deoarece postul de stergator era considerat foarte valoros. O multime de fii de ministri, lorzi si generali se imbulzeau pentru “nobila” cinste. Odraslele aristocratilor din Londra au priceput repede ca daca stateau in genunchi pentru destestabila operatiune, regele nu se inclina, iar uzantele curtii nu erau incalcate.

Spre sfarsitul Evului Mediu, urata atributiune a intrat in indatoririle secretarilor personali ai regilor. Prin natura gestului intim, acesti secretari ajungeau, in timp, sa discute cele mai intime probleme cu regele si beneficiau de toate protectia si sprijinul monarhiei. Groom of the Stool ajunsese, asadar, un inalt rang social, vanat de multi.

 

2 Comments

Publicat de pe 13 iulie 2010 în Articole de la cititori

 

ADN-ul influentat de cuvinte ?

Cele mai recente cercetari rusesti explica fenomene ca intuitie, clarviziune, vindecari miraculoase spontane, autovindecari, influenta mentalului asupra climei, etc.

Grazyna Fosar si Franz Bludorf arata ca ADN-ul poate fi influentat si re-programat prin cuvinte si anumite frecvente. Aceste descoperiri deschid calea unui nou tip de medicina in care ADN-ul poate fi re-programat folosind cuvintele si anumite frecvente, deci fara a-l sectiona si inlocui anumite gene. Chirurgia genetica are un concurent redutabil!

Doar 10 % din ADN-ul uman este folosit pentru a fabrica proteine. Doar aceasta mica parte face obiectul cercetarilor occidentale deja cunoscute Si popularizate. Restul de 90 % este considerat “material de balast”, adica fara importanta. Cu toate acestea, cercetatorii rusi, convinsi ca natura nu este deloc risipitoare, s-au alaturat unor lingvisti si geneticieni hotarati sa descopere adevaratul rol al celei mai mari parti din adenomul uman. Rezultatele si concluziile acestor cercetari sunt revolutionare!

Cuvintele care vindeca

Conform acestora, ADN-ul uman nu este doar responsabil pentru construirea corpului nostru, dar serveste si ca depozit de informatii si cale de comunicare. Adica un fel de Internet. Lingvistii rusi au descoperit ca intregul cod genetic, indeosebi partea de 90 % declarata inutila de occidentali, respecta aceleasi reguli folosite in toate limbile umane.

Astfel, ei au comparat regulile sintactice (modul in care cuvintele formeaza fraze si propozitii), semantice (studiul intelesurilor intr-un anumit limbaj) si cele gramaticale de baza. Astfel, au descoperit ca moleculele alcaline din ADN respecta regulile gramaticale obisnuite folosite in toate limbajele umane. Cu alte cuvinte, limbajele umane nu au aparut “la intamplare”, ci sunt rezultatul ADN-ului.

Biofizicianul si biologul rus Piotr Gariaev si colegii sai au explorat si comportamentul vibrational al ADN-ului, adica efectul anumitor frecvente asupra acestuia. Concluzia este stupefianta: cromozomii vii functioneaza exact ca si computere holografice/ solitonice folosind radiatie laser generata endogen chiar in interiorul ADN-ului!

Cu alte cuvinte, ei au reusit sa moduleze anumite modele vibratorii pe o raza laser cu care au influentat ADN-ul si informatia genetica. Si din moment ce structura ADN-ului este aceeasi cu cea a limbajului uman, se pot folosi cuvinte si propozitii in mod direct pentru a influenta ADN-ul, nefiind nevoie de nici o decodificare.

Acest lucru s-a demonstrat experimental! ADN-ul viu (din tesuturi, nu “in vitro”) reactioneaza prompt la raze laser modulate prin cuvinte si propozitii, dar chiar si la unde radio, daca se folosesc frecventele corespunzatoare. In acest fel se explica stiintific de ce afirmatiile, antrenamentul autogen, hipnoza si gandirea pozitiva pot avea efecte atat de puternice asupra omului.

Este deci normal si natural ca ADN-ul sa reactioneze la limbaj. In timp ce cercetatorii occidentali extrag “chirurgical” anumite gene din lantul ADN si le introduc in alta parte pentru a face experimentari, rusii au lucrat cu entuziasm la dispozitive care le permit sa influenteze metabolismul celular prin frecvente radio si luminoase corespunzatoare si astfel sa repare anumite defecte genetice.

Grupul de cercetatori al lui Gariaev a reusit sa demonstreze ca, folosind aceasta metoda, pot fi reparati cromozomii afectati de razele X. Mai mult, ei au “capturat” modele informationale dintr-un ADN si le-au transmis altuia, in acest fel re-programand celulele pentru un alt genom. Astfel, au transformat embrioni de broasca in embrioni de salamandra, doar prin transmiterea modelului informational corespunzator!

In acest fel, intreaga informatie a fost transmisa fara nici un efect secundar de tipul celor intalnite in practicile occidentale. Aceasta reprezinta una dintre cele mai mari revolutii in stiinta medicala, care va duce cu siguranta la transformari uluitoare! Rezultatele spectaculoase au fost obtinute doar prin folosirea vibratiilor si a limbajului in locul tehnicilor oarecum “barbare” de chirurgie moleculara. Aceste experimente arata imensul potential al geneticii vibrationale care are evident o mai mare influenta in formarea organismelor fata de procesele biochimice ale secventelor alcaline din ADN (partea de doar 10 % din total).

Invatatorii spirituali si esoterici cunosteau de mii de ani faptul ca acest corp uman este programabil prin limbaj, cuvinte si prin gand. Acum s-a demonstrat si explicat stiintific acest lucru. Desigur, frecventa folosita trebuie sa fie cea corespunzatoare. Si de aceea nu oricine are succes totdeauna sau nu obtine rezultate de aceeasi anvergura. Omul trebuie sa “lucreze” asupra proceselor interioare si sa obtina o anumita maturitate spirituala pentru a putea stabili o comunicare directa si constienta cu ADN-ul. Cercetatorii rusi lucreaza la un dispozitiv care va asigura succesul cu conditia folosirii frecventei corecte.

Fiecare face propria revolutie interioara. Insa un om cu o constiinta spirituala inalta nu are nevoie de nici un fel de dispozitiv! El nu depinde de vreun aparat pentru a-si reprograma ADN-ul. Fiecare dintre noi putem sa realizam acestea, iar stiinta confirma!

Cercetatorii rusi au descoperit ca ADN-ul uman creeaza tipare morfologice in vid, si produce asa-numitele “gauri de vierme” magnetice. Acestea sunt echivalentele microscopice ale celebrelor “poduri” Einstein-Rosen care se gasesc in apropierea gaurilor negre cosmice si care fac legatura intre doua puncte foarte indepartate, un fel de scurtatura. Acestea sunt ca niste tunele avand capetele in diverse zone din cosmos prin care informatia poate fi transmisa in afara legilor spatiului si timpului.

ADN-ul atrage astfel de informatii din macrocosmos si le transmite constiintei noastre. Este ca un rezonator multiplu, ca un aparat de radio capabil sa receptioneze mai multe posturi diferite, in functie de frecventa pe care acestea emit.

Acest proces de hipercomunicare este extrem de eficient intr-o stare de relaxare profunda. Stresul, grijile sau un mental hiperactiv obstructioneaza acest proces, iar informatiile primite sunt distorsionate si inutile. Natura foloseste acest fel de hipercomunicatie, de milioane de ani.

Omul modern cunoaste doar o mica parte din ea, sub numele de intuitie. Un exemplu din natura: in cadrul unui musuroi de furnici, daca regina este separata spatial de colonie, furnicile continua sa construiasca musuroiul conform planului initial. Daca insa regina este omorata, intreaga activitate din colonie se opreste. Nici o furnica nu stie ce sa mai faca. Se pare ca regina transmite furnicilor ce si cum sa faca, prin intermediul constiintei de grup, iar furnicile o asculta orbeste, ca si cum nu ar avea constiinta proprie.

Omul experimenteaza acest fel de hipercomunicare atunci cand are o intuitie sau o inspiratie. Timp de mai multe zeci de luni, un barbat de 42 de ani visa noaptea ca este conectat la un sistem de informatii de tip CD-ROM. In acest mod, cunostinte verificabile, din domenii foarte diverse, i-au fost transmise, iar el le verifica dimineata. O adevarata cascada de informatii – ca o enciclopedie! Marea majoritate a lor erau din afara sferei sale personale de cunoastere si atingeau detalii tehnice despre care el nu stia nimic.

Efectul de ADN fantoma

Acest fel de hipercomunicare genereaza efecte spectaculoase, atat in ADN, cat si in fiinta umana. Cercetatorii rusi au iradiat o mostra de ADN cu lumina laser, iar pe ecranul aparatului a aparut modelul de unda care era de asteptat. Atunci cand ei au scos mostra de ADN, forma de unda nu a disparut, ci a continuat sa existe! Mai multe experimente de acest fel au aratat ca forma de unda este totusi generata de mostra indepartata, al carei camp energetic ramane. Acest efect a fost numit efectul “ADN fantoma”.

“Gauri de vierme” microscopice

Se afirma ca energia din afara spatiului si timpului obisnuit continua sa “curga” prin “gaurile de vierme” activate, chiar si dupa ce ADN-ul este indepartat din experiment. Efectul secundar observat este acela ca si in jurul fiintelor umane capabile de hipercomunicare s-au detectat astfel de campuri electromagnetice inexplicabile.

Dispozitive electronice ca CD playere sau similare pot sa inceteze sa functioneze timp de cateva ore. Pe masura ce campul electromagnetic incepe sa dispara, aceste dispozitive revin la o functionare normala. Multi vinedecatori si terapeuti cunosc aceste efecte de mult timp. Cu cat atmosfera este mai incarcata iar energia este mai mare, cu atat sansele ca aparatul de inregistrat sa se opreasca devin mai mari. Iar butonarea aparatului nu-l va repune in functiune decat dupa cateva ore, timp in care energia a disparut.

In cartea lor “Vernetzte Intelligenz” (Inteligenta Conectata), Grazyna Gosar si Franz Bludorf explica aceste fenomene foarte clar si precis. Ei citeaza surse care afirma ca in trecut, omenirea era conectata foarte strans, la fel ca si celelalte forme de viata, la constiinta de grup si actiona ca un grup. Insa, pentru a experimenta si modul individual de constiinta, oamenii au trebuit sa uite de hipercomunicare, aproape in totalitate.

Constiinta de grup superioara

In acest moment, la nivel de umanitate, constiinta individuala este relativ stabila, si se poate creea o noua forma de constiinta de grup, cu adevarat superioara, in care putem sa avem acces la intreaga informatie prin intermediul rezonatorului biologic prezent in fiecare celula din corpul nostru – ADN-ul – fara sa fim fortati sau manipulati de la distanta in ceea ce priveste informatia in sine. Ca si in Internet, ADN-ul nostru poate sa transmita propriile informatii in aceasta vasta retea care este VIATA, poate sa primeasca informatii din aceasta retea si poate chiar sa stabileasca contacte directe cu alti participanti din retea.

Vindecarile miraculoase de la distanta, telepatia, clarviziunea, pot fi astfel explicate cu usurinta si in mod natural. De exemplu, unele animale de casa cunosc dinainte cand se vor intoarce acasa stapanii lor. Acest lucru poate fi interpretat prin prisma hipercomunicarii si a constiintei de grup. Orice constiinta colectiva nu poate fi folosita la nesfarsit fara o constiinta individuala. Altfel, ne-am intoarce la o stare primitiva in care instinctul de turma ar putea fi extrem de usor de manipulat.

Hipercomunicarea in acest moment inseamna ceva cu totul diferit: cercetatorii spun ca daca oamenii (care dispun de o constiinta individuala) isi vor regasi accesul la constiinta de grup, vor avea atunci puteri de creatie supraumane cu care vor putea sa modeleze intreaga viata de pe planeta. Cert este ca omenirea se indreapta evident spre o astfel de constiinta de grup superioara. Se estimeaza ca 50 % din copiii care se nasc acum vor avea mari probleme la scoala. Ei sunt cunoscuti sub numele de “copii indigo” datorita aurei lor de aceasta culoare, care indica o inalta constiinta si o puritate exemplara.

In acelasi timp, se nasc din ce in ce mai multi copii cu puteri de clarviziune (conform cartii “Copii indigo din China” de Paul Dong). Acesti copii ne invata pe noi, adultii, ce inseamna constiinta de grup superioara, prin exemplul personal. De exemplu, clima nu poate fi influentata de un singur om, de regula. Insa poate fi iunfluentata de o constiinta de grup – nimic nou pentru unele triburi care aduc ploaia prin dansurile lor. Vremea este puternic influentata de frecventele proprii de rezonanta ale Pamantului, asa-numitele frecvente Schumann. Dar acestea sunt exact aceleasi frecvente care sunt produse in creierul nostru, iar atunci cand mai multi oameni actioneaza in sincronicitate, la unison, se formeaza un efect similar luminii laser – acela de manifestare “in aceeasi faza”.

Astfel se explica in termeni stiintifici cum se poate influenta vremea!

Cercetatorii constiintei de grup au formulat teoria “Civilizatiei de tip I”. O omenire care a trecut la stadiul constiintei de grup superioare nu ar avea nici probleme de mediu si nici lipsa de energie. Pentru ca ar avea un control natural si firesc asupra tuturor energiilor si proceselor de pe intreaga planeta. Aceasta include si un control asupra eventualelor catastrofe! Iar o “Civilizatie de tipul II” ar putea avea control asupra energiilor din intreaga ei galaxie.

Constiinta de grup superioara creeaza ordine

Si acum, o adevarata “bomba”: atunci cand un numar foarte mare de oameni se concentreaza asupra unui acelasi scop (de exemplu un meci de fotbal, sarbatoarea Craciunului sau alte evenimente similare ca anvergura), s-a demonstrat experimental ca generatoarele de numere aleatorii incep sa ofere numere ordonate, in loc de numere aleatorii. Cu alte cuvinte, o constiinta de grup superioara (ordonata) creeaza ordine in intreg mediul!

Experimente din mediul universitar au demonstrat ca lumea fizica si lumea mentala sunt conectate si interdependente! Pentru mai multe detalii asupra rezultatelor proiectului, vizitati http://noosphere.princeton.edu/fristwall2html

ADN-ul este acum privit si ca un superconductor organic ce functioneaza la temperatura normala a corpului, spre deosebire de superconductoarele artificiale care necesita temperaturi foarte joase, intre -200 si -400 grade Celsius. Toate superconductoarele sunt capabile sa stocheze lumina, si deci, informatie. Si in acest mod se poate explica cum de ADN-ul poate stoca si transmite informatie atat de bine.

In ceea ce priveste asa-numitele “gauri de vierme” (wormhole), acestea sunt, in mod normal, foarte instabile si dispar in numai o fractiune de secunda. In anumite conditii, astfel de “gauri de vierme” se pot organiza de la sine formand zone de vid in care, de exemplu, gravitatea se poate transforma in electricitate. Astfel de zone de vid sunt ca niste mingii radiante de gaz ionizat care dispun de o energie imensa.

Stiinta oficiala cunoaste deja zone de pe aceasta planeta cu anomalie gravitationala (care contribuie la formarea unor astfel de sfere luminoase de vid). Pana acum devierea gravitationala era de sub 1 % din valoarea totala a campului. Recent, s-au descoperit alte zone care au o anomalie gravitationala de 3 – 4 %.

Unul din aceste locuri este Rocca di Papa, la sud de Roma (pentru localizarea exacta, consultati cartea “Vernetzte Intelligenz” ). Acolo, diverse obiecte de felurite forme, de la sfere pana la autobuze (da, nu e greseala tipografica) , se inalta spre cer.

http://www.evenimentul.ro/articol/adn-ul-este-influentat-de-cuvinte.html

 

2 Comments

Publicat de pe 13 iulie 2010 în Articole de la cititori

 

Centrul energetic al Pamantului se afla in Bucegi ?

In Bucegi, in apropierea Virfului Omu, se afla cel mai important Centru energetic-informational natural al Planetei. Aceasta este parerea cercetatoarei Cristina Pinculescu, din Bucuresti. Iata, in esenta, citeva informatii despre aceasta teorie.
Existenta”Centrului” este semnalata de toate traditiile stravechi. Astfel, in ezoterismul musulman este “Muntele Polar”, sau “Muntele QAF”. In India si Tibet i se spune Shambala, sau “Muntele Meru”. In Occident se vorbeste de “Monsalvat”, sau “Sediul Graalului” – “acolo unde timpul se preface in spatiu”. La chinezi este “Muntele Tai” – sediul nemuritorilor. El se mai gaseste si sub denumirea “Axis”, sau “Cardines Mundi”, “stilpul cerului”, “piramida cosmica”. In Crestinism este “crucea”, sau “arborele vietii”.
Acest Centru are prioritati cu totul speciale. In lucrarea pe care autoarea a elaborat-o in urma acestor cercetari (finalizate in 1988) sint descrise mai multe efecte energetice speciale ale centrului in cauza – surprinse pe pelicula foto, electronografice si mostre de roca avind proprietati stranii, prelevate de pe virful respectiv. Aceste probe confirma pe parcursul lucrarii (deosebit de vasta) activitatea Centrului. Structura energetica a Terrei este mult mai complexa decit se crede.
Centrul energetic din Bucegi este cel mai important, insa nu este singurul. Mai exista sase centre energetice de prima importanta (pe linga multe altele secundare), care sint in corelatie cu acesta, si este posibila localizarea lor pornind de la cel din Bucegi. Acest”centru”, precum si toate celelalte centre secundare sint “cheile” care vor da acces “Omului Mare”, care este Umanitatea, la oceanul infinit al energiei si informatiei cosmice. Pentru intreaga structura a universului nostru, exista o “cheie”. Aceasta “cheie” apare in traditie sub denumirea de Axis, sau Cardines Mundi, care nu reprezinta altceva decit locul geometric al centrelor tuturor structurilor macrocosmice ale Universului nostru si, in acelasi timp, locul geometric al tuturor universurilor.
Exista un sistem energetic-informational natural, in care totul este in contact cu totul, facind posibile comunicarea si schimbul. In realitate, centrul din Bucegi reprezinta o adevarata “poarta” de iesire din universul terestru, el constituind punctul Planetei Pamint plasat pe acest loc geometric de conexiune universala. Prin proprietatile pe care le are acest centru ar rezulta ca timpul (a patra dimensiune terestra) poate fi abolit, deci poate fi controlat, si, in acest caz, viteza luminii inceteaza de a mai fi o bariera in calea omului spre Cosmos.
In urma cercetarilor a rezultat ca acest centru are o activitate ciclica (prezentind maxime si minime), cu perioada de un an. Din datele provenite din traditie rezulta ca aceste cicluri anuale sint inscrise in niste cicluri mult mai mari, care se intind pe milioane de ani. Un ciclu complet, in traditia vedica, se regaseste sub denumirea de Mahayuga. Un ciclu Mahayuga se compune din patru yuga, sau virste ale umanitatii. Aceste patru perioade nu sint egale. O serie de argumente pledeaza pentru ipoteza ca, incepind cu anul 1986, intensitatea activitatii cerului a depasit”pragul de latenta”, urmind si in prezent o crestere accelerata. Zona care contine acest centru este Sanctuarul principal al Kogayonului, deci “Muntele Sacru” al dacilor. Aflat in Bucegi, el se compune din 3 trepte supreme de initiere, la care se adauga alte 12, superioare, precum si numeroase trepte inferioare de “invatatura”, accesibile numai initiatilor. Teoria prezentata de Cristina Pinculescu la televiziune, radio si in presa a suscitat un viu interes, cercetatori de renume din intreaga lume aratindu-se interesati de “straniile fenomene” din muntii nostri.

 

Dracula -Legenda lui Vlad Tepes (1)

Se presupune că Vlad Ţepeş, fiul lui Vlad Dracul s-a născut în 1431, mai probabil la curtea domnească din Târgovişte ca majoritatea voievozilor munteni, sau poate la Sighişoara în timp ce tatăl său se afla în Ardean între anii 1431-1436…(vezi: [1] (din păcate sursa, oricum controversată, este în limba germană)) numele lui oficial fiind “Valdislaus I Basarab-Luxemburg”, botezat în sfânta cristelniţă de la biserica “Sfânta Maria”.
El obişnuia însă să se semneze cu numele tatălui său, “Dracula”, fapt dovedit de o primă însemnare documentară de la Bucureşti, datată 20 septembrie 1459, şi de portretul datorat lui Odhsenbach Stambuch (Stuttgart).
Termenul de Dracula este derivat din românescul – Drăculea – fiul lui Dracul, tatăl său având acest titlu datorită decoraţiei, primită de la regele Ungariei, care înfăţişa un dragon.
Legendă
Scriitorul britanic Bram Stoker putea uşor consulta la Royal Library din Londra câteva din acele gravuri săseşti din secolul XV, ce se găseau şi în colecţiile de la British Museum, în care Vlad Ţepeş este descris ca un monstru, un vampir ce bea sânge de om şi un mare amator de cruzimi. A avut probabil acces şi la cartea History of Moldavia and Wallachia a lui Johann Christian Engel, care îl descrie pe Vlad Ţepeş ca un tiran sângeros, ceea ce i-a dat probabil ideia să ia prinţul Valahiei ca model pentru personajul său fictiv, “Dracula“. Unii istorici au propus ideea că Stoker ar fi avut o relaţie de amiciţie cu un profesor maghiar de la Universitatea din Budapesta, Arminius Vambery (Hermann Vamberger), şi este posibil ca acesta să îi fi dat informaţii despre Vlad Ţepeş. Mai mult, faptul că Dr. Abraham Van Helsing îl menţionează pe prietenul său Arminius în romanul din 1897 ca sursă a cunoştinţelor sale despre Vlad al III-lea numit Dracula, pare să sprijine această ipoteză. Trebuie reţinut şi faptul că aceasta pare să fie singura cauză, neexistând o legătură reală între Vlad Drăculea din istorie (1431-1476) şi mitul literar modern al vampirului care este cartea lui Bram Stoker. Acesta s-a folosit de surse folclorice, menţiuni istorice şi experienţe personale pentru a realiza un personaj complex. Pe de altă parte, merită menţionat faptul că detractorii politici principali ai lui Vlad – în general saşii – se foloseau de sensul de diavol al cuvântului drac pentru a umbri reputaţia voievodului. Astfel ar putea asocierea dintre cele două sensuri ale cuvântului, dragon şi diavol, să explice o legătură mai puternică între Vlad Ţepeş şi vampirism?
Tot Bram Stoker a avut ideia să asociaze acestei legende europene un animal sud-american: liliacul hematofag zis Vampir (Desmodus rotundus).
Originea poreclei “Ţepeş”
Porecla este în legatură cu ideea că Vlad ar fi fost un despot însetat de sânge care a instituit pentru prima oară, ca măsură punitivă, trasul în ţeapă.
Aici trebuie facută o precizare. Vlad Tepeş a adoptat această metodă, extrem de răspândită în Evul Mediu occidental, de la vărul său bun Ştefan cel Mare, acesta din urmă fiind primul care a folosit acest teribil supliciu în ţările române.
Oricum, despre Ştefan cel Mare există descrierea făcută de Ion Neculce, în lucrarea antologică intitulată “O samă de cuvinte” unde este descris ca fiind “un om nu mare de stat, aprig şi la ospeţe degrabă vărsătoriu de sânge fără de giudeţ”.
Ori această descriere spune multe despre caracterul domnitorului moldovean. La fel de eronate sunt şi descrierile făcute de negustorii saşi din Braşov, care afirmau cum că domnitorul Vlad lua masa înconjurat de ţepe în care agonizau nefericiţii căzuţi pradă mâniei domneşti.
Totul nu s-a dovedit a fi decât nişte afirmaţii calomnioase, datorate faptului că după urcarea lui Tepeş pe tron, acesta a instaurat taxe vamale şi de tranzit celor care treceau prin Ţara Românească spre Bucureşti, Bulgaria sau Istambul.

 

Misterele Ceahlaului: Fenomene paranormale pe muntele lui Zamolxis

Dincolo de maretia peisajului, menita sa taie pur si simplu respiratia privitorului, Ceahlaul a intrat si a ramas insa in istorie datorita misterelor care il inconjoara. Departe de a a egala prin inaltime alte piscuri din tara, masivul poate fi totusi vazut, in zile senine si in anumite conditii de luminozitate a soarelui, de pe tarmul Marii Negre aflat la aproape 500 de kilometri distanta, sau de pe malul la fel de indepartat al Nistrului.La orele rasaritului, deasupra Ceahlaului se produc jocuri de lumini unice si inexplicabile. Localnicii vad deseori aparitii misterioase pe cer si descopera pe pasunile din jur cercuri perfect trasate, pe care le pun pe seama altor fiinte din Univers. Cei din vechime considerau muntele ca fiind salas al zeului Zamolxis, iar cei de astazi spun ca masivul este strabatut de cea mai puternica axa energetica a globului pamântesc.
Salasul zeilor comparat cu Muntele Athos
Geograful antic grec, Strabon, povestea in scrierile sale despre muntele sfânt Kogaion, unde traia marele preot Zamolxis, devenit, mai apoi, zeu suprem al dacilor locuitori pe acele meleaguri.Legenda spune ca Dochia, fiica lui Decebal , a ales drept loc de refugiu din calea romanilor acelasi Ceahlau al zeului Zamolxis. impresurata de ostile imparatului Traian, ea s-a rugat divinitatii si s-a prefacut in stana de piatra. Stânca Dochiei strajuieste si astazi masivul, fiind considerata de unii cercetatori ca fiind o creatie a mâinii omenesti, asemeni Sfinxului.
Martial povesteste despre „muntele cel faimos din tara hyperboreenilor (identificati a fi stramosii nostri daci –n.r.) unde zeii olimpici se legasera cu juramânt in fata altarului cel mare sa lupte contra gigantilor”. La spusele grecului se adauga o legenda care circula si azi printre localnicii de la poalele Ceahlaului si care istoriseste ca plaiurile acestuia au fost locuite cândva „de un neam de uriasi, grozav de inalti si de tari, care au fost in cele din urma infrânti de urgia cereasca”. Cercetarile arata ca, poate deloc intâmplator, aici s-a facut reala tranzitie intre religia pagâna si crestinismul de la noi, pe Ceahlau fiind ridicate unele din primele altare crestine din tara noastra. Astazi, prin numarul impresionant de biserici si de manastiri inaltate pe cuprinsul lui, Ceahlaul este considerat drept al doilea munte sfânt al crestinatatii ortodoxe, dupa Athos. si poate ca acest lucru nu a fost deloc intâmplator. Poate ca primii crestini din tara noastra s-au conformat unei porunci biblice in care li se spunea sa ridice, pe Ceahlaul considerat sfânt, locuri de inchinare catre Dumnezeu. Fiindca in Biblie, Dumnezeu i s-a aratat lui Ghedeon si i-a spus sa ridice altarul Sau pe stâncile muntelui, in locul altarului lui Baal si-al stâlpului acestuia de inchinaciune (Judecatori -6, 25). Astazi, pe Ceahlaul zilelor noastre, una din frumusetile naturale admirata cu prisosinta de turisti este locul numit Altarul lui Ghedeon, sau Piatra Lata a lui Ghedeon. Iar numele strabun al Ceahlaului este Pion, sau Peon, cuvânt care provine din greaca veche si care, in traducere, inseamna „casa stâlpului” –cu referire la stâlpii de tip obelisc, pe care anticii ii ridicau ca locuri de inchinare la zei.
Holograme ciudate si aparitii luminoase inexplicabile
Ceahlaul nu se ridica, nici pe departe, la altitudinea altor piscuri muntoase din România sau din tarile vecine. Cu toate acestea, in mod paradoxal, el este singurul masiv care poate fi vazut de la sute de kilometri departare. in anumite conditii atmosferice si de luminozitate solara, piscurile Ceahlaului se zaresc cu o deosebita claritate de pe tarmul Marii Negre si de pe malurile Nistrului. Gheorghe Asachi scria despre acest fenomen inca din anul 1859: „Corabierul de pe Marea Neagra vede piscul cel inalt al acestui munte, de la Capul Mangaliei si pâna la Cetatea Alba. Locuitorul de pe tarmul Nistrului vede soarele apunând dupa masa acestui munte, iar pastorul nomad, dupa ce si-a iernat turmele sale pe câmpiile Bugeacului, se intoarce catre casa având in vedere vârful Pionului, sau Ceahlaului”. Acesta nu este, insa, singurul lucru uimitor care se leaga de existenta masivului muntos. Pe Ceahlau se petrec an de an, cu regularitate, doua fenomene optice inexplixabile. in prima decada a lunii august, sub lumina rasaritului de soare, umbrele vârfurilor Toaca si Piatra Ciobanului formeaza, timp de peste o ora si jumatate, o holograma naturala imensa, având forma unei piramide perfecte. Din acest motiv, fenomenul a fost denumit Umbra Piramidei. Tot in aceeasi perioada a anului si tot la rasaritul soarelui, deasupra vârfului Toaca se produce un fenomen optic care dureaza doar câteva minute si pe care localnicii l-au numit, inca din vechime, Calea Cerului. Practic, deasupra muntelui se formeaza un stâlp de o luminozitate intensa si stranie, care se pierde in imensitatea cerului si care este marginit pe laturi de doua benzi intunecate. Unii cercetatori ai respectivelor fenomene sunt de parere ca acestea se datoreaza faptului ca prin Ceahlau, respectiv prin vârful Toaca, trece una din axele energetice ale globului pamântesc.
Varful Toaca, o piramida cu baza patrata
La aceasta teorie trebuie adaugat ca vârful Toaca reprezinta el insusi un mister. Acesta are aspectul unei piramide cu baza patrata, figura considerata a se forma extrem de rar in mod natural. Masuratorile efectuate de specialisti au aratat ca laturile bazei au exact dublul lungimii piramidei lui Keops, din Egipt, iar unghiul pantelor este cu doar 10 grade mai mare decât cel al aceleiasi piramide. Acest lucru ar fi putut fi catalogat doar ca o simpla si intâmplatoare coincidenta, daca la numai 30 de kilometri distanta de Ceahlau nu ar fi fost descoperita celebra cultura Cucuteni, datând din perioada anilor 4.800 inainte de Hristos. Printre vestigiile scoase la iveala s-au gasit nenumarate obiecte din ceramica, ce aveau imprimate proiectii in plan ale unor piramide cu baza patrata si cu diagonalele perfect trasate. in zilele noastre, localnicii din zona Ceahlaului sunt, frecvent, martori ai unor fenomene inexplicabile cu care, deja, s-au obisnuit. Tit Tihon este renumit profesor de matematica in Roman si autor al unor carti de specialitate, deci o persoana a carui credibilitate poate fi pusa greu la indoiala. Originar din Bicaz, localitate aflata la poalele masivului Ceahlau, el se afla in vizita la parinti si a fost martorul unei aparitii luminoase pe cer, chiar in noaptea revelionului acestui an. Profesorul Tihon a surprins fenomenul cu ajutorul unui telefon mobil dotat cu camera foto, insa imaginea de o calitate extrem de slaba nu le-a permis specialistilor, ulterior, sa stabileasca daca este vorba de un obiect neidentificat aflat in zbor sau de o simpla reflexie optica. Alti localnici declara, cu mâna pe inima, ca vad deseori fâsii de lumina strabatând padurile Ceahlaului. Calugarii de la Schitul Durau fac afirmatii asemanatoare, sustinând ca vad, in miez de noapte, când se duc la rugaciune, ploi de luminite albastre pogorându-se deasupra piscurilor muntelui. Ei spun ca acest lucru este harul lui Dumnezeu, care ii indeamna la credinta pe monahii tuturor manastirilor ce impânzesc masivul Ceahlau.
Zona Ceahlaului, vizitata de extraterestri
In vara acestui an, la Trifesti, localitate aflata in zona in care poalele Ceahlaului se pierd pe coame de dealuri, au aparut peste noapte nu mai putin de cinci cercuri perfect trasate pe islaz, sub forma unor inele, fiecare având, cu o regularitate uimitoare, diametrul de 20 de metri si grosimea de 50 de centimetri. Incredintati ca satul lor fusese vizitat de OZN-uri, oamenii locului si-au facut cruce, apoi au chemat autoritatile si specialistii in domeniu. La fata locului au venit reprezentanti ai Agentiei pentru Protectia Mediului si ai organizatiei “Romanian UFO Network”. Acestia au luat probe ale solului ars, au facut masuratori, analize si fotografii, insa nu au reusit sa dea o explicatie plauzibila fenomenului. Faptul a fost catalogat ca inexplicabil, la fel cum au fost, sunt si inca vor fi catalogate toate celelalte fenomene care fac din Ceahlau si din imprejurimile sale un veritabil tarâm al misterelor de nepatruns.

 

Religia dacilor si importanta lui Zamolxe

BENDIS – Zeita din mitologia dacică adorată de strămosii nostri ca zeită a Lunii, a pădurilor, a farmecelor, a noptii si poate ca zeită magiciană. Unele reprezentări plastice ca bustul de bronz de la Piatra Rosie o arată cu sâni proeminenti ca si presupunerea că era o divinitate adorată mai ales de femei, ar fi un indiciu ca era socotită poate în primul rând zeita dragostei si a maternitătii. Herodot ne spune în Istorii(IV,94;V,7) că tracii au împrumutat-o de la daci.
CAVALERUL TRAC – Tânăr zeu al tracilor balcanici si danubieni, reprezentat călare, adesea în scene de vânătoare. Atributele si originea zeului sunt deocamdată obscure. Numit “Theos Heros” – stăpân căpetenie, mai apoi semizeu de origine muritoare iar în varianta romană, “Deus sanctus Heron”, unele imagini ale calaretului trac sunt însotite de inscriptii unde numelui “Heron”, “Heros” îi urmează adesea diverse epitete: “Invictus” – Nebiruitul, “Aeternus” – Vesnicul, “Katahtonios” – Stăpânul mortilor, “Ktistes” – întemeietorul de neamuri, mai des “Vetespios”. Iconografia românească l-a păstrat în chipul Sf.Gheorghe.
DERZELAS – Zeu apartinând mitologiei daco-getice, având un cult de origine autohtonă. E considerat fie zeu al sănătătii, al energiei vitale (I.I.Russu) fie o divinitate subpământeană (I.H.Crisan). Un templu al lui Derzelas s-a zidit la Histria în sec al III-lea îen.
GEBELEIZIS – Zeu geto-dacic al cerului înnourat si pluvial, diriguitor al furtunii si al fulgerelor, în onoarea sau împotriva căruia dacii trăgeau cu arcurile (după unii spre a purifica fata zeului ceresc risipindu-i norii, după altii spre a-i reprosa norii excesivi, aducători de grindină si de trăsnete primejdioase pentru păduri, gospodării, grâne si pentru vita de vie). Această practică e înregistrată si în alte zone geografice, tirul aglomerat de săgeti si strigătele masive puteau creea curenti de aeri ce risipeau norii. Gebeleizis e amintit numai de Herodot care îl citează imediat după Zamolxis ceea ce a dus la false presupuneri că cei doi s-ar confunda. În iconografia românească s-a păstrat ca Sf.Ilie.
KOGAIONON – Mitologicul munte dacic în care a fost sediul lui Zamolxis sau locuinta marelui preot dac. Semnalat de greci, muntele nu a fost identificat. Presupunerile au adus în discutie celebre vârfuri muntoase ca Gugu, Ceahlăul, Dealul Grădistii, Omul, fiecare cu argumente pro si contra. Anumite asemănări semantice din unele izvoare grecesti impun prima ipoteză, semnificatia numelui îl impune pe Omul, de asemenea Sfinxul din pare să aibă o semnificatie deosebită. Dar toate sunt ipoteze romantice. Strabon scrie despre pestera de retragere a lui Zamolxis: “Tot asa si acest munte a fost recunoscut drept sacru si astfel îl numesc si getii; numele lui, Kogaionon, era la fel cu al râului ce curgea alături.”(Geografia,VII,3,5). Acest citat lansează o interesantă ipoteză: numele mai important al fi al râului după care a fost numit si muntele deci muntele este lângă un râu însemnat (poate nu doar din punct de vedere al debitului). Voi prezenta mai jos fragment dintr-o hartă veche care reprezintă râul Cogaeonus, prin suprapunerea hărtii antice cu cea a României moderne, acest râu se identifică cu Bicazul, care trece pe lângă Ceahlău, munte care a inspirat multi poeti si scriitori români de-a lungul timpului, asadar un argment solid în favoarea identificării Ceahlăului cu Kogaiononul.

Deasemenea, se stie că lui Zamolxe dacii i-au construit o locuintă mare în pesteră, deci trebuie să se mai găsească ruinele acestei locuinte în pesteră. Autorii mentionează că dacii îsi numeau preotii “călători prin nori” ceea ce propune pentru localizarea acestui munte un vârf foarte înalt. Pestera mitică a lui Zamolxe ar fi putut să aibă întortocheate galerii ceea ce ar explica disparitia lui.
PREOTII DACI – În literatura de specialitate, se întâlnesc trei categorii de preoti:
1.KAPNOBATAII – “umblătorii prin nori”. Explicatia denumirii s-a pierdut în negura timpului. Probabilitatea o are călătoria în muntii cu vârfurile înconjurate de nori, deci, în chilii asemănătoare călugărilor de azi. Se întelege că trăiau în simplitate, regim alimentar si în meditatie în fata zeului lor (si de ce nu poate si al nostru pentru că există izvoare care ne spun că dacii credeau într-un zeu suprem căruia nu îi spunea numele nu de frică, rusine, sau alte motive, ci pentru simplul fapt că nu îi puteau exprima complexitatea).
2.KTISTAII – “întemeietorii de neamuri”. Voi face un nou apel la atât de controversata “interpretio graeca” pentru a sublinia posibilitatea că grecii să se fi înselat: după părerea mea adevăratul înteles al numelui acestor preoti era “întretinătorii de neamuri”, “vindecătorii de neamuri”, deci renumitii medici daci. Ca o dovadă în plus aceeasi observatie se potriveste si polistailor: “întretinătorii de orase” sau cavalerilor traci: “întretinătorii de neamuri”, “apărătorii de neamuri”. Acesti preoti erau renumiti prin tehnica lor de a începe cu sufletul si a continua cu tratarea trupului. De aceea aveau probabil nevoie de religie sub o formă pe care nu o mai cunoastem azi (sau poate da: bioenergoterapia). v.Derzelas.
3.POLISTAII – “întemeietorii de orase”. La aceasta castă preotească denumirea ei îi propune membrii ca învătători care trăiau în orase unde erau sanctuarele (vezi calendarele, si care nu erau potrivite ascetismului). Avem celebre exemple pentru a sustine aceasta teorie: Zamolxe, Deceneu. Acesti preoti-învătători excelau în stiinte (fizică, astronomie), morală, psihologie, filosofie, ultima, împlicând si religia.
4.PREOTII LUPTĂTORI – Strabo ne mai spune că tinerilor preoti daci li se predica curajul. Acestia fiind lipsiti de teamă. Pentru ce altceva decât pentru prezenta pe câmpul de luptă? Rolul lor de a îmbărbăta ostenii, sau ca medici-militari, nu prea stă în picioare în fata mea, acesta fiind unul mult mai complex. Asadar o nouă castă care nu a fost înteleasă de autorii antici deci nu a fost mentionată decât de Iordanes care ne spune că “armata lui Filip al Macedoniei fu împrăstiată de preotii geti”, asa că eu pot doar să propun această variantă. Si aici avem un exemplu celebru: preotul (vicerege! si care nu era ktistai ci mai degrabă polistai) Vezina a luat parte la lupta de la Tapae. Este posibil ca preotii, bărbati fiind, să fi fost organizati în momente grele sau în mod uzual, în contingente speciale de războinici sau medici, auxiliari, etc.
RITUALUL DE ZEIFICARE – Am observat un fel de cale pe care marii preoti trebuiau s-o urmeze. Să cunoască mari religii si concepte filosofice chiar dacă nu aderau la ele. Aici as mentiona că nu cred că e vorba de o instruire a preotilor daci în tări străine deoarece ei detineau cunostinte pe care egiptenii si grecii nu le aveau. Poate un flux de la daci la egipteni si greci e mult spus, mai corect ar fi un schimb de experientă dar cine stie? Apoi marii preoti întorsi pe pământurile natale se asociau cu regele. Din nou consider că preotii nu-si convingeau regii să li se asocieze ci doar urmau un obicei existent deja (avem ca exemple pe Zamolxis, Decenu, Vezina). Undeva în acest răstimp marii preoti trecând de un anumit prag, o anumită probă complexă sunt zeificati. Oricum cred că dacii aveau niste legi foarte vechi după care se ghidau de multă vreme.
ZAMOLXE – Controversele asupra personalitătii lui Zamolxe au început să apară odată cu mentionarea lui de către Herodot si continuă până azi. Părintele istoriei, recunoaste cinstit că Zamolxe a trăit (în jurul anului 1400 îen-nb) si nu a fost un zeu închipuit. De altfel el este unul din cei trei profeti ai lumii (Zamolxe, Zaratustra si Moise), însă numai despre Zamolxe există izvoare “stiintifice”. De ce a devenit asa celebru acest “rege al nostru [...] ca zeu ce este” (Platon,Harmides,156)? Pentru că a fost un erou civilizator, un preot venerat de toate castele: de kapnobatai care i-au mostenit obiceiul de a trăi retrasi, de ktistai care au învătat mestesugul vindecării de la el, de polistai care nu se stie de unde detineau fantasticele cunostinte pe care le predau mai departe, de “preotii-războinici” (si ostasi) care rosteau numele lui în bătălii, de regi care se pare că au preluat belaginele de la Zamolxe. Cât despre retragerea lui în pesteră si aparitia după 4 ani nu a avut rolul de mister initiatic ci a fost o lectie pentru poporul care poate nu îi urma toate îndemnurile (acest domeniu al pildelor în care dacii excelau, 4 ani fiind poate perioada în care poporul s-a convins de necesitatea învătăturilor sale). În plus această situatie pare să se potrivească cu momentul când Zamolxe redactează (sau mai corect spus le rescrie adaptându-le conditiilor contemporane) necesarele belagine. Dacii au recunoscut în Zamolxe, omul complex demn de luat drept model, zeificarea venind în mod natural.

 

O enigmă nedezlegată: tezaurul dacic

Cu 1.600 de ani în urmă, istoricul Dio Cassius a notat: “Se găsiră şi comorile lui Decebal, cu toate că erau ascunse sub apa râului Sargetia…
Căci Decebal, prin mijlocul captivilor lui, abătu râul, săpă albia lui şi punând într-însa mult aur şi argint, precum şi alte lucruri de mare preţ şi care puteau suferi umezeala, puse peste ele pietre şi grămădi pământ; după aceea aduse din nou râul în albia lui, iar în peşteri, tot cu ajutorul acelor captivi, ascunse veşmintele şi alte lucruri de felul acesta.
După ce făcu acestea, el ucise pe captivi, ca să nu spună nimănui nimic. Dar Bicilis, un soţ de-al lui, care ştia ce se lucrase, fu prins şi dădu pe faţă toate acestea…” Cele de mai sus erau scrise la 200 de ani după cel de-al doilea război daco-roman. Nu se ştie dacă ele reprezintă adevărul istoric, dar o realitate a rămas: după acel război, imperiul şi-a refăcut finanţele, un an romanii au fost scutiţi de impozit, Traian a organizat timp de 123 de zile sărbători la Roma şi a construit o serie de edificii măreţe. Cercetătorii au evaluat la 165 de tone aur şi 330 tone argint prada luată de Traian din Dacia, dar oare acesta era tot aurul strămoşilor noştri? Unii oameni de ştiinţă, evaluând producţia de aur din Munţii Apuseni la 15-20 tone/an (exploatarea era intensă şi străveche, să nu uităm că aur din minele de lângă Brad s-au găsit şi în tezaurele antice din piramidele egiptene, fapt demonstrat prin analize chimice), au estimat stocul de metal galben acumulat de daci la circa 1.000 tone! Atunci unde este restul? Cu siguranţă că Decebal nu a ascuns tot tezaurul în acelaşi loc. În plus, în mod sigur, fiecare tarabostes avea averea lui. Să nu uităm nici stocurile de la exploatările miniere, care erau nu numai în Apuseni, ci şi în Banat, în zona Ocna de Fier. Unde poate fi acel aur?
Din când în când, aurul dacic a trimis câte un “semnal”, cele mai semnificative fiind: – În secolul XVI, la vărsarea Streiului în Mureş, un pescar a scos de pe fundul apei câteva monede de aur. Mai sus, într-o boltă zidită, a găsit 40.000 galbeni şi bucăţi de aur nativ. Unul dintre beneficiarii comorii a încercat să vândă câte ceva la Alba Iulia, dar a aflat cardinalul Martinuzzi, care, prin mijloace “specifice” a recuperat totul, în urma unor cercetări intense în apa râului el rotunjindu-şi tezaurul. Cardinalul a început să cheltuie fără socoteală, construind un castel la Vântu de Jos şi cumpărând cu nemiluita cai, bijuterii şi alte obiecte de lux, atrăgând astfel atenţia asupra lui. Drept urmare, împăratul Ferdinand de Habsburg l-a trimis în zonă pe generalul Castaldo, care l-a lichidat pe Martinuzzi, dar nu a mai găsit decât 2.000 de monede de aur. Un cronicar povestea că la Gherla, un alt domeniu al lui Martinuzzi, s-au găsit 1.600 kg. aur nativ si 250.000 florini. – Cronicile vorbesc de nişte butoaie cu monede vechi de aur aflate în posesia domnitorului Petru Rareş al Moldovei. – La 1716, un clujean pe nume Pavel Varga, îmbogăţit brusc, lăsa un testament în care pomenea de o mare comoară din care luase ceva, restul, care ar fi putut îmbogăţi toată populaţia Transilvaniei, rămânând ascuns. – Pe la 1800, copilul unui ţăran a găsit 264 monede de aur pe Dealul Anineşului. – În 1804, un preot din Vâlcele a descoperit la rădăcina unui fag bătrân 400 de monede dacice tip “koson”. Ulterior, în aceeaşi vară, s-au mai găsit 35, respectiv 987 monede de acelaşi tip. – În 1970, un lucrător a găsit o monedă tip “koson” (nume care se presupune a proveni de la regele Cotiso, ceea ce ar confirma vechimea şi acumulările din tezaurul dac) în zona sanctuarelor de la Sarmisegetuza.
Enigmele rămân. Dacă evaluarea la 1.000 tone a tezaurului dacilor este măcar aproximativ reală, înseamnă că romanii au mai fost păcăliţi o dată de înţeleptul Decebal, chiar si după moarte, Bicilis jucând, probabil, rolul de “pion otrăvit”. Chiar dacă o parte din aur a fost îngropată în albia Streiului, restul poate fi oriunde în arealul fostului regat dacic, zona cetăţilor de lângă Orăştie fiind cea mai “fierbinte”, dar să nu uităm că toată zona montană dintre Olt şi Ţara Haţegului, probabil chiar şi Masivul Godeanu, era un spaţiu strategic, cu drumuri de culme şi cu cetăţi la gura văilor. Dacă mai adăugăm şi zona aşezărilor şi a exploatărilor aurifere din Munţii Apuseni şi Munceii Dognecei, aria de căutare se măreşte, la fel şi şansele de a se mai găsi ceva şi doar norocul sau eroziunea naturală pot aduce ceva nou

 

Zilele Dochiei

Numele pare a proveni din calendarul bizantin, care pe 1 martie celebra Sfanta Martira Evdokia. Zilele Babelor sunt de obicei sapte. In unele parti ale tarii sunt considerate zile ale Babelor primele douasprezece zile ale lui martie. Acestea echivaleaza simbolic numarului de luni ale anului. Cifra 12 isi confirma puterea magica prin cele doua grupari de zile: sase calduroase, sase friguroase. Aceste zile ar trebui sa marcheze iesirea treptata din iarna si instalarea primaverii.
Legenda
Se spune ca Dochia ar fi fost fiica regelui dac Decebal, de care s-a îndragostit Traian, cuceritorul Daciei. Urmarita fiind de trupele lui Traian, aceasta se ascunde pe muntele sacru, Ceahlau, împreuna cu oile. Este ajutata de Maica Domnului, care o transforma împreuna cu turma sa într-un complex de stânci.
O alta varianta povesteste despre Baba Dochia care a avut un fiu, pe numele sau Dragobete care s-a casatorit împotriva dorintei ei. Pentru a-si necaji nora, într-o zi rece de iarna, i-a dat acesteia un ghem de lâna neagra si a trimis-o la râu sa-l spele, spunându-i sa nu se întoarca pâna când lâna nu devine alba. Fata a încercat sa spele lâna, dar chiar daca degetele sale au început sa sângereze, culoarea lânii ramânea tot neagra. De disperare, pentru ca nu se putea întoarce acasa la sotul iubit, a început sa plânga. Impresionat de durerea fetei, Domnul Iisus Cristos i-a aparut în cale si i-a dat o floare rosie, spunându-i sa spele lana cu ea.
Multumindu-i, fata a pus floarea în apa, a spalat lâna si a constatat cu uimire ca lâna s-a albit. Fericita ca a reusit sa duca la bun sfârsit aceasta sarcina grea, si-a îndreptat pasii spre casa, dar nu a fost primita bine, soacra sa, din contra, auzind povestea fetei aceasta a acuzat-o ca Martisor (asa îi spunea fata, deoarece nu-l recunoscuse pe Iisus) era iubitul ei. Dupa aceasta întâmplare, Dochia a pornit împreuna cu turma sa spre munte, fiind convinsa ca primavara venise deja, altfel de unde ar fi putut Martisor sa aiba floarea? Pe parcursul calatoriei sale, si-a scos, rând pe rând, cele doisprezece cojoace pe care le purta, pâna a ramas fara nici unul. Dar vremea s-a schimbat. Pe cât de frumos fusese la începutul zilei, pe atât de urât se facuse acum. Ningea si totul începuse sa înghete. Dochia a înghetat împreuna cu oile sale, transformându-se, conform legendei, în stana de piatra. Rocile se pot observa si astazi pe muntele Ceahlau si sunt o marturie vie a acestui mit românesc.
————-
asemenea stânci antropomorfe ca stânca Dochiei şi oile, sunt simbolul unui idol păgân care dăinuia de veacuri la Carpi, la dacii liberi din Carpaţii orientali…
Vasile Pârvan

Pe urmele unei informaţii aduse de un lexicograf, Su(i)das / sub Zalmoxis / , s-a pus problema existentei la geto-daci, a unei zeităţi feminine a pământului, soţie a lui Zalmoxis (…). O reprezentare din care se ridică în ipostază divină Zalmoxis-Thales şi zâna Dochia.
Gh. Muşu

În ceea ce priveşte Stânca Dochiei, ea este, poate, locul cel mai învăluit în mister. Despre această stâncă unii spun că ar fi pietrificarea unei bătrâne ciobăniţe, care, înveşmântată cu nouă cojoace, a pornit, împreună cu oile şi caprele sale, spre vârful muntelui, deşi vremea nu-i îngăduia. Şi, cum mergea ea, a început să plouă şi să ningă. Şi, fiindcă cojocul de deasupra se uda mereu şi se îngreuna, obosind-o la drum, bătrâna ciobăniţă a lepădat, unul câte unul, opt din cele nouă cojoace. Atunci, s-a pornit un ger mare de la Dumnezeu, ger care a îngheţat-o împreună cu oile şi caprele sale.
Alţii povestesc că despre Baba Dochia se spune că era aşa de rea încât şi copiii, care cum creşteau, fugeau de ea, pentru a scăpa de răutăţile ei. Numai unul singur, un băiat, cel mai răbdător dar şi cel mai puţin la minte, i-a fost rămas dintre toţi copiii în preajmă. Dragomir, c-aşa îl chema pe fecior, era mereu dus cu oile şi numai biata nevastă-sa, harnică şi bună la suflet, răbda şi suferea toate hachiţele soacrei sale, care îi pusese gând rău, să scape de ea. Astfel, într-o bună zi, o trimise la râu pe noră să spele lâna cea albă până s-o înnegri. Se munci săraca fată cât se munci, dar după trei zile de trudă lâna tot albă era. Necăjită că nu reuşeşte să îndeplinească porunca soacrei, fata începu să plângă. Şi pe când plângea ea, numai ce se trezi cu doi bătrâni în preajmă, Dumnezeu şi Sf. Petru. Auzindu-i necazul şi făcându-li-se milă de ea, îi înnegriră lâna. Văzând una ca asta, baba o trimite iar la râu, de data asta să spele lâna până s-o albi. Pe când se chinuia biata fată, iaca apar şi cei doi bătrâni. Dar în loc să-i albească lâna, cei doi îi dete fetei o grămadă de flori şi fragi spunându-i fetei să le ducă babei. Când văzu hârca florile şi fragii, uită de lână, îl chemă repede pe Dragomir şi-i spuse: “Măi Dragomire, dac-au înflorit fragii înseamnă c-a venit vremea să mergem la munte, la stână, să măsurăm oile”. Şi răpezită cum era baba, îl luă pe Dragomir şi plecă îmbrăcată aşa cum o prinse vremea, cu nouă cojoace pe ea şi cu oile în urmă. Afară se încălzise bine şi, cum mergea urcând la deal, baba grăbită se încinse şi începu a lepăda cojoc după cojoc, încât până în vârful muntelui nu mai rămăsese decât în cămeşoi. Atunci porni însă cel de sus o viforniţă cu zloată, de au îngheţat şi baba şi oile, cu Dragomir alăturea.
O altă legendă, întâlnită în Bucovina, o prezintă pe Dochia drept o fată de împărat care, fugind de împăratul cotropitor ce voia să o ia de nevastă, s-a travestit în păstoriţă, urcând cu o turmă de oi în munţi. Cum timpul era frumos, a început să lepede din cojoace unul câte unul. Dar aproape ajunsă în vârf, se lăsă deodată un frig, de ziceai că e iarnă. Nefiind deprinsă cu frigul şi temându-se să se întoarcă, începu a cârti împotriva lui Dumnezeu. Acesta o pedepsi prefăcând-o în stană de piatră, iar oile în bolovani. Altă variantă spune că fiind pe cale de a fi prinsă de împăratul cotropitor, fata ceru lui Dumnezeu să fie transformată în stană de piatră, rugăminte ce-i fu îndeplinită.
Un text despre Dochia, intitulat Mărţişor (despre care nu se ştie dacă este de inspiraţie populară sau e doar născocire), a scris şi marele Sadoveanu:
Spune povestea că Dochia era o bătrână vrăjitoare ce sălăşluia într-o casă de stâncă sus pe Ceahlău. Baba trăia singuratică, unde se târăsc jnepenii pe piatră şi unde înfloresc mărunţii trandafiri ai stâncilor. În nopţi de vară pluteau către ea duhurile prăpăstiilor. Pe negre vijelii când scăpărau fulgere rupte, suiau pe ţancuri zvârcolindu-se făpturi de pe tărâmul de dedesupt, din împărăţia necuratului Tartar. Într-o colibă sfărâmată de puhoaie, Baba Dochia a găsit odată o copiliţă pe care a crescut-o şi a îndrăgit-o. Fetiţa de suflet a vrăjitoarei crescu frumoasă şi mlădie acolo, aproape de nori. Într-un rând, în puterea primăverii, fata află că în văi sunt aşezările oamenilor. Atrasă de glasul buciumelor, ea coborî spre văi. Când văzu Dochia că fata nu se mai întoarce, porni învăluită în cojoacele ei să o găsească. Rătăci departe de lumea ei până când înţelese că fata nu se va mai întoarce. Îndurerată, reveni în sihăstria ei singuratică şi acolo, fără dragostea din urmă a anilor ei târzii, spun bătrânii că s-a stins.
Au prefăcut-o în sloi şi stâncă nopţile reci de mărţişor…

 

Ada Kaleh, insula scufundata.

Numai cei mai în vârstă îşi amintesc, poate, de farmecul inegalabil al petecului de pământ terasat şi de arşiţa soarelui, de trandafiri, gutui, leandri uriaşi, smochini şi viţă-de-vie, situat pe Dunăre, la circa trei kilometri în aval de Orşova. Ostrovul, care a cunoscut alternanţa vremurilor de război şi de pace, a fost rebotezat de ocupanţii turci, în 1788, Ada Kaleh, ceea ce se traduce drept „Fortăreaţa Insulei” sau „Cetatea Insulei”. În 1971, turnul minaretului geamiei, locul de rugăciune a celor aproximativ 1000 de musulmani vorbitori de română, a căzut spulberat de dinamită, pentru a face loc apelor supraînălţate din cauza construirii barajului Hidrocentralei Porţile de Fier, vedeta, un covor imens cu motive orientale (15×9 m) şi o greutate de 480 kg, dar al sultanului Abdul Hamid al II-lea (1876-1909), umplându-se de praf. A căzut sub privirile uimite ale bătrânelor care încă mai purtau feregea şi chioşcul frumos de la intrarea în geamie, unde credincioşii mulsulmani îşi spălau ritual mâinile şi picioarele, aceştia luând în cea mai mare parte calea Turciei, iar o mână de oameni pe cea a Orşovei, a Turnului Severin etc. Ada Kaleh a dus sub ape multe regrete, dar şi multe secrete, ce merită să fie scoase la lumină.Expediţiile lui Hercule, ale argonauţilor şi ale barbarilor
Ada Kaleh s-a format din depozitele de prundiş cu nisip amestecat cu mâl cărate de Crena şi Dunăre peste blocurile stâncoase de la bază, având 1750 metri lungime şi 400-500 lăţime, cam aceleaşi dimensiuni fiind menţionate cu 2500 de ani mai înainte de părintele istoriei, Herodot, despre insula numită pe atunci Cyraunis. Izolată în mijlocul bătrânului Danubiu şi înconjurată de amfiteatrul munţilor Alion şi Damoglet, insula inspira multă linişte. Datorită rolului strategic de trecere dintr-un bazin hidrografic al Dunării în altul, de la linişte la război nu a fost decât un pas. Grecii antici numeau insula Continusa, adică patria măslinului sălbatic, un astfel de arbust fiind luat de aici de Hercule ca să-l transporte în templul tatălui său, Jupiter. Poetul Ovidiu menţionează însă că Hercule, după ce a cucerit ţara uriaşului Geryon şi a fraţilor săi, de pe insulă, le-a luat învinşilor faimoasele cirezi de boi. În poemele epocii doriene, insula, denumită Continusa, este prezentată ca un tărâm fermecător, de unde cei 15 fraţi Argonauţi au adus în patrie olivul simbolic. Prin apropierea insulei vor intra în secolul I romanii în Dacia şi, mai târziu, hoardele vizigoţilor, ostrogoţilor şi hunilor, urmaţi de revărsarea slavilor.
Tunelurile de sub Dunăre, secretul neelucidat
Iancu de Hunedoara a ordonat ridicarea primelor fortificaţii pe insula măslinilor în 1444 pentru a o apăra de expansiunea turcilor, dar după dispariţia regatului ungar la 1526, otomanii au devenit stăpânii zonei peste un secol şi jumătate. Pentru a face faţă confruntărilor cu austriecii, otomanii au adus, în 1716, 4000 de lucrători din Ţara Românească să ridice fortificaţii pe insulă. Inutil, deoarece, în anul următor, armatele prinţului Eugeniu de Savoia ocupă insula, denumită pe hărţile vremii Carolina. Prinţul a hotărât ridicarea unei puternice fortificaţii în stilul cunoscut după numele arhitectului Vauban, fortăreaţa fiind prevăzută în colţuri cu bastioane, legate de două redute extreme prin galerii subterane. Neobositul călător M.T. Romano menţionează că, în perioada interbelică, se vedeau încă pe malul sârbesc al Dunării, urmele unde răspundeau tunelurile. Romano mai dezvăluie că, după spusele localnicilor, o altă galerie comunica cu malul românesc, concluzionând că o astfel de lucrare trebuie să fi ridicat multe dificultăţi. Cert este că zidurile cetăţii, cu o grosime maximă de 25 de metri, au rezistat, în 1737, timp de 69 de zile, la două asedii turceşti. În 1810, pe ziduri, pentru scurtă vreme, au fost ridicate steagurile ruseşti ale batalionului de panduri condus de Tudor Vladimirescu. Prin înţelegerile dintre Poartă, care stăpânea insula Ada Kaleh după Tratatul de la Berlin (1878), şi Viena, puterea protectoare, populaţia turcească insulară – cu o constituţie vionică şi înaltă ca statură – au primit privilegii importante, printre care cel de a importa orice fel de mărfuri, în orice cantitate, fără nici o taxă vamală, situaţie ce a durat până în 1918. Fortăreaţa şi cazematele încep să se surpe treptat, după ce, în 1885, prin decretarea de către Austro-Ungaria a statutului insulei Ada Kaleh drept „garnizoană deschisă”, autorităţile au retras tot ce au considerat recuperabil din fortificaţii. Astfel că, acestea nu au jucat niciun rol când, la 19 august 1916, două companii româneşti au ocupat vremelnic insula. Prin Tratatul de Pace semnat de Bucureşti cu Turcia în 1923, Ada Kaleh cu ruinele ei impozante de cetate au revenit României, aceste ruine fiind înghiţite definitiv de ape prin inundarea artificială a insulei în anii ’70, iar proiectul ceauşist de reconstruire a vechii cetăţi pe ostrovul Şimian, la 5 km, în aval pe Dunăre, de Tr. Severin, nu a fost dus la bun sfârşit. Urme ale civilizaţiei insulare se mai găsesc la muzeul Regiunii Porţile de Fier.
Mischin Baba, prinţul cu însuşiri paranormale
G. Lungulescu scria în „Universul” din 13.08.1932 despre minunile ultimului prinţ Samanid din vechea dinastie de Uzbec, care, în 1786, a renunţat de bunăvoie la tron, plecând din Buhara, după cum i se ceruse în vis, pe insula socotită sfântă de la Dunăre. Prinţul Mischin Baba, foarte credincios şi învăţat, a ajuns după multe peripeţii în Ada Kaleh, stabilindu-se în hrubele cetăţii unde a dus un trai foarte modest. A rămas în memoria localnicilor prin faptele sale paranormale, printre care redarea sănătăţii fiului caimacamului, Osman Bey, bolnav de nervi, şi umplerea butoaielor goale cu vin dintr-o cârciumă, printr-o simplă atingere. A decedat la cârsta de 95 de ani, fiind îngropat la dorinţa sa expresă în solul nisipos din insulă, mormântul său devenind loc de pelerinaj pentru credincioşii din întreaga lume musulmană. Mormântul său, ca şi o parte a cimitirului musulman cu cea mai veche piatră de la 1963, a fost strămutat cu prilejul lucrărilor hidroenergetice amintite pe ostrovul Şimian.
Carol al II-lea a băut la „Moka” o cafea ”la nisip”
Hogea, preotul musulman şi cu atribuţii de învăţător, H. Uzeyir, i-a relatat ziaristului G. Lungulescu că Sfântul Baba l-a sfătuit în vis pe Ibrahim Ali, cel mai netot om din Ada Kaleh, care râdea tot timpul, că, în a patra zi a lunii mai a anului 1931, va veni în insulă mai marele ţării, care va reda locuitorilor musulmani privilegiile pierdute. Visul s-a adeverit cu exactitate, Carol al II-lea vizitând inopinat insula, însoţit de primul-ministru N. Iorga. Regele a ascultat într-o stare de bună dispoziţie, păsurile insularilor în timp ce sorbea tacticos dintr-o cafea făcută „la nisip” din ceaşca din care băuse pe vremuri tatăl său, Ferdinand I. În anii ’80, după miezul nopţii, la restaurantul „Popasul Căprioarelor” din Neptun un bătrân cu fes roşu, pe numele Papa Ali, oferea dintr-o cafetieră spectaculoasă clienţilor spre vânzare o excelentă cafea preparată în nisipul fierbinte. Carol al II-lea le-a declarat solemn oficialităţilor insulei că localinicilor li se vor reda privilegiile, ceea ce s-a materializat prin scutirea de vamă pentru tutun străin, zahăr autohton, băuturi spirtoase, obiecte de suvenir etc., în anumite limite. Deoarece pământul este impropriu agriculturii, majoritatea locuitorilor se îndeletniceau cu comerţul, centrul de rezistenţă fiind bazarul oriental şi uliţele din jur presărate cu cafenele şi două restaurante ce erau ticsite de clienţi, mai ales după ce Ada Kaleh a fost declarată, în 1932, staţiune climaterică. Circa 40.000-50.000 de turişti români şi străini poposeau anual în insulă atraşi de pitorescul locului, de vestitul rahat cu alune turceşti lokum, de halviţă, acadele, dulceaţă de smochine şi trandafiri, sau de inegalabila băutură răcoritoare braga, obţinută, printr-o reşetă secretă, se pare, prin fermentarea fasolei în apă. La Orşova, mai există o doamnă care vinde bragă preparată după reţeta kalehiană.
Casa regală britanică prefera ţigarete ”made in Romania”
În urma vizitei pe insulă a primului ministru A. Averescu, în 1921, şi cu concursul deputatului T. Ioanid, s-a înfiinţat pe Ada Kaleh, în 1927, o fabrică de ţigări sub egida Regiei Monopolurilor Statului, care a absorbit vreo 120 de lucrători. În perioada interbelică, a luat avânt fabricarea ţigărilor de foi, care concurau vestitele havane cubaneze, pe care tradiţia le atribuie ca rulate pe pulpă de fecioară. În atelierele RMS din Ada Kaleh se produceau şi ţigarete fine, prteferate de unii membri ai casei regale britanice şi de regele Carol al II-lea, un înrăit fumător. Cele mai scumpe ţigarete de acest tip se numeau „Cabinet”, înlocuite, în anii ’50, de regimul dejist cu fabricarea meiocrelor „Carpaţi”.
sursa www.independent-al.ro

 

Burebista – Primul rege dac (2)

de la Zamolxis.ro

BUREBISTA, cel mai mare dintre Regii TRACIEI, s-a născut cam pe la începutul secolului I B.C., la mai mult de 2000-3000 de ani de la prăbuşirea MARELUI IMPERIU PELASGIC, atunci când lumea antică era dominată de Imperiul Roman. Burebista îşi propune şi realizează reunificarea populaţiei tracice, în care rolul limbii şi religiei comune păgâne au constituit un mijloc puternic de neîntreruptă legătură a unităţii şi frăţiei între toate pâlcurile neamului nostru, fărâmiţat până la EL; Burebista a unit neamurile într-o împărăţie respectată aici în CENTRUL şi RASARITUL EUROPEI, întinzându-şi hotarele de la pădurea Hercinica (Moravia de azi) până la Bug şi din Carpaţii Nordici până la Sud de Balcic (Dionysopolis).
Numele adevărat al lui Burebista s-a pierdut undeva prin veacuri, dar inteligenţa, puterea şi vitejia lui în luptă avea să-i aducă meritatul nume de BU-ERE-BU-IST-AS (Care-era-care-este-nu) înseamnă “Nemaipomenitul”, “Cum nu a mai fost şi nu mai este”. Monede descoperite din vremea lui, în Transilvania, ni-l înfăţişează pe acest rege al regilor cu două capete, simbolizând trecutul şi prezentul. Inscripţiile de pe monede sunt în limba tracică “latină vulgară”, SARMIS VASIL, Cel Mai Mare Rege.
Numele soţiei lui ZINA, împărăteasa şi marea preoteasă a tracilor s-a găsit tot pe două monede din Transilvania. Alt nume al lui, cu înţelesul de stăpân absolut al tracilor “PAVEL-TER”. Sfătuitorul lui Marele Preot Deceneu i-a instruit pe traci să trăiască potrivit cu legile Naturii cunoscut până azi ca “Legile Belagines”. Se pare că în timpul lui Burebista s-a decis ca anul I să fie anul când s-au născut cei doi Zamolxis, 713 BC, iar anul reformelor politice-religioase 666 apare pe tot felul de inscripţii de pe tot teritoriul pelasgic, ca “SSS” (6,6,6) sau “CCC” (C-grecesc) ori “VIVIVI” (6-latin).
Si nu pot să nu amintesc şi rugăciunea unei femei gete, Zamolxiene, găsită pe o placă de marmură la Tomis, conţinând şi un … ACROSTIH… dovedind încă o dată marele rafinament atins de geto-daci. (după A. Bucurescu)
AYRELIA
BENERIA
SYM FORO
SYN DIO
SYN ZE SASE TRI
KAI TETHI GATRI
AYRIS NONAM
NIASCHARIAN STRĂLUCITOARE
CURATĂ
MĂREAŢĂ DOAMNĂ
SUNT CREDINCIOASĂ
SUNT CU TREI DE ŞASE
DAR ATÂT TE ROG
CÂNDVA SĂ MĂ AJUŢI
SĂ RENASC
Dar citind doar primele litere apare “ABT SSS KAN”: “Cu 666, de ani” acesta fiind semnul la care se închinau cei întorşi la adevărata religie, semn ce se purta pe mâna dreaptă sau pe frunte.
Reşedinţa iniţială a regelui (Argedava sau Sargedava) este localizată pe undeva pe la Costeşti (dealurile Orăştiei). Principalul ajutor al regelui trac de atunci era DECENEU, marele preot care, după ce a fost pentru o perioadă de timp în Egipt, iniţiindu-i pe preoţii egipteni în tainele sacerdotale pelasgice, revine în Geţia (Gotia – după povestirea istoricului ostrogot Iordanes), devenind şeful suprem al spiritualităţii tracice, reuşind împreună cu Burebista să-i unească pe traci atât militar, cât şi spiritual. Burebista îşi îndeamnă supuşii la “abstinenţă, sobrietate şi ascultare de porunci”, noul mod de viaţă fiind propagat dintr-un centru spiritual, numit de Straborn “Muntele Sfânt”, Legendarul KAGAION care, după Adrian Bucurescu din “Dacia Secretă”, ar fi undeva în munţii Bucegi, lângă “Sfinxul Românesc”, deoarece KOG-A-ION însemna şi “Capul Magnificului”; cu toate astea, azi, mulţi arheologi localizează legendarul Kagaion undeva pe Dealul Grădiştei (1200m altitudine) în Masivul Sureanu, la Sarmizegetusa Regia (Grădiştea Muscelului) aflându-se şi unul din sanctuarele patrulatere. Să fie oare acesta locaşul unde preoţii lui Zamolxis, Zeul sub-pământean, ofereau credincioşilor acea nemurire completă, atât a sufletului, cât şi a trupului, unde ucenicii (“recruţii”) cântau: “Sfânt e Domnul Nopţii”?
La sudul Dunării proconsulul provinciei Machedonia, generalul Varro Lucullus, în cadrul celui de-al doilea “război Mithridatic” (74-72 B.C.), ocupă oraşele greceşti vest-pontice, de la Apollonia până la Delta Dunării, încheind un tratat între romani şi alte cetăţi vecine, cu avantaje şi obligaţii pentru ambele părţi. Această tutelă mascată îi nemulţumeşte pe locuitorii oraşelor greceşti, care trimit o solie la Burebista să-i ajute. Oastea proconsulului Macedoniei, a generalului Antonius Hybrida este învinsă lângă Histria; Burebista supune pe cale paşnică oraşele: Tomis (Constanta de azi), Calatis (Mangalia), Dionysopolis (Balcic) şi Apollonia. Pe calea războiului sunt integrate cetăţile: Aliobrix (Cartal, sudul Basarabiei, ocupat azi de ruşi, sub numele de Orlovka), Tyras (Tiraspolul de azi, ocupat tot de ruşi, unde Ilie Ilaşcu, un adevărat erou naţional, este ţinut prizonier!), Odessas (Odesa, azi oraş ucrainean ce are în centrul lui cel mai romantic cartier, cartierul… “Moldoveanca”!).
Burebista îşi începe organizarea puterii monarhice cu caracter militar prin activităţi administrative cum ar fi: recrutarea de oameni însărcinaţi cu administrarea agriculturii, strângerea dărilor, supravegherea muncilor obşteşti obligatorii, făcând posibilă realizarea sistemului de fortificaţii în Dacia (nucleul din Munţii Sureanu întins pe o suprafaţă de 200 km pătraţi). Incinta militară din centrul religios are o suprafaţă de 3 hectare, cu ziduri de piatră ecarisată (blocuri de calcar fasonate) care fac din Sarmisegetusa dacică un unicat în Europa; Zidul Dacic (Murus Dacicus) este format din cetăţi construite din blocuri de calcar; a construit şi cetăţi de piatră nefasonate, legate cu lut, ca cele de la Piatra Neamţ (Piscul Bâtca Doamnei şi colina Cozla), Cetăţeni (Jud. Argeş), Covasna-Valea Zânelor sau Sighişoara. Armata lui număra, la vreme de război, mai mult de 200.000 de oameni, făcându-l de temut. Burebista ducea şi o politică externă activă, intervenind chiar şi în cadrul conflictului deschis dintre cei doi rivali ai Romei (respectiv Cezar şi Pompei) în anul 48 B.C. În legătură cu aceasta, o inscripţie recent descoperita la Balcic (anticul Dyonisopolis) citează numele lui Acronion, un mesager personal trimis de Burebista la generalul Pompei pentru a-i sugera ipoteza unei alianţe cu ultimul. Vor mai trece cam 3-4 ani până când Cezar, după ce-l va învinge decisiv pe Pompei lângă Farsalla, pentru a se răzbuna pe fostul aliat al inamicului sau şi ca rezultat, să trimită numeroase legiuni cu “misiuni de pedepsire” către graniţele regelui geto-dacilor. Oricum, la scurt timp înainte de a începe lupta decisivă cu regele trac, pe 15 martie 44 B.C., Cezar a fost asasinat în senat de noii săi adversari politici secreţi şi la scurt timp şi Burebista va muri în circumstanţe asemănătoare. Doi dintre cei mai străluciţi militari ai lumii antice au dispărut astfel, aproape simultan, istoria conferindu-le astfel destine similare.
Marele preot DECENEU a fost ulterior numit succesor al regelui defunct. Azi e dificil să apreciem în întregime cunoştinţele sale ştiinţifice extrem de vaste. Numeroase inscripţii în piatră sugerează noţiuni de matematică cum ar fi triunghiul lui Pitagora, aşa-numitul “număr perfect” 6 sau “numărul cosmic” 36; informaţii de astronomie despre “pentagonul planetar” (acesta fiind: Saturn, Jupiter, Marte, Venus şi Mercur); poziţia soarelui la echinoxii şi solstiţii; poziţia Lunii la cele patru faze ale sale şi calendarul dacic (unde un an de 360 de zile alterna cu unul de 365 de zile). Ultimul este confirmat de scena pictată pe o cupă de fructe descoperită la Bâtca Doamnei, ca şi pe o lampă de lut ars găsită pe lângă Barboşi-Galţi. O tabletă descoperită la Dumbrava (judeţul Iaşi) confirmă înţelegerea de către Marele Preot a celor 4 anotimpuri şi 12 semne zodiacale într-o manieră ce aminteşte de zodiacele vechi chinezeşti sau maiaşe.
În contextul celor prezentate, cum putem crede că aşa o societate evoluată şi puternică şi-ar fi putut uita limba naţională, costumele tradiţionale şi obiceiurile adânc înrădăcinate în mai puţin de două secole de asuprire romană, aşa cum unii “istorici” (sunt ei oare ai noştri?) caută să ne înveţe?! Cum este posibil ca, în timp ce doar 14% din teritoriul dacic fiind cucerit şi ocupat de nesătulul imperiu Roman (constând aproape numai din trupe de mercenari analfabeţi, care de-abia puteau închega două vorbe în latina) aceştia să ne înveţe pe noi o limbă pe care ei înşişi nu o vorbeau cum trebuie? Oricum, se argumentează că ei ne-au învăţat latina şi mai mult, ne-au făcut să ne uitam dialectul nostru matern până la limita la care doar vreo 7-8 cuvinte au mai rămas în limba noastră română contemporană!
Tracii ar fi putut fi, în ceea ce ne priveşte, oameni inteligenţi, dar, vă rog, lăsaţi-o baltă, domnilor “istorici”, pentru că este absurd să şi gândim că strămoşii noştri, trăind liberi şi fericiţi pe restul de 86% din teritoriile trace, să înceapă subit un maraton prin văi şi defileuri, păduri şi mlaştini către teritoriile (mult mai mici) dominate de opresori, hotărâţi să înveţe o limbă mai la modă! Însăşi gândul este absurd. Colegii Dumneavoastră de peste Prut (nu mai puţin “lingvişti şi istorici de renume mondial” decât Domniile voastre) propovăduiesc fără încetare majorităţii române din Basarabia despre limba “lor” ca fiind numită “moldovenească”, cu rădăcini slave “clare” sau despre propria “lor” istorie ca fiind aşa de diferită de a noastră?!
PODUL DE PIATRĂ DE PESTE DUNĂRE
Podul de piatră de peste Dunăre a fost una din minunile antichităţii pe care romanii ni-l prezintă ca fiind o realizare a lui Apollodor din Damasc, idee preluată şi de unii dintre “istoricii noştri”. Există unii care nu i-au crezut, cum a fost domnul C. Iordache (Stiinţa… cultura… documente din Renaşterea Daciei – Noiembrie 1992).
Este ilogic ca o armată care posedă teritoriul doar de pe un mal al fluviului Dunărea (Istrul) să reuşească construirea unui pod de piatră, al cărui al doilea capăt se afla pe teritoriul inamic. Astăzi, cu toată tehnica modernă de care dispunem, un pod de piatră peste Dunăre se poate construi într-o perioadă de aproximativ 5-7 ani… ori “istoricii” susţin că Traian l-a construit la începutul celui de al doilea război cu dacii în doi ani ?!… Domnilor “istorici”, credeţi cumva în minuni ori magie? Considerăm imposibilă construirea într-o perioadă atât de scurtă, de numai doi ani, a unui pod de piatră peste Dunăre, în special când Traian se găsea în plină campanie militară, contraatacurile lui Decebal provocând mari pierderi invadatorilor romani. Este ciudat că nici un itinerar antic şi nici un text epigrafic nu ne vorbesc de “podul lui Traian” şi nu a fost găsit niciodată vreun text care să vorbească de tehnica construcţiei lui.

Deoarece “Comentariile ” De Bello Dacico ” ale lui Traian sunt pierdute pe undeva, prin podurile ori beciurile unor biblioteci sau arhive române, astăzi avem la dispoziţie numai COLUMNA lui TRAIAN, unde se vede clar că în anul 101 A.D., romanii treceau Dunărea pe un pod de vase. De ce oare, mândrul arhitect Apollodor din Damasc, căruia i se atribuie construcţia podului şi a Columnei lui Traian, a uitat să imortalizeze pe Columnă o asemenea mare realizare – un pod de piatră peste Dunăre care era chiar opera sa ?!
Oare nu este mult mai verosimil ca podul de peste Dunăre să fi fost construit de poporul care stăpânea ambele maluri ale fluviului, popor condus de cel despre care STRABON scria: “Burebista stăpâneşte tot teritoriul de pe ambele maluri ale Dunării, este temut de romani, ataca, trecea fluviul când voia prin Macedonia”. Luat prin surprindere de invazia romanilor, Decebal, un mare strateg, încearcă să oprească înaintarea romanilor, demolând partea de lemn carosabilă a podului, iar restul fiind incendiat, după cum arata bârnele arse de la faţa locului. Din acest motiv Traian şi-a trecut trupele în Dacia nu pe un pod de piatră ci pe unul de vase, după cum chiar Apollodor din Damasc arată pe Columna lui Traian. Mai târziu armata romană a refăcut vechiul pod de piatră a lui Burebista pentru a transporta prada luată de la populaţia dacică, dar cărămizile cu ştampila legiunilor romane găsite pe acest loc nu dovedesc că ei au şi construit podul !
În secolul al III-lea A.D., Constantin cel Mare, dac de origine născut la NIS, reconstruieşte podul de la Drobeta, adaugă un castru cu patru turnuri şi un edificiu cu numeroase încăperi.
Menţionăm că într-o baladă aromână, “Puntea din artă”, se vorbeşte de trei meşteri iscusiţi, care au construit un pod peste Dunăre şi care au lucrat la el 6 ani.

 

Burebista -Primul rege dac(1)

Întemeierea statului dac
Dacia în timpul lui Burebista
În prima jumătate a secolului I î.Hr. dezvoltarea societăţii dacice, întărirea aristocraţiei tribale militare şi transformarea ei în clasă politică au determinat trecerea la organizarea de tip statal. Burebista, care îşi începe domnia în anul 82 î.Hr. Conform istoricului Iordanes, Burebista a moştenit o puternică uniune tribală, care s-a transformat în stat odată cu supunerea treptată a tuturor triburilor şi uniunilor de triburi geto-dace către autoritatea centrală. La acest proces de unificare nu au contribuit numai factori interni (aristocraţia tribală şi masa războinică, puterea şi iscusinţa lui Burebista), ci şi cei externi (creşterea ameninţărilor celţilor şi romanilor). Unificarea triburilor geto-dace s-a realizat pe 2 căi: pe cale paşnică, când şefii de trib acceptă supunerea faţă de Burebista de bună voie, şi pe cale războinică, când se doreşte păstrarea puterii tribale de către unii conducători locali (cetatea Tyras a fost arsă din temelii). Desigur, creşterea puterii militare a lui Burebista a determinat supunerea de bunăvoie a multor uniuni tribale geto-dacice. Strabon scria că, ascultându-l pe Deceneu, geto-dacii “s-au lăsat înduplecaţi să taie viţa de vie şi să trăiască fără vin“. Unificarea triburilor geto-dacice se termină pe la 60 î.Hr.-59 î.Hr, când Burebista începe campania împotriva celţilor. În munţii Orăştiei va fi centrul statului dac format de Burebista. Aici el formează cetăţi de piatră, cele mai importante fiind: Costeşti, Blidaru, Capalna si Sarmisegetuza, ultima transformată, până la urmă, chiar în capitală a regatului.
Luptele cu celţii
Pericolul cel mai apropiat de centrul statului lui Burebista era reprezentat de celţi. În anul 60 î.Hr. sau 59 î.Hr. porneşte o campanie fulgerătoare împotriva boilor, tauriscilor şi anarţilor, pe care-i distruge. Rezultatul a fost o masivă migraţie a celţilor spre vest. În teritoriile cucerite au apărut aşezări geto-dace. În aceeaşi campanie au fost zdrobiţi probabil şi scordiscii de la gura Tisei. Hotarele Daciei s-au extins astfel până la confluenţa râului Moravacu Dunărea Mijlocie.
Cucerirea litoralului Mării Negre
După campania împotriva celţilor, Burebista a acordat mare atenţie zonei istro-pontice, unde primejdia romană era în creştere. În anii 73 î.Hr.-72 î.Hr. cetăţile greceşti pontice sunt cucerite de generalul roman Terentius Varro Lucullus. Cetăţile se răscoală împotriva guvernatorului Antonius Hybrida. Hybrida a organizat o expediţie, dar a fost înfrânt de greci, aliaţi cu bastarnii şi geţii. Burebista hotărăşte apoi să supuna cetăţile de pe litoralul Pontului Euxin (Marea Neagră). În 55 î.Hr. cucereşte oraşul grecesc Olbia de la gurile Bugului, apoi Tyras. Au urmat apoiHistria, Tomis, Mesembria. Întregul litoral pontic şi teritoriul până la munţii Haemus (Balcani) se afla sub stăpânirea lui Burebista. De aici, Burebista a organizat expediţii până în Macedoniaşi Illiria. Devine astfel “cel dintâi şi cel mai mare dintre regii din Tracia“, cum îl numeşte o inscripţie greacă contemporană.
Relaţiile cu Roma
Cuceririle istro-pontice ale lui Burebista au pus statul dac în conflict cu Roma. Aceasta n-a intervenit însă imediat din cauza situaţiei interne, care culminase cu războiul civil dintre Cezar şiPompei (49 î.Hr.). În primăvara anului 48 î.Hr, când luptele dintre Cezar şi Pompei se dădeau în peninsula Balcanică, Burebista l-a trimis pe Acornion ca delegat cu o misiune pe lângă Pompei. În schimbul ajutorului militar, Pompei recunoştea vastele hotare ale Daciei. Acesta este însă înfrânt la Pharsalos şi se refugiază în Egipt, unde este ucis. După această victorie Cezar plănuia o campanie împotriva Daciei. Îşi concentrase în anul 44 î.Hr. o mare armată pe malul de est al Mării Adriaticei. Este însă asasinat în acelaşi an.
Moartea lui Burebista şi destrămarea statului dac
În acelaşi an în care Cezar este asasinat (44 î.Hr.), Burebista este şi el înlăturat şi ucis de aristocraţia nemulţumită de creşterea puterii acestuia. Moartea lui Burebista a provocat mari transformări şi tulburări. Regatul dac se destramă în 4, mai apoi în 5 state. Centrul din Transilvania va fi condus după moartea lui Burebista de marele preot Deceneu. Moartea lui Burebista a avut drept efect destrămarea regatului său, ale cărui limite fuseseră: în Nord: Carpaţii Păduroşi, în Est: Pontul Euxin, în Sud: munţii Haemus, în Vest: confluenţa râului Morava cu Dunărea Mijlocie. După moartea lui Burebista continuitatea vieţii politice se menţine în Sud-Vestul Transilvaniei, în zona fortificată a Sarmisegetuzei. Puterea în stat a fost preluată de Deceneu. Acesta era rege, mare preot şi judecător suprem. Sub Deceneu, statul dac are un caracter teocratic (religios).

ro.wikipedia.org

 

Bucegi -Zona vietii vesnice

- In muntii Bucegi exista o zona de un kilometru patrat in care organismul nu oboseste, iar functiile fizico-chimice se revigoreaza brusc * Specialistii spun ca avem de-a face cu legendarul loc dintre cer si pamant
In 1999, un institut de cercetari particular din Bucuresti, angajat de o firma straina pentru a studia subteranul unei zone din Bucegi, a gasit ceva care poate fi asimilat cu legendara “Gura de Rai”. E vorba despre o panta cu o suprafata de aproximativ un kilometru patrat, unde se manifesta o anomalie magnetica atipica, dupa cum o definesc specialistii, zona care are efecte benefice uluitoare asupra organismului uman. Este, foarte probabil, cea mai ciudata descoperire facuta vreodata in Romania.
In traditia populara romaneasca, Gura de Rai este un mediu intre cer si pamant cu un caracter sacru, un drum spre Rai, un loc benefic. Ca pozitionare geografica, Gura de Rai este situata pe un picior de munte si se deschide intr-o pajiste inalta sau un gol de munte. Conform “Mitologiei Romane”, cartea lui Romulus Vulcanescu, Gura de Rai este sinonima cu “plaiul”, iar autorul considera ca acestor zone mirifice li se releva caracterul sacru si prin titulatura mitropolitilor romani, denumiti “exarhi ai plaiurilor”. Romulus Vulcanescu subliniaza ca in zona Gurilor de Rai s-au incuibat cu timpul Nedeiele, sarbatori populare si institutii complexe etnoculturale satesti cu implicatii mitologice.
Sabina Ispas, cercetator la Institutul de Etnografie si Folclor, considera ca termenul de “Gura de Rai” exprima o realitate simbolica a sacrului si una metaforica, in poezia populara, ca imagine artistica a atingerii armoniei absolute. Cu alte cuvinte este vorba doar despre o traditie populara, fara o baza in realitatea concreta, palpabila.
Locul in care organismul nu oboseste
Acestor date li s-a adaugat insa si o imagine fizica, concreta, a unei “Guri de Rai”, un loc cu o suprafata de aproximativ un kilometru patrat, care are efecte terapeutice exceptionale asupra organismului uman. In 1999, Institutul particular de cercetare “Terra” a fost angajat de o firma romano-franceza sa studieze o zona din Bucegi, situata in apropierea Pesterii Ialomicioara. Societatea era interesata de stabilirea detaliilor din subsolul acestei zone si a oportunitatii de a construi un complex hotelier. La studiu au participat specialisti din mai multe domenii, in special fizicieni si geofizicieni. Cercetarile s-au facut cu aparatura de geodetectie.
Dupa mai multe zile de urcat si coborat pe acele coclauri pentru sondaje, geofizicianul Dumitru Stanica, unul dintre membrii echipei, a descoperit ceva senzational in preajma varfului Doamnei: ajuns intr-un anume loc, i-a disparut oboseala.
“Ne-am speriat cand ne-a strigat alertat, nu stiam ce s-a intamplat. Evident ca am privit cu neincredere fenomenul, la inceput. In timp insa am constatat, pe propria noastra piele, ca el este real. Abia apoi am demarat investigatiile asupra acestui loc”, spune Vasile Rudan, coordonatorul echipei.
Primul stadiu al investigatiilor a constat in verificarea tuturor versantilor din zona. “Am constatat ca oricat ai urca, oricat de obosit ai fi dupa mers, in momentul in care ai ajuns in zona respectiva dispare oboseala, lucru care nu se manifesta pe alti versanti. Este vorba de o revigorare a functiilor fizico-chimice cu o rapiditate iesita din comun”, declara Dumitru Stanica.
O anomalie geomagnetica atipica
A doua faza a constat in testarea medicala. A fost adus un medic, care a verificat tensiunea fiecarui subiect care urca panta cu “ciudatenii”. Testele medicale au fost reluate si pe o alta culme din apropiere, cu o inaltime aproximativ similara. Rezultatele au condus catre o singura concluzie: in zona cu pricina, exclusiv, se intampla ceva deosebit. Nu numai ca ritmul cardiac isi revine uluitor de repede, desi urcusul se face pe o panta abrupta, dar oamenii in varsta care au fost supusi testelor au declarat o stare de bine general cand stau in acel loc.
S-a trecut apoi la testarea zonei prin magnetometrie diferentiala, respectiv radiografierea subsolului cu aparate de tip Partington, care pot masura, printre altele, magnetismul Pamantului. Asa a fost depistata o anomalie magnetica atipica, pe o suprafata de aproximativ un kilometru patrat.
“Anomaliile geomagnetice cunoscute de specialistii din domeniu apar in rupturile de falii, in reflexii ale scoartei terestre sau in alte asemenea fenomene geologice care se inregistreaza intr-o forma atipica pe diagrame. Aici e vorba insa despre ceva necunoscut, un profil al diagramelor pe care nici profesorul Stanica, unul dintre cei mai buni geofizicieni de la noi, nu a stiut sa-l interpreteze. In acel moment am facut legatura cu alt gen de anomalii atipice, pe care le cercetam de mai mult timp si care se manifesta printr-o emisie de radiatii patogene, inca ramase cu o origine necunoscuta”, ne-a spus Vasile Rudan.
De la coltii dragonului la retelele malefice Hartmann
Problema zonelor geopatogene – sau a anomaliilor magnetice atipice malefice – a fost ridicata de Institutul “Terra” cu mai multi ani in urma. Un nod geopatogen inseamna un loc in care se manifesta fenomene de natura necunoscuta care sunt ostile vietii.Trebuie mentionat insa ca existenta acestor zone “rele” este cunoscuta de societatea omeneasca de foarte mult timp.
In China antica, spre exemplu, nimeni nu avea voie sa construiasca o locuinta pana ce zona nu era testata de specialistii imperiali, oameni inzestrati cu capacitati paranormale, pentru a vedea daca subsolul are sau nu are “coltii dragonului”. Daca acesti “colti” subpamanteni erau detectati de functionarii imperiali, locul respectiv era etichetat malefic, pe el nu se putea construi nici o casa.
Pornind de la aceeasi idee, in perioada interbelica, o serie de experiente dintr-un orasel din Elvetia au condus la teoria “Retelelor Hartmann”.
Doctorul Ernst Hartmann a observat ca soarecii aflati intr-o anumita incapere stateau grupati dupa directia liniilor si nodurilor unei retele invizibile. Aceiasi soareci se comportau insa normal intr-o incapere diferita. Acest tip de reactie al animalelor i-a dat de gandit si astfel a inceput sa studieze fenomenul si sa traga concluzii interesante. Conform teoriei Hartmann, interiorul scoartei terestre ascunde retele longitudinale si latitudinale malefice. Fenomenul se manifesta insa ca atare doar in nodurile de la intretaierea acestor retele.
Armata este interesata de subiect
“Descoperirea absolut intamplatoare a zonei benefice din Bucegi, “Gura de Rai” in traditie populara, vine sa rotunjeasca ceea ce stiam pana acum despre anomaliile magnetice atipice. In primul rand ne intareste ideea ca nimic din ceea ce avem lasat ca memorie colectiva prin folclor nu este gratuit, are cel putin un sambure de adevar”, declara Vasile Rudan.
“Ceea ce am gasit noi in Bucegi are o dispozitie geografica identica cu cea descrisa in folclor. In al doilea rand, stim acum ce si cum sa cautam. Pe diagrame, harti ale subsolului, profilele micromagnetice ale zonelor malefice, despre care avem mai multe date, sunt ascutite, pe cand cele ale zonei benefice sunt liniare, aproape drepte. Timp de mai multi ani am fost ocupati cu alte proiecte de cercetare si am suspendat investigatiile din Bucegi, dar intentionam sa reluam cercetarile si sa facem chiar o demonstratie publica. Apoi vom largi zona investigatiilor, deoarece avem semnale ca asemenea locuri deosebite se mai gasesc, cel putin in zona Masivului Retezat.
Interesant este faptul ca din informatiile de pana acum rezulta ca fiecarei zone malefice trebuie sa ii corespunda, undeva in apropiere, o zona benefica, la o distanta de cel mult cateva sute de metri. Deocamdata nu vom divulga locatia exacta”, spune Rudan.

Acesta mai sustine ca, pe tema cercetarii anomaliilor magnetice atipice din Romania, bune sau rele, urmeaza sa apara o carte si ca Ministerul Apararii se arata foarte interesat de acest domeniu. Cercetatorii de la Institutul “Terra” spera sa se realizeze, cu concursul Armatei, o harta a Romaniei care sa puna in evidenta aceste zone iesite din comun.
Proiectul Constiintei Globale
In ideea existentei unor legaturi de natura spirituala foarte putin cunoscuta intre om si Pamant se inscrie si proiectul Constiintei Globale. Proiectul Constiintei Globale a luat fiinta in anul 1998, fiind instalate, cu o dispersie mondiala, echipamente electronice interconectate in retea, cu centrul la Princeton, SUA.
Reteaua de generatoare aleatorii arata aparitia unor anomalii in functionare in timpul unor evenimente ce afecteaza milioane de persoane. In general, aceasta constiinta globala a omenirii comunica cu Terra. Planeta anunta din timp orice catastrofa care urmeaza sa se produca. Acest comportament nu poate fi atribuit fizicii clasice. Pana in prezent, au fost amplasate 65 de generatoare numerice aleatoare in intreaga lume.
Anticiparea evenimentelor
Cercetatorii au observat ca in timpul unor evenimente la nivel global, diagramele sunt deviate de la pozitia normala, iar schimbarile apar uneori chiar inainte de producerea evenimentelor. In cazul cutremurului si valurilor uriase din Asia, in 2005, deviatiile au fost anticipate cu peste 20 de ore inaintea producerii tragicului eveniment.
“Initiatorii proiectului spun ca este prematur sa se discute despre o aplicatie practica a acestui fenomen. Chiar daca se stie ca ceva grav se va intampla, nu se stie ce anume se va intampla, unde si cand. Probabil ca dupa ce vor fi instalate mai multe sisteme, in jur de 100, se va putea identifica si zona expusa. Vom analiza toate inregistrarile, pentru a vedea cum s-a propagat unda emotionala”, a spus Adrian Patrut, cel care supravegheaza singura unitate de acest fel din Romania.
Potrivit cercetatorului clujean, acest fenomen este recunoscut de peste 40 de ani, dar acum s-a incercat verificarea acestei teorii la o scara mai mare, cu mai multe persoane. Ideea a fost verificata pe teritoriul SUA, iar din 1998, prin proiectul psihologului Roger Nelson, s-a trecut la montarea de echipamente pe toate continentele. In prezent, proiectul este coordonat la Centrul PCG, desprins din Universitatea din Princeton.
“Este clar ca lumea fizicii si cea a spiritului uman sunt legate, aceste experimente o dovedesc, dar inca nu putem sti cum se intampla aceasta”, a mai spus Adrain Patrut.
Zonele geopatogene genereaza cancer
In Romania, aceste lucruri se studiaza inca de la sfarsitul anilor ‘80, adica de peste 20 de ani. Experientele romanesti au condus catre ideea ca zonele geopatogene sunt reale, focarele geopatogene emit radiatii de alta natura decat cele cunoscute, daunatoare organismelor vii, dar ca aceste focare nu sunt constituite in nodurile retelelor Hartmann, adica nu au o dispunere geometrica, regulata in structura scoartei. In urma experientelor din Romania, s-a tras concluzia ca un om care locuieste intr-o asemenea zona timp de zece luni este predispus, in faza incipienta, la insomnie, apoi apare starea de greata, cefaleea, disfunctii ale muschilor inimii, puls aritmic, fibrilatie, contractii musculare dese si intense. In ultima faza apare cancerul. Chirurgul Nicolae Constantinescu a identificat chiar familii intregi bolnave de cancer, ale caror locuinte au fost construite pe asemenea locuri geopatogene.
sursa : Ziua
UN COMENTARIU INTERESANT DE PE forum.acasa.ro
In anul 2006 au aparut niste carti ale lui R.Cinamar in care se spune ca in interiorul muntilor Bucegi ,Parang ,Retezat ar exista locuri subterane in care se gaseste o civilizatie superioare noua (poate ca tocmai de aceea exista rezervatia naturală din Retezat!), civilizatie care coordonează, de la panoul de comanda (vedeti mesajul despre descoperire si cartea lui Cinamar) tot ce se intampla cu clima şi natura Romaniei: tornade, inundatii, cutremure, incendii de padure etc. Se pare ca nimic nu este intamplator – si ca nu ar fi este consecinta asa-zisei “incalziri globale”. Se pare ca totul are o logica, inclusiv alegerea zonelor unde sa se produca tornade si inundatii . Dupa Cinamar exista printre noi, oameni care merita atentia celor de sub munti. Aceştia sunt luati de “ei”, li se transmit franturi din nivelul lor de civilizatie, iar apoi sunt adusi la locul de unde au fost luati. Aceştia sunt numiti “maestri spirituali”, fiindcă asa li s-a spus sa se recomande. Ceea ce e mai important in carti este ca se spune despre tunele subterane despre o sala unde exista mai multe chestii dintre care holograme cu informatii despre orice domeniu si ca din acel loc mai pornesc 3 tunele dintre care doua spre alti doi centri din alte doua tari, si al treilea spre interiorul pamantului …Se mai spune si despre francmasoni si ca asta ar fi un secret de stat bine pazit …
Daca vreti sa cititi cartile online le gasiti aici :
http://80.69.83.61/digibook/index.php?dir=0%20Spiritualitate ( cautati Radu Cinamar cu Misterul din Egipt ,Viitor cu cap de mort si 12 zile ) iar la nume utilizator: digibook , cu parola: cartionline )
Acelasi lucru a afirmat ,cu mult timp inainte o clarvazatoarea bulgara Vanga (se pare ca e celebra ) despre muntii Bucegi în anul 1992. A murit pe la mijlocul anilor ‘90.. Era oarba si nedeplasabila, tocmai de aceea spusele ei au o greutate mult mai mare decat ale lui Cinamar, sau cel putin asa se presupune

 

Fantomele din Dealul Lunganilor

Salcamul lui Delavrancea .
Cititorule, de vrei sa-ti desfeti privirea cu meleagurile unde a trait autorul trilogiei Apus de soare, Luceafarul si Viforul, al schitelor Hagi-Tudose, Domnul Vucea, cat si al povestirii Norocul Dracului, Barbu Stefanescu Delavrancea, ia trenul din gara Iasului catre Pascani si coboara in statia Sarca. Sosit acolo, porneste “per pedes apostolorum” catre satul Goesti al comunei Lungani, asezat pe culmi de dealuri. Pe tot drumul vei fi intampinat de o mare pustietate si lipsa a oamenilor. Rar intalnesti vreun drumet, dar ajuns in aceasta mica asezare moldava, orice satean intrebat de tine despre Delavrancea iti va indica, cu legitima mandrie, conacul lui Misu Stefanescu, fost boier, nepot al fecundului scriitor, ingradire in interiorul careia se inalta mandru salcamul japonez sub care Delavrancea si-a scris vestita trilogie istorica a Moldovei, in timp ce se afla in vizita la rubedenia sa.
Insa, iubitorule de drumetie si cunoastere, sa nu te impinga pacatul sa pleci din gara Sarca catre Goesti in pas de seara, mai ales daca ai sufletul curat, fiindca o sa ti se intample “o nefacuta”. Aceasta recomandare ii apartine domnului Vasile Baciu, om de adevar, frunte a satului, batand catre tomnatica varsta de 53 de ani, si mi-a facut-o si mie, pe cand ne indreptam catre tinta propusa de mine, “salcamul lui Delavrancea”.
Intrebandu-l despre temeinicia si motivatia spuselor lui, mi-a raspuns: “Ca sa nu spuneti ca fabulez, voi incerca sa va dau nume de sateni de la care puteti afla adevarul: batrana Elena Surugiu, in varsta de 74 de ani, de asemeni, consateanul sau, Petruta Muscalul, carora li s-a intamplat ce li s-a intamplat acum vreo 25 de ani. Si de la ei o sa aflati si alte nume de patiti. Insa, mai apropiat de zilele noastre, ar fi anul 1978, cand in luna decembrie, d-na Piper Maria, care venea in fapt de seara de la gara Sarca catre satul Goesti, a intampinat o mare spaima”.
Povestile d-nei Maria
Curios, l-am rugat pe domnul Baciu sa ma conduca la familia Piper, spre a ma edifica asupra acestui aspect. Dorinta mi-a fost satisfacuta cand am ajuns in sat.
Am fost intampinat de o batranica cu parul inspicat, cu chipul asprit de vitregiile vremilor. Am dat binete si, din vorba in vorba, am intrebat-o: “Doamna Maria, ati auzit ceva despre niste stafii care bantuie prin imprejurimi? Domnul Vasile Baciu m-a trimis la dvs.”.
Am vazut ca pe loc s-a schimbat la fata, iar ochii i-au cazut, cam speriati, in aduceri aminte. A stat cateva clipe in cumpana, nehotarata daca sa-mi raspunda sau nu, insa in final s-a decis: “Ma intorceam de la trenul de seara, prin luna decembrie a anului 1978, din gara Sarca, catre satul meu, Goesti, impreuna cu nepoata mea, tot in nume cu mine, Maria, in varsta de opt ani. Auzisem eu despre niste lucruri necurate petrecute seara pe acest drum, insa speram sa nu ni se intample tocmai noua. Pe cat ne apropiam de sat, dar, mai ales, de bifurcatia drumurilor catre satele Crucea, Goesti, Lungani, loc de prost renume, unde prin 1960 a fost trasnit Vasile Druga, un consatean de-al nostru, simteam ca teama ma apasa tot mai tare in suflet. Insa am mers mai departe. Ma pregateam, totusi, sa trec prin locul blestemat si trebuia sa fiu tare, sa nu o alarmez pe nepotica. Este vorba de capatul iazului secat nu de mult, unde se spune ca celor slabi de inger le apar in cale stafii care merg langa ei vreo trei kilometri, pana la fosta moara a lui Tarziu, din capatul Goestilor. Batranii satului povesteau ca prin razboiul din 1917, fusesera aruncati in acel loc intr-o groapa comuna mai multi soldati morti, fara lumanare si impartasanie. Pe cat ma apropiam de iaz, parca frica ma impresura mai tare. Nici n-am ajuns la marginea locului unde se petrecuse ingropaciunea, si mi s-a parut ca ceva alb, ca o statura de om, aparuse in dreapta noastra. Instinctiv, am intors capul spre stanga. Si acolo, alta umbra alba. Voiam sa o intreb pe Maricica daca vede si ea aratarile albe, insa nu puteam, mi se inclestasera dintii. Mutenia imi luase graiul si paseam mecanic,

accelerand pasii. Am crezut ca visez, vedeniile albe de pe alte taramuri mergeau in rand cu noi, fara sa ne faca nimic, fara sa scoata vreun sunet. Am mers, cu inima plesnind de spaima, pana la marginea satului, unde, dintrodata, ne-au parasit. M-am asezat sfarsita pe un parapet de pod, tremurand din tot trupul, fara sa-i dau drumul nepoatei de mana. Cand mi-am revenit, am intrebat-o: “Maricico, tu ai vazut ceva pe drum de la iaz incoace?”. “Bunico, mi s-a parut ca in dreapta si in stanga noastra vedeam niste umbre ca de oameni, albe, care ne priveau cu ochi blanzi si rugatori, insa fara sa spuna nimic. Nu ti-am spus, fiindca am crezut ca mi se pare si ai sa razi de mine”.
Ajunsa acasa m-am mai linistit, iar a doua zi am purces la Ileana lui Surugiu, despre care auzisem ca i se intamplase acelasi lucru ca si mie. Intreband-o, mi-a raspuns, dupa ce i-am povestit, ca asa era. Din spusele ei am desprins ca acele umbre nepamantene spariau oamenii cu sufletul curat, in dorinta de a-i ruga pentru mila si indurare, asteptand ca pe locul acela sa se faca o sfintire, si ca erau sufletele celor ingropati fara impartasanie si lumanare”.
Surpaturile
Acelasi domn Vasile Baciu, furnizorul subiectului pentru primul episod al serialului, mi-a mai povestit o misterioasa intamplare in care a fost implicat bunicul sau, Baciu Toader. Ceea ce scriu nu sunt fictiuni sau inventii personale, ci redau veridic cuvintele intiparite in memoria nepotului. “Era prin toamna anului 1928 si, impreuna cu niste consateni din satul Goesti al comunei Lungani, zidari si dulgheri, ne angajasem sa ridicam un lacas de credinta si inchinaciune in satul vecin, Braesti, asezare situata tot pe culme de deal precum comuna noastra. Ne tocmisem cu preotul paroh ca noi, meseriasii, sa venim cu tainul (mancarea) nostru, iar la incheierea lucrarii, sa primim plata in bani. Noi, cei din Goesti, ca mai erau lucratori si din alte locuri, ne randuiam fiecare sa aducem cele trebuincioase mesei zilnice, adica barabule (cartofi), fasole, ulei, faina de grau si papusoi, iar ca sa terminam constructia mai repede, ne duceam doar in ziua de duminica acasa. Se intampla ca intr-o joi sa ni se termine proviziile si magareata sa fac aprovizionarea cazu pe mine. Dupa ce trebaluii la zidarie pana seara, ma indreptai spre casa neamului meu, Amariutei din Braesti, la care gazduiam in cursul saptamanii. Acolo ma spalai si primenii, insa ghinionul facu sa-l gasesc pe gazdoi cu chef si ma tinu la taclale pana aproape de miezul noptii, cand in fine, il dobori somnul si putui sa plec la drum. Nefiind temator de intuneric, am purces domol la pas, coborand dealul Braestiului, apoi trecui prin toloaca din vale si incepui sa urc dealul Lunganilor. Cum mergeam asa, la un moment dat, in fata imi aparu o surpatura pe care n-o cunosteam, desi mai trecusem pe acolo. Facui cativa pasi sa o ocolesc si imi iesi in cale alta risichitura de pamant. Si pe asta o depasii, insa, ca un facut, mai departe era alta prapastie. Intrai in banuieli si frica incepu sa-mi dea tarcoale. Cred ca ceasurile erau trecute de doisprezece cand, in stanga mea, auzii niste lehaituri (vorbe fara sens), chicoteli si glasuri ce-mi spuneau: “Las” Toadere, ca-ti dam noi faina sa te saturi. Te-ai apucat sa faci biserici!”. Spaima ma potopi. Simteam cum imi buhneste teasta. Mi-am facut cruce cu limba in cerul gurii si, pentru un timp, parca m-am mai limpezit si am mai inaintat. Insa iarasi am auzit chicoteli, atat in fata mea, cat si in spate. Si iarasi imi aparu o surpatura! Incercam s-o ocolesc. La cativa metri imi aparea alta, parca era o viroaga in care se miscau bulgari de pamant. Pierdusem mersul timpului si mintea mi se incalcise, nestiind pe unde mai calc. M-am dezmeticit abia in zorii zilei, izbindu-ma cu fruntea de un gard de stana. Cainii au inceput sa bata si a iesit ciobanul. S-a uitat spariet la mine, m-a recunoscut si mi-a zis: “Toadere, mai omule, ce cati la asta ceasuri aice? Cred ca esti bat, de umbi harhaleaua!”. Dar eu nu puteam sa ingaim o iota. Tremuram din toate incheieturile. Apropiindu-se de mine si vazandu-ma galben ca ceara la fata, m-a luat binisor de brat si m-a dus in stana. Acolo m-a asezat pe o laita, a luat dintr-un raft o garafa, mi-a turnat intr-o canita si mi-a dat sa beau. Era rachiu. L-am inghitit lacom. Mi-am mai revenit. I-am povestit ce petrecusem. Si-a facut cruce si a glasuit: “Apai, mai Toadere, aista a fost lucru rau. Cred ca era necuratul ce te-a pus la incercare sa nu mai ridici biserici”.
sursa : formula-as.ro

 

Disparii misterioase in Marea Neagra

In Marea Neagra, in imediata vecinatate a Insulei Serpilor, aflat la 45 kilometri nord-vest de Sulina, se afla un misterios Triunghi al Bermudelor.

Potrivit dovezilor de arheologie subacvatica descoperite de Robert Ballard, cel care a detectat epava “Titanicului”, Potopul lui Noe s-ar fi produs acum aproximativ 7.500 de ani. Avand “epicentrul” in dreptul Turciei de azi, un volum urias al Mediteranei s-a revarsat peste zonele din jur nimicind totul in cale: oameni, animale, plante. Asemenea miscari de mai mica sau mai mare amploare au continuat la diferite intervale de timp, dar inca din Evul Mediu, in Marea Neagra, a inceput sa se vorbeasca de o zona malefica unde dispareau diverse ambarcatiuni.
REGIUNILE MALEFICE
In anii ‘70, Ivan T. Sanderson, unul dintre cei mai cunoscuti cercetatori ai Triunghiului Bermudelor, a elaborat o harta cu douasprezece regiuni malefice, identica celebrului Triunghi al Bermudelor. Subliniind ca planeta noastra opereaza prin electromagnetism, Sanderson se intreaba, pe buna dreptate, daca nu cumva zonele respective functioneaza ca niste uriase generatoare care creeaza valtori in interior si exterior, unde obiectele pot fi atrase si eliminate in afara altor dimensiuni, cunoscute de noi. Una dintre aceste regiuni ar fi si in Marea Neagra, in apropierea Insulei Serpilor. CRUCISATORUL TIOLKOVSKI
Cercetatorii rusi si ucraineni afirma ca falia magnetica din misteriosul triunghi mobil din Marea Neagra se deschide de la o fractiune de secunda pana la cateva minute. Intr-o astfel de falie a disparut in plina zi, pe o vreme excelenta, la 31 mai 1944, crucisatorul sovietic “Tiolkovski”, undeva la 70 km sud de Crimeea. Intamplarea navei de razboi disparuta brusc pentru totdeauna intr-o stranie ceata neagra a fost imortalizata in niste dosare secrete, al caror continut a fost dezvaluit de fostii ofiteri ucraineni din flota sovietica a Marii Negre.
LICHIDATI DE KGB
Dupa o luna, cativa pescari, au fost martorii unei alte disparitii uluitoare. Ei au vazut ziua-n amiaza-mare cum cateva avioane au disparut intr-un nor inchis la culoare. Era vorba, de fapt, de o formatie decolata de la Odessa, in scopul unei recunoasteri marine. Pescarii n-au avut insa norocul fostilor ofiteri ucraineni. Rudele lor au trebuit sa poarte vesminte cernite, deoarece pescarii, martori incomozi, au fost lichidati de KGB.
SPAIMA UCRAINENILOR
Ucrainenii pazesc cu strasnicie zona, confiscand orice ambarcatiune straina de pescuit. Pentru ca aici mai sunt gasite inca mine aflate in deriva din timpul razboiului. O astfel de mina a fost recuperata de ucraineni, la limita cu apele noastre teritoriale, dar cate mai sunt in aceeasi situatie, nimeni nu stie. Caci e greu de prevazut consecinta exploziei unei mine, in falia magnetica, pentru vasele aflate in preajma, vase care ar putea fi astfel proiectate intr-o alta dimensiune.
INSULA SERPILOR
In 1991, Ucraina a mostenit de la defuncta Uniune Sovietica, Insula Serpilor, de fapt o imensa stanca, ale carei laturi pot fi parcurse la pas normal in circa 40 de minute. Sarpele de apa, care a dat numele insulei, complet inofensiv, dar cu o infatisare dezagreabila, a disparut complet la mijlocul secolului trecut, din cauza amplelor lucrari secrete desfasurate de sovietici. In noiembrie 2003, ucrainenii au declarat Insula Serpilor zona de rezervatie naturala, ca sa demonstreze ca locul poate oferi conditii pentru turism.
RADAR DE MARE PUTERE
Singurii turisti din Insula Serpilor sunt militarii din personalul de “deservire”. Acesta intretine doua imense antene ale unui radar de mare putere, care “vede” o buna parte a Balcanilor si tot ce misca in Mediterana, pana la coasta de nord a Africii si zona controlata de Israel. Mai sunt intretinute statii de bruiaj si de ascultare a convorbirilor in sistem fonic si prin cablu si un chei unde pot acosta submarine? de buzunar.
Sursa:www.ziarulcn.com

 

Cronici bizare

In curtea bunicilor. Eram foarte mici. Ne jucam in curtea bunicilor sub un dud. Pe iarba din apropiere, am observat niste pete albe. Apropiindu-ne, am gasit niste saculeti mici de panza. I-am desfacut: contineau un praf care semana a pamant. Le-am aratat bunicii, nebanuind ce avea sa urmeze. In cateva clipe, s-a produs o agitatie si o invalmaseala greu de imaginat. Toti ai casei s-au repezit la noi, ne-au smuls “jucariile”, le-au aruncat, ne-au spalat pe maini, stropindu-ne cu o apa pastrata intr-o sticla (posibil agheasma). Vazandu-ne speriati, ne-au spus sa nu mai punem mana pe tot ce gasim; ca unii oameni arunca lucruri pe care, daca le atingi, te imbolnavesti. Legaturile mortului Au trecut anii… Pe atunci, circulau brosuri cu diferite leacuri si retete de farmece. Mi-a cazut in mana o carticica cu foile rupte si m-am amuzat citind-o. N-am crezut nimic. Cum puteau sa-ti faca rau trei catei de usturoi din botul unui caine mort, asezat la o raspantie, sau o broasca uscata pusa la intrarea in casa?!? Aflandu-ma la o inmormantare, am observat ca o femeie a desfacut legatura de la picioarele mortului si, infasurand-o pe mana, si-a strecurat-o in buzunar. Unii si-au dat coate si au soptit: “Face farmece!”. Eram sfatuiti ca in asemenea cazuri sa ne inchinam, sa spunem o rugaciune, altfel suntem in pericol de a ne descuraja. Papusa intepata Am asistat la situatii ce mi se pareau de-a dreptul hilare: o vecina care se temea de “facaturi” intra in panica daca gasea in fata casei o papusa intepata cu ace sau niste fire de paie legate cu un snur rosu. Afland ca niste copii din vecini se distrau punandu-i in cale cate un obiect mai “ciudat”, am vorbit cu parintii lor, pentru a scuti biata femeie (mai saraca cu duhul) de teama care o chinuia. Mana din pod Am aflat apoi despre intamplari mai grave, care erau de natura sa te puna pe ganduri. O matusa de a mea a gasit in podul casei o mana de om mumificata. Luand-o la intrebari pe chiriasa ce ocupa apartamentul de sub pod, aceasta i-a raspuns cu rautate ca numai daca va saruta mana mortului va pune cununie pe cap. Matusa mea era cununata civil. Avea doi copii, dar nu putuse sa faca cununie religioasa, fiind vreme de razboi si sotul ei fiind fie concentrat, fie pe front. N-a dat atentie spuselor vecinei. Si, bineinteles, nu a sarutat mana mortului. Intr-adevar, nunta nu a mai avut loc niciodata. De altfel, casatoria lor s-a destramat, ea ramanand sa-si creasca singura cei doi copii. Vrajitoarea si sobolanii Niste rude apropiate, intorcandu-se acasa spre miezul noptii, au vazut, pe un loc viran, o femeie complet goala, despletita, cu o matura intr-o mana si cu un faras in cealalta. Alerga nauca, urmata de sute de sobolani. Oamenii erau seriosi, nu puteau inventa, nu consumasera alcool. Si asa, incet-incet, mi-am facut o idee despre fortele malefice “care-si fac de lucru” in viata oamenilor. Caramida noua Intamplator, am cunoscut doua situatii diferite, la una din drame asistand personal. Aveam vecini de apartament niste oameni asezati: barbatul, cu munci de raspundere, mergand cam des pe teren, doamna gospodina, buna sotie si mama, si baiatul disciplinat si ascultator. Totul a inceput sa mearga prost cand s-a aflat ca barbatul ar fi avut o legatura extraconjugala. Ingrijorata de situatia mariajului lor, sotia s-a adresat organizatiei de partid (ca pe atunci…). S-au aranjat lucrurile, desfacandu-se contractul de munca al “intrusei”. Dupa scurta vreme, aflandu-ne in holul apartamentului, am observat sub o masuta un obiect alb. Baiatul s-a aplecat sa-l ridice. Intuind un eventual pericol, am strigat toti la el sa nu atinga obiectul. Facand haz, tanarul l-a luat si l-a desfacut. Era o caramida noua, invelita intr-o panza curata; in acelasi pachet se aflau niste pungi mici cu un praf negru. Dupa putin timp, tanarul a manifestat o schimbare in rau in starea de sanatate, psihic si comportamental. A inceput sa aiba dureri mari de cap si o nervozitate inexplicabila, ducand pana la crize de furie. Relatiile dintre el si mama lui au devenit atat de tensionate, incat ajunsesera la violente fizice, aruncand unul in celalalt cu obiecte dure, chiar si cu un topor. Si-a retras pana si actele depuse pentru concursul la facultate. Dupa o perioada lunga de slujbe si rugaciuni, a reusit la o scoala postliceala si apoi a terminat si Politehnica, realizandu-se atat profesional, cat si in viata personala. Laptareasa Am cunoscut mai demult un cuplu varstnic, el avand un aer de “boier”, iar doamna, foarte draguta, cu o voce dulce, cu care ne delecta cantandu-ne cantonete. Se tot susotea totusi pe seama lui… Era vorba – dupa cate am inteles – de o “relatie” inexplicabila a domnului, care dura de circa 20 de ani. De data aceasta, intrusa era o persoana foarte dizgratioasa, de care el nu se mai putea desparti. Intr-o buna zi, o femeie care aducea lapte doamnei a intrebat-o cine a iesit pe poarta. Afland ca este sotul ei, a inceput sa planga in hohote, cerandu-si iertare de la doamna. Fusese platita de cineva ca sa-i faca farmece barbatului, in asa fel incat sa nu se mai apropie niciodata de sotia lui. S-a terminat trist. Doamna a murit de inima rea, iar peste cativa ani, l-am vazut pe batranul crai intr-o statie de autobuz, privind in gol… Sunt convinsa ca singura solutie de a lupta cu farmecele este credinta. Credinta care-ti da curaj, rugaciunile insistente si slujbele ce pot contracara raul, oricat ar fi el de puternic. Este singurul sprijin la care omul poate apela, in cazuri ce par fara iesire… Nicolescu Virginia – str. Saturn nr. 2, bl. B1, sc. 2, ap. 14, Tiglina I, Galati
formula-as.ro

 

Tablitete de la Rosia MonTana (1)

Rosia Montana este o comoara de aur nu doar pentru spatiul romanesc, dar si pentru istoria Europei. Atat de putin mediatizate, tablitele cerate gasite intamplator in galeriile minelor reprezinta o pagina de istorie care rastoarna teoriile ilogice ale celor care sustin ca dacii nu exploatau aurul, ca nu stiau sa il prelucreze, deci nici un tezaur scos la lumina de-a lungul timpului, nici macar faimoasele bratari de aur, nu pot fi dacice. Teoria originii latine a romanilor sta, si ea, cu greu in picioare, pentru cine cerceteaza tablitele de la Rosia. Ele demonstreaza, de pilda, ca minerii peregrini iliro-dalmatini, din marele neam al tracilor,
ca si “autohtonii”, adica dacii, se intelegeau foarte bine cu romanii, in limba latina vulgara. In tablite se stipuleaza clar ca, desi aproape nimeni “quia se litteras scire negavit” – “nu stia a scrie literele” -, partile se intelegeau verbal asupra obiectului contractului. Si asta, in anul 131 (dupa cum este datat in scris cel mai vechi triptic), ceea ce naste o intrebare legitima: cand anume invatase neamul trac limba latina vulgara? Cat despre vechimea exploatarii in subteran, datarile cu C14 au adus dovezi indubitabile ca dacii extrageau aurul cu 300 de ani inainte de a fi partial cuceriti de romani si ca acestia nu au facut altceva decat sa intre in galeriile sapate de daci. Rosia Montana, dupa explorari care dureaza din 1999, este inca o sursa inepuizabila de istorie adevarata, nefalsificata, care supara pe multi academicieni. Si inca rezerva surprize, cum a fost cea de la Neagra, unde, intr-o neinsemnata valcea si intr-un mic paraias, s-a descoperit aurul cel mai fin, poate din toata lumea cunoscuta, aur de 24 carate. Istoria tripticelor (carti cu trei foi de lemn cerat, legate intre ele) de la Rosia Montana a fost povestita in detalii, in cartea “Romanica”, de G. Popa-Lisseanu, editata in 1926, la tipografia Ion C. Vacarescu.
Contracte in limba latina vulgara
La Rosia s-au gasit 50 de piese (tablite), dintre care jumatate au fost distruse integral sau partial, din nepricepere, ignoranta, sau rea-credinta, pastrandu-se intregi sau parti doar 25. Cele mai multe au fost scoase din tara si se afla la Budapesta, Viena, Berlin.
Prin continutul si destinatia lor, tripticele reprezinta contracte intre “proprietari” de mine romani si “arendasi”- baiesi priceputi -, un edict de dizolvare a unui colegiu funerar (cel mai important document despre colegiile funerare din antichitate), o lista de bucate pentru un ospat al unui colegiu de meseriasi, contracte de vanzare-cumparare de sclavi si asocieri in vederea exploatarii unor “gauri de mina”. Am pus in ghilimele “proprietari”, pentru ca in tablite, formularea este deosebit de interesanta. Dam un exemplu: “Ulpius Valerius, nestiutor de carte, inchiriaza o groapa de aur, despre care zice ca e a sa, lui Socratio Socrationes, de asemenea nestiutor de carte”. Este cel putin ciudat ca Ulpius nu este trecut ca proprietar categoric, ci doar ca unul care pretinde ca aurofodina era a sa! Atunci care era proprietarul adevarat? Nu cumva un localnic dac?
In anul 1873, cele 25 de tablite au fost publicate integral, cu comentarii si ilustratie grafica, de catre eruditul german Theodor Mommsen. Ceea ce sustin toti cei care le-au studiat este faptul ca tripticele sunt documente extrem de rare si de o foarte mare importanta, ele constituind o dovada despre raspandirea limbii latine vulgare in secolul II d.Hr., despre scrierea in aceasta limba, pana la descoperirea tablitelor de la Rosia Montana, cu totul necunoscuta in lume. Iar faptul ca aceste triptice au fost descoperite accidental, existand posibilitatea sa existe multe altele, ascunse in galeriile dacice, ar trebui sa constituie un argument fundamental pentru oprirea proiectelor de exploatare care ar distruge orice vestigiu de o asemenea importanta culturala. Scrisul pe tablite cerate este socotit o inventie greceasca. Aristofan pomenea ca atenienii isi scriau contractele pe ceara, la fel ca in tablitele cerate de la Rosia Montana.
Ascunse in subterane
Tripticele au fost semnalate prima oara in anul 1835, la Munchen, ca fiind gasite in minele de aur de la Rosia.
Ele au fost descoperite accidental, prin surparea unor galerii, in minele numite Larnic, unde, pe langa tablite, s-a gasit si un stil, pe care oamenii din zona il numesc condeiu si pe care astazi il folosesc ca instrument pentru a incondeia ouale de Pasti; in minele din Letea, unde langa triptice a fost gasit si cadavrul unui barbat cu barba lunga, cu varsta apreciata la 40 de ani; intr-o mina din Carnicul Mare, intr-o odaie subterana, care era mobilata cu o masa si mai multe scaune, avand si o vatra (11 triptice); langa Rosia Abrudului, in mina numita Sf. Ecaterina, la o adancime de 277 metri, unde au fost gasite cele mai multe, impreuna cu obiecte casnice.
Povestea tablitelor descoperite in minele Letea s-a pastrat in detaliu. In anul 1788, un baies caruia nu i s-a pastrat numele a gasit trei triptice intr-una din minele de aur restaurate de catre Societatea Sf. Iosif, al carei conducator (magister) era Paul Laurentiu Kovacs din Abrud. Unul din triptice a ajuns la Kovacs, iar despre celelalte doua nu se mai stie nimic. Kovacs a daruit tripticul cumnatului sau, Stefan Lazar, superintendentul Unitarienilor din Cluj, scriindu-i ca s-a gasit impreuna cu o multiume de alte obiecte casnice. Stefan Lazar, cunoscand valoarea tripticului, l-a daruit la randul sau Colegiului Unitarienilor din Cluj, unde s-a pastrat ca o curiozitate pana la 181l, cand Stefan Lazar a murit. Fiul sau, Samuel, colectionar de antichitati, l-a cerut inapoi si i-a fost returnat, apoi fiul lui l-a vandut, in anul 1834, librarului anticar Samuel Nemes. Se pare ca la acest anticar au ajuns si unele tablite in limba greaca, pe care a incercat sa le falsifice. Una dintre acestea a ajuns la Muzeul National din Pesta, care a achizitionat exemplarul cu pretul de 1000 florini.
Falsificarea grosolana
G. Popa-Lisseanu scrie in “Romanica” despre incercarea grosolana de falsificare a unor tablite: “Pe alocuri, ceara fusese topita atat cat sa se stearga literele initiale si, pe langa unele vorbe barbare, fara de nici un inteles, scrise cu litere pseudo-scitice si cursive neo-grecesti rau formate, au aparut numele mai multor “eroi” din migratiunea huno-ungarica”, asa-zisi sclavi adusi de romani pentru a munci in mine. Timotheiu Cipariu, membru al Comisiei pentru Conservarea Monumentelor Vechi ale Transilvaniei, a avut doua exemplare de astfel de tablite falsificate, unul in original, altul in copie, amandoua comunicate de un profesor de la Craiova. Din cauza acestor falsuri care au circulat in mediile europene de profil, doi paleografi francezi, Natalis de Wailly si Letronne au publicat, pe buna dreptate, in “Journal des Savants”, niste disertatii total nefavorabile despre tablitele cerate, pronuntandu-se in contra autenticitatii lor. Partea buna este ca cei doi au devenit curiosi cu privire la modelele ce au stat la baza falsurilor studiate de ei. Mai ales dupa ce, in 1875, tablite asemanatoare au mai fost descoperite intr-un cufar din casa bancherului Cecilius Jucundus din Pompei, toate fiind chitante scrise cu acelasi fel de litere, cursive, in latina vulgara. Acestea sunt anterioare tablitelor de la Rosia Montana cu aproape un secol, dar impreuna constituie singura dovada a vechimii scrierii cursive in latina vulgara. Cele de la Rosia Montana sunt insa mult mai valoroase, pentru ca ele nu sunt simple chitante, ci documente care ofera indicii nepretuite despre relatiile sociale dintre oamenii de rand, care constituiau o clasa aparte fata de conducatorii vorbitori de limba latina culta.
Ciudateniile lingvistice
Textul documentului incrustat in astfel de table cerate se scria de doua ori, iar numarul sigiliilor martorilor (cu exceptia unui singur contract) era, obligatoriu, de sapte.
Scopul dublei transcrieri era sa se poata sti cuprinsul textului, fara a se desface sigiliile, iar scopul contractului era, dupa cum stipula cel ce le scria, sa se fixeze si in scris obligatiunea verbala. Fiecare triptic este scris de aceeasi mana, de la cap la coada, inclusiv semnaturile celor sapte martori obligatorii, deoarece este specificat in contract ca nici cei care sustineau ca sunt proprietari, nici baiesii arendasi, nici martorii “quia se litteras scire negavit” (nu stiau sa scrie literele). O “ciudatenie” a limbii latine vulgare utilizate in contracte o constituie folosirea “oltenismelor”, pe care lingvistii le considera tipic romanesti. De exemplu, la un contract de vanzare al unei femei, un martor se subscrie cu formula segnai, in loc de signavi, adica perfectul simplu romanesc sau “oltenismul” semnai. In alte parti, gasim iarasi o forma “autohtona”, “siesi”, scrisa “sies” sau “sues”. Aici trebuie sa amintim de toporul gasit pe Valea Mozacului, care poarta inscriptia in limba latina vulgara “SVI MI PIE”, “al meu, patriarhul”! Datarea acestui topor este uimitoare: 1500-1375 i.Hr. Si atunci, cine pe cine a “latinizat”? Printre monumentele epigrafice de la Rosia Montana se afla si o stela inchinata zeului Ianus, cel cu doua capete, considerat patriarhul latinilor (vezi foto). Acesta este incadrat de cuvintele “IM” si “PIO”, “patriarhul imortales, nemuritor”. Acest zeu misterios cu doua capete a fost adorat din timpuri stravechi la Tartaria, sub numele de Su, sau Saue, fiind o divinitate al carei simbol era soarele. El apare si pe monedele dacice, sub denumirea de Ianus. Isidor, in lucrarea sa “Origini”, ne spune ca “limba prisca (vulgara), adica limba batrana, a fost aceea pe care au folosit-o locuitorii cei mai vechi ai Italiei, in timpul lui Ianus”. Iar limba latina culta, folosita de patura conducatoare, il supara pe Catilina: “Ispraviti cu atatea grecisme in limba, ca nu ne mai putem intelege cu poporul!”. Iata de ce tablitele cerate descoperite pana in prezent, si poate multe altele ramase prin galeriile din Rosia Montana sunt dovezi nepretuite ca latina vulgara se vorbea cursiv de catre neamul trac, probabil cu diferente mici de pronuntie, dupa cum demonstreaza “greselile gramaticale” din texte.

 

Ocultele mondiale ne joaca la zaruri

Romania a fost “reglata” ca sa ofere date despre suportabilitatea populatiei intr-un viitor plan de inrobire a natiunilor * A fost adusa la media absoluta, a fost manelizata si tabloidizata * I s-a extras forta de munca, marindu-i-se numarul pensionarilor * Coeficientul de inteligenta national a fost redus dramatic, spre nivelul de “tara idiotizata” * Urmeaza restrangerea libertatilor fundamentale, saracirea, distrugerea sistemului privat

Sintagma “de la pas’opt incoace” o fi dusa in derizoriu, dar in cazul de fata este mai mult decat actuala. Revolutiile de la ’48, care au schimbat fata Europei, au reprezentat primul episod dintr-un serial malefic ce continua si azi. Nu insistam pe 1848, dar poposim putin in comunism. Si comunismul a fost considerat un experiment. Esuat, spun unii. Experimentul, insa, n-a esuat deloc. Ci a dat niste concluzii asupra limitelor de suportabilitate ale popoarelor, referitor la hrana, la libertatile fundamentale, la dictatura etc. care se pot aplica in orice moment.

Cand lumea s-a impartit in doua, cea capitalista si cea comunista, Oculta Mondiala a efectuat doua experiente, in fapt. Pe de-o parte a dat unora libertati maxime, bunastare materiala, dar si somaj, precum si inrobirea indivizilor si asociatiilor de indivizi – precum firmele private – prin sistemul bancar, sub aparenta libertate de a alege, iar pe de alta parte, in blocul comunist, indivizilor li s-a luat tot. Si bunastare, si libertate, fara dreptul de a functiona in privat, toti sub o dictatura. Nu e locul sa extindem comentariile, se poate scrie un intreg serial de aici, dar simplu vorbind, in primul caz s-a dezvoltat sistemul bancar pe seama libertatilor si intreprinzatorilor occidentali – s-a urmarit pana unde se poate merge -, iar in al doilea caz, cum spuneam, care este limita de suportabilitate – pana in ce moment apar revoltele populare care ar putea darama factorul de putere.

Fireste, cele doua sisteme au fost concurentiale si au functionat perfect cele doua experimente atata timp cat a fost asa, culminand cu Razboiul Rece. Si inca ceva, important, nu in toate tarile sistemele au evoluat la fel, nu in toate tarile schimbarile s-au facut in acelasi mod. Practic, fiecare tara a avut parte de un sub-experiment. La sfaritul anilor ’80, cei care conduc destinele planetei au decis ca ambele experimente pot sa inceteze si sa se traga concluzii.

Printre directiile viitoare a aparut ideea inrobirii tarilor din ambele sisteme, pe baza concluziilor trase, dar si datorita faptului ca nici capitalismul si nici comunismul nu mai pot functiona odata cu cresterea alarmanta a populatiilor planetei. Sistemele sociale de protectie urmau sa dea faliment in toata lumea. Populatia ocupata scazand din ce in ce mai mult, in vreme ce pensionarii sporesc ca numar in special datorita cresterii sperantei de viata. Si aici intervine Industria Pharma, controlata de aceleasi puteri. Cea care a dus la cresterea duratei de viata a indivizilor. Dar care industrie Pharma e implicata si in Codex Alimentarius si in crearea virusurilor artificiale despre care adeptii teoriei conspiratiei sustin ca sunt menite (impreuna cu altele asemanatoare) sa reduca populatia planetei la doua miliarde, limita la care sistemul ocult financiar functioneaza pentru marile puteri care conduc lumea.

Astfel ca un alt experiment important a fost lansat: criza economica mondiala. Dublata de o criza politica. Care au generat in lume prabusirea sistemelor economice locale, saracirea populatiei planetei, ca un prim pas. Pe vremuri, razboaiele conventionale erau cele care reglau numarul indivizilor de pe Terra. Acum sunt razboaiele economice, financiare si asasinii economici. Acestia din urma au experimentat cu succes in America latina modalitatile prin care o natiune poate fi ingenuncheata economic.
Si in Europa experimentul continua. Dar ca in perioada comunismului si capitalismului opozabil nu la fel in fiecare tara. Directia e data clar – saracirea popoarelor. Peste tot in Europa, pe asa-zisul fond al crizei se reduc salariile, se distrug firmele private. UE nu accepta alternativa, desi ea exista. Comanda e clara – taierea fondurilor si veniturilor indivizilor, saracirea bugetelor nationale, toate indatorate la Comisia Europeana, la FMI si la Banca Mondiala.

Romania, dintre actualele state ale UE, a avut parte in comunism de cea mai grea constrangere. Romania a avut parte si de cea mai violenta schimbare de sistem – in 1989, o revolutie populara, confiscata mai apoi printr-o lovitura de stat. Romania a fost si este o tinta perfecta. Are o populatie medie ca numar in Europa, a fost tot timpul in istorie asuprita, rata de somaj e mare, pensionarii sunt multi, este predispusa la distrugerea sentimentului national, predispusa la subcultura – manelizare, tabloidizare etc. – iar, din pacate, din acest motiv de lipsa de cultura, coeficientul de inteligenta mediu pe populatie este la un nivel destul de scazut.

La acest fapt a contribuit si exodul de creiere al romanilor, in special tineri, spre occident. De asemnea, o mare parte din forta bruta a fost extrasa din tara spre economiile occidentale (Spania, Italia, Germania etc.), ceea ce a contribuit la disproportia accentuata intre populatia ocupata si numarul pensionarilor. Ca atare, Romania a devenit o tara medie din toate punctele de vedere. Media este perfecta din punctul de vedere al unui experiment, pentru ca permite un studiu imediat asupra directiilor in care o poate lua sistemul. Fie in sus, fie in jos, fie sinusoidal fata de axa mediei, ceea ce da prilej sa fie corectat la fel de repede, urmarindu-se rezultatele.

Daca observati, fata de directiva europeana de a se taia veniturile populatiilor active (ocupate) si de a se distruge firmele private, Romaniei i s-a dat ceva in plus – si pensiile! Iar guvernantii, la ordinul presedintelui Traian Basescu, executa planul prestabilit. Fireste ca sunt si alte solutii, numai ca Oculta nu le vrea. Iar Basescu poate ramane presedinte atata timp cat executa aceste ordine, atata vreme cat propaga minciuna.

Dovada ca pensionarii sunt cei vizati in Romania este si celebra – de acum, de cand presa a intrat in posesia ei – scrisoare adresata parlamentului de ministrul de Finante Sebastian Vladescu in care se arata ca si in 2011 pensiile vor ramane taiate, ba chiar pot fi micsorate. Iar Guvernul, pentru 2011, nu lucreaza la iesirea din criza, la solutii economice de iesire la liman, ci la Legea Pensiilor si la Legea Salariilor. Adica asa cum s-a decis pentru soarta Romaniei, indatorata din ce in ce mai tare la FMI. De aia guvernantii nici nu propun solutii, nu vin cu alternativa. Pentru ca nu ei decid. Soarta Romaniei e decisa deja.
Iar dovada ca in Romania comunismul n-a fost un experiment esuat este ca acum nimeni nu se mai revolta. S-au agitat tot pensionarii, cei ce l-au dat jos atunci pe Ceausescu, dar acum in numar mult mai mic, bolnavi, saraciti. Au miscat putin si sindicatele. De ochii lumii. Dar sindicatele au afaceri cu statul. Sunt controlabile si santajabile. La fel si patronatele, constituite din oameni de afaceri care se dezvolta tot din contracte cu statul. Sistemul juridic e controlat, serviciile secrete asisderea, la fel Armata, Politia etc. Asistam acum la o extrapolare din sistemul comunist. Acum, Romania are parte de o dictatura capitalista, care face parte din acelasi experiment.
Sa vorbim acum despre diversiuni. Minciuna este la ordinea zilei si pentru presedintele Basescu, dar si pentru Guvern. De la o luna la alta se schimba declaratiile, se schimba solutiile sistemului de guvernare. In fapt, Oculta face acele corectii de care vorbeam mai devreme. Cu un popor manelizat si tabloidizat, de fapt, idiotizat, masurile trec pe nesimtite.
Ce nevoie urmatoare are dictatura de tip “soft” din Romania pentru a-si atinge scopul? De ceea ce s-a intamplat in comunism in Romania si despre care se stie bine din studiile asupra acelui experiment. Primul pas este restrangerea libertatii presei, care in mare parte s-a facut prin tabloidizare. Urmeaza acum razboiul cu mogulii, cu publicatiile. Dan Diaconescu este dat drept exemplu. Vor urma si altii. Poporul imbecilizat va cere sange de ziaristi. Mogulii vor fi dati exemplu ca s-au imbogatit pe spinarea poporului. Trecem apoi la sindicate. Singurele in masura sa mai stranga populatii revolutionare. Vor fi “omorate” si sindicatele, liderii care mai iau atitudine. De cei ce au fost deja cumparati nu mai vorbim. La fel si patronatele, prin distrugerea sistemului privat. Deja 200.000 de firme au dat faliment. Altele abia se mai taraie lucrand la negru. Vor fi sporite taxele si vor mai disparea alte zeci de mii de firme. Deci, despre ce patronate sa mai vorbim? Care mai e sistemul privat din Romania
Cum Romania e parte din experimentul european si, implicit, mondial, fiecare tara europeana se va conforma conform “reglajelor” din acesta “proba-esantion”. Asa se va sti si cum va fi la extrema Grecia, dar si la celalalt pol, format din statele occidentale avansate, cu Germania varf de lance. Niciun individ nu se va mai gandi la revolta, ci la cum sa supravietuiasca, la ce sa puna pe masa, la cum sa-si plateasca intretinerea, gazele si curentul. Atat cat le va mai putea folosi. In cei 20 de ani de la revolutie, de asa-zis capitalism, Romania a fost “reglata” perfect. Ca un soft care avea ceva bug-uri de sistem. A fost reprogramata. Iar din acest an a fost apasata tasta “Enter/ Execute”. Scapa cine poate! Cat despre razboi, cel ce sta deja sa izbucneasca in Orientul apropiat, va veni, fara grija!
Foarte important va fi, insa, si rolul Rusiei. Este interesant de urmarit ce se va intampla cu “mama tuturor experimentelor”, cum se va pozitiona Rusia fata de intreg acest plan. Sau Rusia va face parte dintr-un back-up, un plan B, de rezerva?

 

Adevar sau antireclama ?

Iata adevarul despre RED BULL, citeste si trime-l prietenilor tai .
RED BULL’ ( SI TOATE PRODUSELE SIMILARE)

Se vinde in toate magazinele din tara. Se gaseste oriunde este la moda, oricine poate sa-l cumpere, sa-l guste, fie si numai din curiozitate…. dar poate fi mortal.

RED BULL a fost creat pentru a stimula creierul si nu pentru a fi consumat ca bautura inofensiva sau racoritoare.

RED BULL se comercializeaza la nivel mondial cu sloganul: ” Mareste rezistenta fízica, imbunatateste capacitatea de concentrare si viteza de reactie, da energi­e si o stare de spirit mai buna. Toate aceste se presupune ca exista intr-o cutiuta de RED BULL, bautura energizanta a mileniului, (dupa cum spun propietarii).

RED BULL se vinde in aproape o suta de tari.

Marca Taurului Rosu are ca principali consumatori tineri si sportivi, doua segmente atractive care au fost captivate de stimulent.

ISTORIA:

Bautura a fost creata de Dietrich Mateschitz, un producator austri­ac , care a descoperit-o in timpul unei calatorii de afaceri la HONG KONG, unde se intalnea cu un fabricant de periute de dinti .

Lichidul – bazat pe o formula ce contine cafei­na si taurina – facea furori in orasul respectiv; atunci s-a gandit ca ar putea aduce produsul in Europa, unde nu era inca nici cunoscut, nici inregistrat, si se putea astfel erija in producator.

ADEVARUL DESPRE BAUTURA ESTE ALTUL!

IN FRANTA SI DANEMARCA a fost interzisa bautura mortala, datorita componentelor sale de vitamine amestecate cu GLUCURONOLACTONA.

GLUCURONOLACTONA este un produs chimic de inalta periculozitate, folosit de catre Departamentul de Aparare din Statele Unite in anii 60 pentru stimularea moralului trupelor cantonate in VIETNAM, si actiona ca un drog halucinogen care calma stressul de razboi. Totusi efectele sale in organism au fost devastatoare si a fost intrerupt datorita numarului mare de cazuri de migrene ,tumori cerebrale si boli ale ficatului manifestate la soldatii care au consumat asa ceva.

In plus, pe cutia de RED BULL se poate citi continutul:

GLUCURONOLACTONA, catalogata intre medicamente ca un stimulant.

Ce NU SPUNE cutia de RED BULL, sunt consecintele consumului, care ar obliga la o serie de AVERTIZARI:

1. ESTE PERICULOS SA-L BEI CHIAR DACA DUPA ACEEA NU FACI EXERCITII FIZICE, pentru ca prin functia sa energizanta accelereaza ritmul cardíac si iti poate provoca un INFARCT FULGERATOR.

2. Esti in pericol de a suferi o HEMORAGIE CEREBRALA, pentru ca RED BULL contine compusi care diluati in sange fac inima sa pompeze mai putin, si faci efort fizic simtindu-te mai putin epuizat.

3. Este interzisa combinarea RED BULL cu alcool, pentru ca amestecul se transforma intr-o ‘bomba mortala’ care ATACA DIRECT FICATUL, distrugand anumite zone care nu se mai refac niciodata..

4. Una dintre componentele principale ale RED BULL-ului este vitamina B12, utilizata in medicina pentru recuperarea pacientilor intrati in coma alcoolica.

Astefel consumul energizantului produce hipertensiune si o stare de excitabilitate, ca si cum ai fi in stare de ebrietate, fara a fi baut alcool .

5. Consumul frecvent de RED BULL duce la aparitia unei serii de afectiuni nervoase si neuronale ireversibile (nu se pot recupera).

CONCLUZIE: Este o bautura ce ar trebui interzisa in toata lumea. Venezuela, Republica Dominicana, Puerto Rico alte tari din Caribe avertizeaza celelalte natiuni ca, amestecul acestui lichid cu alcool creaza o bomba cu ceas pentru corpul omenesc, in special printre adolescenti si adulti ignoranti .

Fiind o problema de SANATATE PUBLICA, ar fi bine sa va avertizati fii si fiicele, prietenii si cunostintele.

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu

O zi plina-ochi de pace, va ureaza cristian_kinetoterapy.....si tot ceva doriti in viata..