Remedii naturiste pentru tratarea disfunctiei erectile
Parerea expertilor in ceea ce priveste remediile naturale precum ginsengul, acupunctura si sucul de rodii.
De la acupunctura la arginina, de la ginseng la sucul de rodii, omenirea a incercat numeroase remedii naturiste pentru tratarea disfunctiei erectile – definita de catre medici ca fiind inabilitatea repetata de a obtine sau mentine o erectie satisfacatoare pentru intretinerea unui raport sexual.
Dovezile stiintifice care sa sustina utilizarea remediilor naturiste pentru tratarea impotentei sunt vagi; multe dintre studiile care par sa aprobe utilizarea remediilor naturiste au fost atat de simplist conduse incat rezultatele lor pot fi cu usurinta puse sub semnul intrebarii.
"Doar pentru simplul fapt ca exista cateva dovezi in sprijinul utilizarii remediilor naturiste nu putem considera ca aceste dovezi sunt indeajuns de puternice", considera expertii, aceiasi care au participat la studiul clinic initial al medicamentului Viagra (sildenafil). "Inainte ca un barbat sa apeleze la produsele naturiste este indicat sa se asigure ca nu sufera de o boala care sa necesite tratament medicamentos", adauga specialistii.
Sfatul acesta pare intemeiat, avand in vedere ca aproximativ 30 de milioane de americani sufera de disfunctie erectila si 7 din 10 cazuri sunt cauzate de afectiuni medicale serioase si potential letale precum ateroscleroza, bolile vasculare, neurologice sau diabetul zaharat. Disfunctia erectila poate fi cauzata si de medicamente, interventii chirurgicale sau poate avea cauze psihologice (disfunctia erectila psihogena).
Expertii sunt de acord in unanimitate asupra faptului ca tratarea disfunctiei erectile de catre pacient, fara a beneficia de consultul prealabil al unui medic, este un joc periculos: "Daca ai disfunctie erectila primul lucru pe care trebui sa il faci este sa mergi la medic pentru un diagnostic corect", spun medicii.
Ei adauga ca barbatii cu disfunctie erectila severa probabil necesita un medicament precum Levitra (vardenafil), Cialis (tadalafil) sau Viagra (sildenafil). Totusi disfunctia erectila usoara – incluzand senzatia erectiei de o tarie nesatisfacatoare – raspunde deseori si la remedii naturiste.
Dar care sunt aceste remedii naturiste?
In cele ce urmeaza vom prezenta dovezile care stau in sprijinul sau care infirma cele mai populare remedii naturiste:
Acupunctura.
Desi acupunctura a fost utilizata pentru a trata problemele din sfera sexuala vreme de secole, dovezile stiintifice care sa sprijine utilizarea ei in tratarea disfunctiei erectile sunt cel mult echivoce. In 2009 cercetatorii sud-coreeni au realizat o recenzie a studiilor referitoare la utilizarea acupuncturii in tratarea disfunctiei erectile. Ei au descoperit puncte slabe in realizarea tuturor studiilor si au concluzionat ca "dovezile sunt insuficiente pentru a stabili ca acupunctura este eficienta in tratarea disfunctiei erectile".
Arginina
Aminoacidul L-arginina, care poate fi intalnit in stare naturala in alimente, creste productia de oxid nitric a organismului, oxidul nitric fiind un compus care faciliteaza erectia prin dilatarea vaselor de sange din penis. Studiile care au cercetat eficienta L-argininei in tratarea disfunctiei erectile au dus la rezultate contradictorii. Un studiu din 1999 a stabilit ca doze mari de L-arginina pot imbunatati functiile sexuale, dar doar in cazul barbatilor cu un metabolism anormal al oxidului nitric, cum se intampla in cazul pacientilor care sufera de boli cardiovasculare.
Intr-un alt studiu, publicat in 2003 cercetatorii bulgari au aratat ca persoanele cu disfunctie erectila care au luat L-arginina impreuna cu extract de pin ce contine pycnogenol au inregistrat imbunatatiri majore ale functiei sexuale, fara efecte secundare. Expertii spun ca arginina poate fi utila, dar sustin ca persoanele cu afectiuni cardiovasculare ar trebui sa apeleze la suplimente cu arginina doar la recomandarea medicului, intrucat L-arginina poate interactiona cu anumite medicamente.
DHEA
Testosteronul este esential pentru un libidou sanatos si o functie sexuala normala, si cei ce sufera de disfunctie erectila inregistreaza ameliorari sub terapia de substitutie testosteronica. In mod similar, studiile au aratat ca administrarea de suplimente nutritionale ce contin substanta DHEA (dehidroepiandrosteron, un hormon pe care organismul il transforma in testosteron si estrogen) poate imbunatati functia erectila. Dar DHEA poate cauza si reactii adeverse precum supresia glandei hipofize si utilizarea sa pe termen lung nu este suficient investigata. Din acest motiv, specialistii recomanda precautie in administrarea acestor suplimente cu DHEA.
Ginsengul
Ginsengul rosu coreean este utilizat de foarte multa vreme pentru a stimula functia sexuala masculina, dar putine studii au confirmat beneficiile acestuia. Intr-un studiu din anul 2002, la care au participat 45 de barbati cu disfunctie erectila severa, ginsengul a imbunatatit simptomele disfunctiei erectile si a crescut rigiditatea erectiei. Expertii nu stiu cum functioneaza ginsengul, desi presupun ca ar actiona prin promovarea sintezei de oxid nitric. Specialistii recomanda aceste suplimente nutritive, dar indica un consult medical prealabil deoarece ginsengul poate interactiona cu alte tratamente medicamentoase si poate cauza reactii alergice.
Sucul de rodii
Sucul de rodii contine antioxidanti si s-a demonstrat ca aduce numeroase beneficii organismului, incluzand scaderea riscului de boli ale inimii sau de hipertensiune arteriala. Functioneaza insa sucul de rodii si in disfunctia erectila? Nu exista dovezi certe, dar rezultatele unui studiu din anul 2007 par a fi promitatoare. Autorii acestui mic studiu spun ca ar trebui continuate cercetarile care ar putea confirma rolul benefic al sucului de rodii in tratamentul disfunctiei erectile. Specialistii conchid ca sucul de rodii ar putea ajuta in tratarea disfunctiei erectile, avand in acelasi timp si beneficii asupra starii de sanatate a organismului in general.
Yohimbe
Inainte ca Viagra si alte medicamente pentru tratarea disfunctiei erectile sa devina disponibile, medicii prescriau in unele cazuri un derivat al unei plante numite yohimbe (yohimbine hydrochloride) . In zilele noastre, expertii sustin insa ca aceasta planta nu este eficienta si mai mult, poate cauza agitatie si alte probleme de sanatate. Ei spun ca nu este deloc un medicament bun si ca planta in sine ar fi mai putin eficienta chiar decat derivatul utilizat de catre medici. Yohimbe se poate asocia cu hipertensiune arteriala, anxietate, cefalee si lista poate continua. Specialistii nu recomanda utilizarea acestei plante.
"Iarba caprei agitate" ( Epimedium sagittatum) si plantele inrudite cu aceasta
Au fost utilizate vreme de ani de zile ca si tratament al disfunctiei erectile. Cercetatorii italieni au descoperit ca principalul component al acestor plante, icariin-ul, actioneaza in acelasi fel ca si Viagra.
Ginkgo biloba
Initial cunoscut ca si tratament al senilitatii, gingko poate fi utilizat si ca tratament al disfunctiei erectile - in special al cazurilor cauzate de utilizarea de antidepresive. Totusi dovezile nu sunt convingatoare. Intr-un studiu din 1988 s-a demonstrat ca ginkgo este eficienta, dar studii mai riguroase intreprinse in anul 2002 nu au confirmat aceste descoperiri. "Ginkgo s-a demodat in ultimii ani" sustin expertii, "probabil datorita faptului ca rezultatele obtinute nu sunt satisfacatoare". Majoritatea expertilor afirma ca nu au intalnit cazuri in care ginkgo biloba sa isi fi dovedit cu adevarat eficienta.
Indiferent asupra caror tratamente ale disfunctiei erectile se decide un barbat, expertii sustin ca sunt importante evitarea fumatului, a alocoolului si mentinerea unei alimentatii echilibrate. Mai mult, de un ajutor crucial poate fi un partener sexual iubitor, responsiv si receptiv. "In definitiv, este o problema de cuplu", precizeaza specialistii in domeniu.
Sursa: Sfatul medicului
Se afișează postările cu eticheta -Retete naturiste:. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta -Retete naturiste:. Afișați toate postările
miercuri, 13 iulie 2011
Tratamente naturiste pentru afectiunile prostatei
Tratamente naturiste pentru afectiunile prostatei
Prostata este o glanda situata chiar sub vezica urinara la barbati, care inconjoara primii centimetri ai uretrei. Prostata face parte din glandele seminale, ea secretand plasma seminala, din care la randul ei, se formeaza sperma. Problemele ce pot aparea sunt cresterea in volum, inflamatia si cancerul de prostata.
Marirea in volum a prostatei
In mod normal, dimensiunile prostatei sunt cat cele ale unei nuci. Prostata incepe sa se mareasca la majoritatea barbatilor in jurul varstei de 50 de ani. Forma neinflamata si necanceroasa a maririi volumului prostatei, numita hipertrofie benigna, nu necesita tratament daca nu produce simptome. Daca prostata se mareste astfel incat sa preseze peretii uretrei, atunci se produce obstructia fluxului urinar, ceea ce duce la dorinta de a urina des, zi si noapte, in cantitati mici.
Cum sa iti protejezi prostata marita?
In cazul unei prostate marite evitati urmatorii factori de risc:
- exercitiile cu sarituri atunci cand vezica este plina
- amanarea urinarii cand vezica este plina
- contactul sexual neprotejat, in afara unei relatii de lunga durata
- fumatul
- constipatia.
Dieta in cazul prostatei marite
- Mancati multe alimente care contin zinc (fructe de mare, seminte de dovleac, radacinoase)
- Consumati multe alimente pe baza de soia, deoarece boabele de soia contin izoflavone, substante ce pot proteja impotriva bolii de prostata.
- Cresteti aportul de alimente ce contin beta-caroten, vitamina C si vitamina E, magneziu si acizi grasi esentiali.
- Consumati linte, porumb si nuci. Ele contin acid glutamic care reduce prostata marita.
- Reduceti consumul de produse lactate, carbohidrati rafinati si bauturile cu cafeina.
- Beti ceai de iarba de urzica - se prepara o infuzie din 1 lingurita de iarba de urzica la o cana de apa. Se beau 2 cani pe zi, una dimineata, iar cea de a doua intre masa de pranz si seara. Ceaiul este indicat in hipertrofii de prostata, dar si in dismenoree, afectiuni respiratorii, sangerari nazale, ulceratii ale pielii si varice.
Adenomul de prostata
Aceast tip de afectiune este cea mai frecventa dintre tumorile benigne intalnite la barbat. Principala sa caracteristica este ca se dezvolta in interiorul prostatei. Adenomul de prostata apare de obicei dupa varsta de 50 de ani, insa incidenta maxima este dupa varsta de 60 de ani. Exista insa un procent de 10% din cazuri cand aceasta afectiune poate aparea si la barbatii tineri.
Semnele bolii
1. Principalul semn al bolii este reprezentat de tulburarile de urinare. Primul simptom, si cel mai frecvent, este urinarea frecventa, in special in a doua jumatate a noptii, acest aspect avand si repercursiuni asupra bolnavului prin faptul ca aceasta trezire noaptea deranjeaza si oboseste bolnavul.
2. Avand in vedere ca prostata se situeaza si isi dezvolta volumul in jurul canalului de evacuare al urinei, apare urinarea dureroasa, dificila, cu eforturi. Bolnavul trebuie sa astepte pana la aparitia primului jet de urina, forta de proiectie a jetului urinar scazand considerabil. In cazul aparitiei acestor simptome este necesara prezentarea la medicul urolog, pentru un consult de specialitate, iar laboratorul va realiza analiza specifica pentru prostata, asa numita analiza PSA. Valorile mai mari ale indicelui PSA reprezinta un indiciu despre natura maligna a bolii.
3. In diverse cazuri pot aparea asociat complicatii, cum ar fi: sange in urina, retentia completa sau incompleta de urina, hidronefroza, infectia rinichilor care la randul ei poate conduce la insuficienta renala.
Tratamentul naturist pentru adenomul de prostata
- Extractul hidroalcoolic de pufulita - contine polifenoli, saponozide, taninuri, ulei volatil, antociani si aminoacizi esentiali. Mod de utilizare: intern, 15-20 picaturi diluate in 50 ml de apa de 3 ori pe zi cu 30 de minute inainte de masa. Are proprietati regeneratoare ale tesuturilor, dezinfectante, decongestionale, hemostatice si antiinflamatoare.
- Ceaiul din iarba de pufulita - se folosesc fragmente de iarba de pufulita cu flori mici recoltate in timpul infloririi si uscate dupa recoltare. Ceaiul are proprietati regeneratoare ale tesuturilor (ajutand astfel la vindecarea celulelor de la nivelul prostatei), antiinflamatoare (reducand inflamatia de la nivelul prostatei si a canalului urinar din acea zona), hemostatice si decongestionale. Mod de utilizare: intern infuzie din 1-2 g la 200 ml apa clocotita. Se lasa in repaus 15-20 min, apoi se strecoara. Se beau 2-3 cani pe zi cu 30 min inainte de masa.
- Baile terapeutice sunt foarte indicate in tratamentul adenomului de prostata. Astfel, se recomanda bai de sezut care vor contine urmatoarele ingrediente: jumatate de pumn de flori de iarba neagra, un pumn flori de paducel, limba mielului, frunze proaspete de rostopasca, radacina de nalba data prin razatoare.
- Tratamentul prin reflexoterapie. Toate manifestarile acestei boli pot fi tratate cu eficienta maxima prin reflexoterapie. Utilizarea acestui tratament implica masarea, o data sau de doua ori pe zi, a zonelor suprarenale (pentru stimularea degajarii de cortizon), a zonelor uretrelor cat si a vezicii urinare (pentru stimularea eliminarii produsilor toxici) si a zonei prostatei (pentru a determina imbunatatirea circulatiei sangvine aferente acestui organ, ceea ce va genera la randul ei revenirea prostatei la un nivel normal, prin micsorarea inflamatiei locale.
- Tratamentul chirurgical. Formele avansate de boala necesita tratament chirurgical. Acesta consta in extirparea, fie pe cale transuretrala, fara incizie, fie transvezicala a adenomului de prostata.
Inflamarea prostatei
Inflamarea prostatei se numeste prostatita. Pentru a ne putea da seama daca suferim de prostatita se impune prezentarea simptomelor specifice acestei afectiuni:
- dureri perineale, ca localizare acestea fiind situate intre anus, scrot si penis
- oboseala
- apetit sexual diminuat
- tulburari la urinat (durere, urina tulbure, cu sange sau cu miros alterat)
- febra poate aparea uneori.
Cauzele aparitiei prostatitei pot fi rezultatul unei infectii, de obicei transmisa sexual, sau dupa anumite exercitii fizice facute cu vezica plina, de exemplu alergarea.
Cure naturiste pentru tratamentul prostatitei
- La o lingurita cu varf de ceai de rascoage cu flori mici se adauga 250 ml de apa clocotita. Se administreaza 2 cani pe zi, una dimineata si cealalta seara, cu mentiunea ca acest ceai trebuie servit pe stomacul gol.
- Se amesteca urmatoarele ingrediente: 30 g de strugurii ursului, 20 g trei frati patati, 20 g de tataneasa, 20 g urzica moarta, 20 g de muguri de pin, 20 g de galbenele, 20 g de iarba de coada calului, 30 g de coada soricelului, 10 g de salvie si 10 g de frunza de vita-de-vie. Din acest amestec se ia o lingurita si se adauga la 250 ml de apa clocotita. Apoi se infuzeaza 2-3 minute. Ca si mod de administrare se beau 3 cani pe zi, calde, indulcite cu miere, carora li se adauga o lingurita de biter suedez.
- In cazul in care pacientul prezinta retentie urinara, se va administra apa de grau, preparata dupa urmatoarea reteta: 250 g grau care va fi fiert timp de 20 de minute intr-un litru de apa, la foc mic. Apoi se macereaza timp de 10 ore dupa care se strecoara. Ca si mod de intrebuintare a acestei retete se face o cura de 3 saptamani de 2 ori pe an, administrandu-se 100 ml apa de grau dimineata inainte de masa, deci pe stomacul gol. In cazuri de criza se administreaza pana la 150 ml pe zi pe nemancate. Trebuie mentionat ca in timpul acestui tratament se face repaus sexual.
- Ca si tratament suplimentar se recomanda bai de sezut cu apa calda, la care temperatura se creste progresiv. In apa se adauga iarba de coada calului, timp de 20 minute. Aceasta metoda se va repeta de 3 ori pe saptamana.
- Un alt tratament este reprezentat de baia de abur a jumatatii inferioare a corpului, manevra repetata de 2 ori pe saptamana, cate 15-20 minute.
- De asemenea, cataplasma cu lut in forma literei "T" lombo-abdominala si perineala, aplicata de 3 ore pe zi si-a dovedit eficienta.
- La fel de importante sunt si baile de soare, cate una pe zi
Sursa: Autor: dr. Stefan Lazarov, medic urolog Doctor Acasa
Sursa: Revista Tratamente naturiste
Articole
Prostata este o glanda situata chiar sub vezica urinara la barbati, care inconjoara primii centimetri ai uretrei. Prostata face parte din glandele seminale, ea secretand plasma seminala, din care la randul ei, se formeaza sperma. Problemele ce pot aparea sunt cresterea in volum, inflamatia si cancerul de prostata.
Marirea in volum a prostatei
In mod normal, dimensiunile prostatei sunt cat cele ale unei nuci. Prostata incepe sa se mareasca la majoritatea barbatilor in jurul varstei de 50 de ani. Forma neinflamata si necanceroasa a maririi volumului prostatei, numita hipertrofie benigna, nu necesita tratament daca nu produce simptome. Daca prostata se mareste astfel incat sa preseze peretii uretrei, atunci se produce obstructia fluxului urinar, ceea ce duce la dorinta de a urina des, zi si noapte, in cantitati mici.
Cum sa iti protejezi prostata marita?
In cazul unei prostate marite evitati urmatorii factori de risc:
- exercitiile cu sarituri atunci cand vezica este plina
- amanarea urinarii cand vezica este plina
- contactul sexual neprotejat, in afara unei relatii de lunga durata
- fumatul
- constipatia.
Dieta in cazul prostatei marite
- Mancati multe alimente care contin zinc (fructe de mare, seminte de dovleac, radacinoase)
- Consumati multe alimente pe baza de soia, deoarece boabele de soia contin izoflavone, substante ce pot proteja impotriva bolii de prostata.
- Cresteti aportul de alimente ce contin beta-caroten, vitamina C si vitamina E, magneziu si acizi grasi esentiali.
- Consumati linte, porumb si nuci. Ele contin acid glutamic care reduce prostata marita.
- Reduceti consumul de produse lactate, carbohidrati rafinati si bauturile cu cafeina.
- Beti ceai de iarba de urzica - se prepara o infuzie din 1 lingurita de iarba de urzica la o cana de apa. Se beau 2 cani pe zi, una dimineata, iar cea de a doua intre masa de pranz si seara. Ceaiul este indicat in hipertrofii de prostata, dar si in dismenoree, afectiuni respiratorii, sangerari nazale, ulceratii ale pielii si varice.
Adenomul de prostata
Aceast tip de afectiune este cea mai frecventa dintre tumorile benigne intalnite la barbat. Principala sa caracteristica este ca se dezvolta in interiorul prostatei. Adenomul de prostata apare de obicei dupa varsta de 50 de ani, insa incidenta maxima este dupa varsta de 60 de ani. Exista insa un procent de 10% din cazuri cand aceasta afectiune poate aparea si la barbatii tineri.
Semnele bolii
1. Principalul semn al bolii este reprezentat de tulburarile de urinare. Primul simptom, si cel mai frecvent, este urinarea frecventa, in special in a doua jumatate a noptii, acest aspect avand si repercursiuni asupra bolnavului prin faptul ca aceasta trezire noaptea deranjeaza si oboseste bolnavul.
2. Avand in vedere ca prostata se situeaza si isi dezvolta volumul in jurul canalului de evacuare al urinei, apare urinarea dureroasa, dificila, cu eforturi. Bolnavul trebuie sa astepte pana la aparitia primului jet de urina, forta de proiectie a jetului urinar scazand considerabil. In cazul aparitiei acestor simptome este necesara prezentarea la medicul urolog, pentru un consult de specialitate, iar laboratorul va realiza analiza specifica pentru prostata, asa numita analiza PSA. Valorile mai mari ale indicelui PSA reprezinta un indiciu despre natura maligna a bolii.
3. In diverse cazuri pot aparea asociat complicatii, cum ar fi: sange in urina, retentia completa sau incompleta de urina, hidronefroza, infectia rinichilor care la randul ei poate conduce la insuficienta renala.
Tratamentul naturist pentru adenomul de prostata
- Extractul hidroalcoolic de pufulita - contine polifenoli, saponozide, taninuri, ulei volatil, antociani si aminoacizi esentiali. Mod de utilizare: intern, 15-20 picaturi diluate in 50 ml de apa de 3 ori pe zi cu 30 de minute inainte de masa. Are proprietati regeneratoare ale tesuturilor, dezinfectante, decongestionale, hemostatice si antiinflamatoare.
- Ceaiul din iarba de pufulita - se folosesc fragmente de iarba de pufulita cu flori mici recoltate in timpul infloririi si uscate dupa recoltare. Ceaiul are proprietati regeneratoare ale tesuturilor (ajutand astfel la vindecarea celulelor de la nivelul prostatei), antiinflamatoare (reducand inflamatia de la nivelul prostatei si a canalului urinar din acea zona), hemostatice si decongestionale. Mod de utilizare: intern infuzie din 1-2 g la 200 ml apa clocotita. Se lasa in repaus 15-20 min, apoi se strecoara. Se beau 2-3 cani pe zi cu 30 min inainte de masa.
- Baile terapeutice sunt foarte indicate in tratamentul adenomului de prostata. Astfel, se recomanda bai de sezut care vor contine urmatoarele ingrediente: jumatate de pumn de flori de iarba neagra, un pumn flori de paducel, limba mielului, frunze proaspete de rostopasca, radacina de nalba data prin razatoare.
- Tratamentul prin reflexoterapie. Toate manifestarile acestei boli pot fi tratate cu eficienta maxima prin reflexoterapie. Utilizarea acestui tratament implica masarea, o data sau de doua ori pe zi, a zonelor suprarenale (pentru stimularea degajarii de cortizon), a zonelor uretrelor cat si a vezicii urinare (pentru stimularea eliminarii produsilor toxici) si a zonei prostatei (pentru a determina imbunatatirea circulatiei sangvine aferente acestui organ, ceea ce va genera la randul ei revenirea prostatei la un nivel normal, prin micsorarea inflamatiei locale.
- Tratamentul chirurgical. Formele avansate de boala necesita tratament chirurgical. Acesta consta in extirparea, fie pe cale transuretrala, fara incizie, fie transvezicala a adenomului de prostata.
Inflamarea prostatei
Inflamarea prostatei se numeste prostatita. Pentru a ne putea da seama daca suferim de prostatita se impune prezentarea simptomelor specifice acestei afectiuni:
- dureri perineale, ca localizare acestea fiind situate intre anus, scrot si penis
- oboseala
- apetit sexual diminuat
- tulburari la urinat (durere, urina tulbure, cu sange sau cu miros alterat)
- febra poate aparea uneori.
Cauzele aparitiei prostatitei pot fi rezultatul unei infectii, de obicei transmisa sexual, sau dupa anumite exercitii fizice facute cu vezica plina, de exemplu alergarea.
Cure naturiste pentru tratamentul prostatitei
- La o lingurita cu varf de ceai de rascoage cu flori mici se adauga 250 ml de apa clocotita. Se administreaza 2 cani pe zi, una dimineata si cealalta seara, cu mentiunea ca acest ceai trebuie servit pe stomacul gol.
- Se amesteca urmatoarele ingrediente: 30 g de strugurii ursului, 20 g trei frati patati, 20 g de tataneasa, 20 g urzica moarta, 20 g de muguri de pin, 20 g de galbenele, 20 g de iarba de coada calului, 30 g de coada soricelului, 10 g de salvie si 10 g de frunza de vita-de-vie. Din acest amestec se ia o lingurita si se adauga la 250 ml de apa clocotita. Apoi se infuzeaza 2-3 minute. Ca si mod de administrare se beau 3 cani pe zi, calde, indulcite cu miere, carora li se adauga o lingurita de biter suedez.
- In cazul in care pacientul prezinta retentie urinara, se va administra apa de grau, preparata dupa urmatoarea reteta: 250 g grau care va fi fiert timp de 20 de minute intr-un litru de apa, la foc mic. Apoi se macereaza timp de 10 ore dupa care se strecoara. Ca si mod de intrebuintare a acestei retete se face o cura de 3 saptamani de 2 ori pe an, administrandu-se 100 ml apa de grau dimineata inainte de masa, deci pe stomacul gol. In cazuri de criza se administreaza pana la 150 ml pe zi pe nemancate. Trebuie mentionat ca in timpul acestui tratament se face repaus sexual.
- Ca si tratament suplimentar se recomanda bai de sezut cu apa calda, la care temperatura se creste progresiv. In apa se adauga iarba de coada calului, timp de 20 minute. Aceasta metoda se va repeta de 3 ori pe saptamana.
- Un alt tratament este reprezentat de baia de abur a jumatatii inferioare a corpului, manevra repetata de 2 ori pe saptamana, cate 15-20 minute.
- De asemenea, cataplasma cu lut in forma literei "T" lombo-abdominala si perineala, aplicata de 3 ore pe zi si-a dovedit eficienta.
- La fel de importante sunt si baile de soare, cate una pe zi
Sursa: Autor: dr. Stefan Lazarov, medic urolog Doctor Acasa
Sursa: Revista Tratamente naturiste
Articole
Ingrijirea pielii prin metode naturale
Dieta & Sanatate
Ingrijirea pielii prin metode naturale
Metodele naturiste reprezinta o tendinta de intoarcere la conceptele de baza in ingrijirea pielii, pe fondul faptului ca tot mai multe femei se conving de efectele nocive pe care substantele chimice din produsele cosmetice le pot avea asupra pielii.
Majoritatea produselor cosmetice disponibile pe piata sunt mult prea agresive pentru ten si in loc sa rezolve aspectele pielii carora le sunt dedicate - cum ar fi ridurile sau acneea - mai degraba lasa tenul iritat si rosu. Din aceasta cauza s-a nascut dorinta femeilor de a opta pentru o abordare naturista a ingrijirii pielii.
Alternativa ingrijirii naturiste a pielii
Ingrijirea pielii cu produse care nu contin chimicale, ci doar ingrediente naturale pare sa fie ultima moda in cosmetica. Componentele acestor produse sunt blande si in acelasi timp eficiente, natura oferindu-ne o bogatie incomensurabila de ingrediente.
Daca luati un produs cosmetic natural de pe raft si va uitati pe eticheta veti vedea inscriptionate numele ingredientelor principale, cum ar fi ceaiul verde, aloe vera sau cafeina. Ceaiul verde este un antioxidant puternic si apara pielea de agresiunile mediului inconjurator. Cafeina reduce edemul tesuturilor si calmeaza pielea. Dar acestea sunt doar cateva din lunga lista de noi componente intrate in atentia producatorilor de cosmetice!
Nu trebuie sa va fie frica sa cereti lamuriri vanzatorului legat de aspectele care va sunt neclare privitor la variatele ingrediente sau referitoare la efectele pe care acestea le pot avea asupra pielii dumneavoastra.
Avantajele ingrijirii naturale a pielii
Este momentul sa afli care ingrediente sunt cele mai bune pentru pielea ta si care sunt substantele din cosmeticele sintetice de care trebuie sa te feresti pentru ca pot dauna tenului tau - si in acelasi timp si mediului inconjurator.
Pielea este cel mai mare organ, din punct de vedere medical, si substantele care vin in contact cu pielea sunt la fel de importante ca si cele care sunt introduse in organism prin alimentatie. Substantele naturale sunt acelea care nu au fost prelucrate din punct de vedere chimic, sau au fost prelucrate intr-o foarte mica masura. Ele nu contin adaosuri de chimicale sau ingrediente sintetice, si din acest motiv sunt blande pentru piele si in acelasi timp si eficiente, fara a avea efecte secundare notabile. Cosmeticele naturale sunt biodegradabile, lipsite de toxicitate imediata sau cumulativa si nu dauneaza mediului inconjurator.
Sunt obtinute din diverse plante sau fructe, cum ar fi avocado, strugure, jojoba, floarea-soarelui si germeni de grau - ingrediente sanatoase atat in alimentatie dar si pentru piele. Specialistii sustin ca sanatatea pielii depinde de mai multi factori, cum ar fi stilul de viata sanatos, dieta bogata in nutrienti, exercitiul fizic regulat, ingrijirea corespunzatoare a tenului si protectia pielii. De exemplu, lotiunile naturale ce contin jojoba, floarea-soarelui si ulei de limba mielului sunt usoare, reconfortante si in acelasi timp ofera pielii o cantitate suficienta de nutrienti.
Ingrijirea zilnica a pielii
Ingrijirea zilnica a pielii depinde de tipul de ten al fiecarei persoane in parte; acesta, la randul sau, este determinat genetic.
Exista cinci tipuri de ten:
1. Normal: pielea nu este nici uscata si nici grasa, hidratarea si continutul de grasime fiind perfect echilibrate.
2. Gras: pielea are un aspect gras, stralucitor in anumite incidente ale luminii. Porii sunt dilatati, cu puncte negre si exista tendinta de a face acnee. Se intalneste mai frecvent la adolescenti, acestia avand o secretie sebacee mai dezvoltata.
3. Uscat: pielea este uscata, ca urmare a lipsei sebumului si a hidratarii. Celulele epidermului nu mentin in mod adecvat umiditatea, fapt ce determina aparitia prematura a ridurilor.
4. Tenul mixt: este cel mai des intalnit tip de ten, o parte gras, o parte uscat. Zona T (frunte, nas si barbie) este grasa, in timp ce in restul fetei tenul este normal sau uscat.
5. Tenul imbatranit: incepe sa apara dupa varsta de 25 de ani, prin scaderea secretiei de sebum, a gradului de hidratare, a tonusului muscular si a circulatiei sangvine. Toate aceste aspecte se cumuleaza ducand la aparitia ridurilor si a aspectului de piele zbarcita.
Pasii ingrijirii zilnice a pielii:
Curatarea
• Presupune inlaturarea prafului, a sebumului, a transpiratiei, a celulelor moarte, a bacteriilor si a diverselor produse cosmetice aplicate;
• Pielea normala si uscata necesita curatare de doua ori pe zi, in timp ce tenul gras necesita curatare de cel putin 4-5 ori in fiecare zi;
• Un agent ideal de curatare trebuie sa aiba un pH neutru sau similar celui al pielii normale, intre 5.5 si 6.5.
• Agentii de curatare a tenului cel mai des utilizati sunt sapunurile, care au un pH intre 11 si 14, ceea ce le face perfecte pentru pielea grasa, dar improprii pentru ingrijirea tenului normal sau mixt; din acest motiv, trebuie evitata utilizarea lor in cazul tenului uscat sau imbatranit;
• Ca alternativa la spalatul cu apa si sapun au aparut numerosi agenti de curatare sub forma de lotiuni, geluri, spume sau uleiuri;
• Toate aceste formule au trei ingredienti principali: ulei, ceara si apa, in proportii variabile de la produs la produs, in functie de tipul de ten pentru a carui ingrijire sunt destinate fiecare in parte;
• Uleiurile pentru copii pot fi folosite ca si agenti de curatare pentru pielea uscata;
• Aplicarea unui exfoliant usor pentru 1-2 minute la nivelul fetei o singura data pe saptamana (si de doua ori in cazul tenului gras) are efecte benefice, prin indepartarea celulelor moarte de la suprafata pielii si prin stimularea circulatiei sangelui;
• Toate tipurile de curatare sunt urmate de spalare cu apa din abundenta.
Tonifierea
• Tonifierea urmeaza de obicei curatarii pentru indepartarea prafului si a urmelor de lipide, si ajuta la restaurarea pH-ului natural al pielii, alterat in urma procesului de curatare;
• Ingredientele active sunt alcoolul si apa;
• Tonerul are actiune astringenta si poate fi procurat de cele mai multe ori sub forma de solutii alcoolice de diverse concentratii;
• Tonifierea este un pas optional intre curatare si hidratare;
Hidratarea
• Pielea este rezervorul a 30% din apa intregului organism;
• Apa din piele asigura supletea si elasticitatea pielii;
In conditii atmosferice normale, pielea retine apa din organism prin mai multe mecanisme, dintre care cele mai importante sunt:
- productia de sebum care reduce pierderea de apa din piele;
- productia de NMF - factorul natural de hidratare - care retine apa in celulele epidermului;
- lipidele structurale, cele care unesc si leaga intre ele celulele pielii, printr-o actiune de bariera in fata pierderilor transcutanate de apa.
• Continutul natural de apa este adeseori alterat de diversi factori din mediul inconjurator, si din acest motiv este nevoie sa utilizam agenti hidratanti.
• Agentii hidratanti actioneaza ca o bariera dubla prevenind evaporarea apei dar in acealasi timp si refacand cantitatea de apa pierduta. Ei sunt utilizati dupa curatarea pielii.
Produsele de hidratare intra in doua mari categorii:
1. Umectanti – emulsii ulei in apa – apar ca si lotiuni;
2. Ocluzive – emulsii apa in ulei – utilizati ca si creme.
• Lotiunile ar trebui sa fie preferate pentru aplicare in timpul zilei, cu precadere pe pielea uscata si mixta, si doar rareori aplicate pe tenul gras;
• Cremele pot fi folosite fara mari precautii de 2-3 ori pe zi. Pot fi utilizate ca si creme de noapte pentru tenul normal si cel mixt;
• Agentii de hidratare se absorb in structurile pielii, conducand la aspectul de piele intinerita, cu riduri partial ameliorate;
• Cele mai multe produse hidratante contin factor de protectie solara si protejeaza pielea de actiunea razelor ultraviolete, in plus fata de actiunea principala de umezire.
Ingrijirea faciala
• Produsele de ingrijire faciala au drept scop relaxarea, curatarea, tonifierea si rejuvenarea tenului; exista si numeroase adjuvante corectoare, pentru asigurarea sanatatii pielii.
• O ingrijire faciala presupune urmatorii pasi:
1. Analiza tipului de ten, pentru o selectionare cat mai optima a liniilor de produse care urmeaza sa fie utilizate;
2. Curatarea;
3. Baia de abur;
4. Extragerea punctelor negre;
5. Tonifierea;
6. Masajul - stimuleaza circulatia sangelui in vasele din piele, stimuleaza terminatiile nervoase si tonifica muschii fetei;
7. Mastile faciale - reprezinta de obicei pasul final al unui tratament facial, dar la cererea clientului se poate incheia cu aplicarea de cosmetice faciale.
Ingrijirea fetei
Ingrijirea fetei trebie sa fie o parte integranta a rutinei zilnice in vederea obtinerii sanatatii pielii. Ingrijirea fetei include spalarea, hidratarea, exfolierea si tratamentele faciale. Trebuie alese acele produse care se pot folosi cu usurinta si care sunt dedicate fiecarui tip de ten in parte. Alegerea produselor de catre utilizatorii de produse cosmetice se bazeaza din ce in ce mai mult pe educatia lor medicala.
Ingredientele din cosmeticele naturale:
Nu te poti uita intr-o revista fara sa vezi produse ce contin vitamina C. Vitamina C lumineaza tenul si ii ofera o aparenta de claritate. Extractul de strugure este similar vitaminei C ca si mecanism de actiune, in timp ce uleiul de morcov reduce ridurile si intinereste pielea fetei.
Cand vine vorba despre hidratare, natura nu dezamageste. Printre cei mai des utilizati agenti de hidratare se afla untul de shea si glicerina. Ei ajuta in atragerea umiditatii din atmosfera la nivelul pielii. Uleiul de migdale, ceara de albine si uleiul de avocado sunt agenti emolienti care asigura o hidratare profunda a pielii.
Uleiul de caolin poate fi utilizat in fabricarea mastilor faciale, in timp ce uleiul de chamomile si radacina de lemn dulce au efecte in cazul tenului cu tenta rosie. Multe ingrediente au si o intensa activitate anti-oxidanta, cum ar fi extractul de ceai verde si vitamina E: acestea apara pielea de agresiunile zilnice pe care le sufera din partea mediului inconjurator (agresiuni chimice, raze ultraviolete s.a.)
Ingrijirea corporala
Ingrijirea naturista este si ingrijirea cea mai sanatoasa pentru pielea noastra. Ea utilizeaza doar uleiuri si lotiuni naturale, mult mai sanatoase comparativ cu unguentele derivate din chimicale sintetice. Ingrijirea naturala a pielii este de fapt cea mai sanatoasa metoda de ingrijire.
Odata inceputa cura cu cosmetice naturale, organismul tau iti va multumi si te vei simti mult mai bine. Cosmeticele naturale contin extracte de fructe, vitamine si minerale de provenienta strict naturala.
Pielea raspunde foarte bine la cosmeticele naturale. Si este si de asteptat sa fie asa, intrucat in definitiv ingredientele din cosmeticele naturale sunt si cele intalnite in alimentatia sanatoasa zilnica. Cosmeticele naturale pot fi procurate din multe magazine, multe dintre ele avand si reprezentante virtuale care pot fi accesate cu ajutorul internetului.
Produsele cosmetice naturale destinate ingrijirii pielii
De ce cosmetice naturale?
• Pielea este prima bariera in fata agresiunilor substantelor si toxinelor din mediul inconjurator;
• Praful, murdaria, poluantii si alti agenti nocivi patrund in corp prin piele mult mai usor decat pe cale alimentara;
• Sute de chimicale si toxine gasite in cele mai multe dintre produsele cosmetice standard au si efecte negative asupra mediului inconjurator; acest efect este inca in studii.
• Cercetatorii americani au stabilit ca multe dintre chimicalele din produsele de igiena personala sunt printre cele mai importante cauze ale poluarii apei din Statele Unite.
De ce sa otravesti atat mediul inconjurator cat si propriul organism cu poluanti si chimicale?
Cosmeticele naturale sunt mai sanatoase pentru organismul tau, pentru pielea ta si chiar si pentru mediu. Dar pentru ca in continuare multe produse afiseaza eticheta de „natural”, este recomandat sa studiati cu atentie etichetele produselor pentru a va asigura daca un produs este sau nu cu adevarat un produs cosmetic natural.
Etichetele produselor cosmetice
Un aspect foarte important atunci cand alegem un produs cosmetic este sa ne uitam cu mare atentie pe eticheta acestuia. Administratia Americana a Medicamentelor a clasificat cosmeticele in 13 categorii, fara a stabili insa si reguli foarte stricte in ceea ce le priveste. Actualmente se sustine ideea coform careia orice producator poate adauga ingredientele pe care le doreste, fara aprobare din partea guvenului american. Chiar daca 7 toxine au fost respinse categoric, multe dintre cele utilizate in prezent, chiar cu toate avizele, contin si ele substante toxice sau carcinogenice. Bugetul Agentiei Nationale Americane a Medicamentelor (FDA) are prevazut pentru verificarea produselor cosmetice mai putin de un singur procent din total.
Multe produse comerciale de ingrijire a pielii contin substante cancerigene si toxice; in mod surprinzator, nici angajatii firmelor care produc aceste cosmetice si care lucreaza zilnic cu aceste substante nu sunt supusi unor testari medicale regulate. Multe substante sunt considerate ca fiind inofensive, dar ele se pot acumula in organism si ar putea crea probleme de sanatate la distanta de zeci de ani.
Acesta este motivul pentru care exista multe dezbateri si confuzii privitoare la cosmeticele naturale. Daca un produs se lauda cu continutul lui bogat in ingrediente naturale, acestea ar trebui sa apara inscriptionate ca atare pe eticheta. Mai mult, ar trebui ca ordinea de listare a ingredientelor pe eticheta produsului sa fie ordonata in sensul scaderii ponderii compusilor utilizati in preparare.
Daca vreunul dintre ingredienti nu vi se pare in regula sau daca nu cunoasteti actiunea sa, puteti cauta informatii legate de acesta online, utilizand motoarele de cautare. Ingredientele nesanatoase trebuie eliminate si evitate pe cat posibil. Dupa cum este bine sa eliminati chimicalele din alimentatie, acelasi lucru trebuie facut si in cazul toxinelor care ne pot afecta pielea.
Sursa: Sfatul Medicului
Ingrijirea pielii prin metode naturale
Metodele naturiste reprezinta o tendinta de intoarcere la conceptele de baza in ingrijirea pielii, pe fondul faptului ca tot mai multe femei se conving de efectele nocive pe care substantele chimice din produsele cosmetice le pot avea asupra pielii.
Majoritatea produselor cosmetice disponibile pe piata sunt mult prea agresive pentru ten si in loc sa rezolve aspectele pielii carora le sunt dedicate - cum ar fi ridurile sau acneea - mai degraba lasa tenul iritat si rosu. Din aceasta cauza s-a nascut dorinta femeilor de a opta pentru o abordare naturista a ingrijirii pielii.
Alternativa ingrijirii naturiste a pielii
Ingrijirea pielii cu produse care nu contin chimicale, ci doar ingrediente naturale pare sa fie ultima moda in cosmetica. Componentele acestor produse sunt blande si in acelasi timp eficiente, natura oferindu-ne o bogatie incomensurabila de ingrediente.
Daca luati un produs cosmetic natural de pe raft si va uitati pe eticheta veti vedea inscriptionate numele ingredientelor principale, cum ar fi ceaiul verde, aloe vera sau cafeina. Ceaiul verde este un antioxidant puternic si apara pielea de agresiunile mediului inconjurator. Cafeina reduce edemul tesuturilor si calmeaza pielea. Dar acestea sunt doar cateva din lunga lista de noi componente intrate in atentia producatorilor de cosmetice!
Nu trebuie sa va fie frica sa cereti lamuriri vanzatorului legat de aspectele care va sunt neclare privitor la variatele ingrediente sau referitoare la efectele pe care acestea le pot avea asupra pielii dumneavoastra.
Avantajele ingrijirii naturale a pielii
Este momentul sa afli care ingrediente sunt cele mai bune pentru pielea ta si care sunt substantele din cosmeticele sintetice de care trebuie sa te feresti pentru ca pot dauna tenului tau - si in acelasi timp si mediului inconjurator.
Pielea este cel mai mare organ, din punct de vedere medical, si substantele care vin in contact cu pielea sunt la fel de importante ca si cele care sunt introduse in organism prin alimentatie. Substantele naturale sunt acelea care nu au fost prelucrate din punct de vedere chimic, sau au fost prelucrate intr-o foarte mica masura. Ele nu contin adaosuri de chimicale sau ingrediente sintetice, si din acest motiv sunt blande pentru piele si in acelasi timp si eficiente, fara a avea efecte secundare notabile. Cosmeticele naturale sunt biodegradabile, lipsite de toxicitate imediata sau cumulativa si nu dauneaza mediului inconjurator.
Sunt obtinute din diverse plante sau fructe, cum ar fi avocado, strugure, jojoba, floarea-soarelui si germeni de grau - ingrediente sanatoase atat in alimentatie dar si pentru piele. Specialistii sustin ca sanatatea pielii depinde de mai multi factori, cum ar fi stilul de viata sanatos, dieta bogata in nutrienti, exercitiul fizic regulat, ingrijirea corespunzatoare a tenului si protectia pielii. De exemplu, lotiunile naturale ce contin jojoba, floarea-soarelui si ulei de limba mielului sunt usoare, reconfortante si in acelasi timp ofera pielii o cantitate suficienta de nutrienti.
Ingrijirea zilnica a pielii
Ingrijirea zilnica a pielii depinde de tipul de ten al fiecarei persoane in parte; acesta, la randul sau, este determinat genetic.
Exista cinci tipuri de ten:
1. Normal: pielea nu este nici uscata si nici grasa, hidratarea si continutul de grasime fiind perfect echilibrate.
2. Gras: pielea are un aspect gras, stralucitor in anumite incidente ale luminii. Porii sunt dilatati, cu puncte negre si exista tendinta de a face acnee. Se intalneste mai frecvent la adolescenti, acestia avand o secretie sebacee mai dezvoltata.
3. Uscat: pielea este uscata, ca urmare a lipsei sebumului si a hidratarii. Celulele epidermului nu mentin in mod adecvat umiditatea, fapt ce determina aparitia prematura a ridurilor.
4. Tenul mixt: este cel mai des intalnit tip de ten, o parte gras, o parte uscat. Zona T (frunte, nas si barbie) este grasa, in timp ce in restul fetei tenul este normal sau uscat.
5. Tenul imbatranit: incepe sa apara dupa varsta de 25 de ani, prin scaderea secretiei de sebum, a gradului de hidratare, a tonusului muscular si a circulatiei sangvine. Toate aceste aspecte se cumuleaza ducand la aparitia ridurilor si a aspectului de piele zbarcita.
Pasii ingrijirii zilnice a pielii:
Curatarea
• Presupune inlaturarea prafului, a sebumului, a transpiratiei, a celulelor moarte, a bacteriilor si a diverselor produse cosmetice aplicate;
• Pielea normala si uscata necesita curatare de doua ori pe zi, in timp ce tenul gras necesita curatare de cel putin 4-5 ori in fiecare zi;
• Un agent ideal de curatare trebuie sa aiba un pH neutru sau similar celui al pielii normale, intre 5.5 si 6.5.
• Agentii de curatare a tenului cel mai des utilizati sunt sapunurile, care au un pH intre 11 si 14, ceea ce le face perfecte pentru pielea grasa, dar improprii pentru ingrijirea tenului normal sau mixt; din acest motiv, trebuie evitata utilizarea lor in cazul tenului uscat sau imbatranit;
• Ca alternativa la spalatul cu apa si sapun au aparut numerosi agenti de curatare sub forma de lotiuni, geluri, spume sau uleiuri;
• Toate aceste formule au trei ingredienti principali: ulei, ceara si apa, in proportii variabile de la produs la produs, in functie de tipul de ten pentru a carui ingrijire sunt destinate fiecare in parte;
• Uleiurile pentru copii pot fi folosite ca si agenti de curatare pentru pielea uscata;
• Aplicarea unui exfoliant usor pentru 1-2 minute la nivelul fetei o singura data pe saptamana (si de doua ori in cazul tenului gras) are efecte benefice, prin indepartarea celulelor moarte de la suprafata pielii si prin stimularea circulatiei sangelui;
• Toate tipurile de curatare sunt urmate de spalare cu apa din abundenta.
Tonifierea
• Tonifierea urmeaza de obicei curatarii pentru indepartarea prafului si a urmelor de lipide, si ajuta la restaurarea pH-ului natural al pielii, alterat in urma procesului de curatare;
• Ingredientele active sunt alcoolul si apa;
• Tonerul are actiune astringenta si poate fi procurat de cele mai multe ori sub forma de solutii alcoolice de diverse concentratii;
• Tonifierea este un pas optional intre curatare si hidratare;
Hidratarea
• Pielea este rezervorul a 30% din apa intregului organism;
• Apa din piele asigura supletea si elasticitatea pielii;
In conditii atmosferice normale, pielea retine apa din organism prin mai multe mecanisme, dintre care cele mai importante sunt:
- productia de sebum care reduce pierderea de apa din piele;
- productia de NMF - factorul natural de hidratare - care retine apa in celulele epidermului;
- lipidele structurale, cele care unesc si leaga intre ele celulele pielii, printr-o actiune de bariera in fata pierderilor transcutanate de apa.
• Continutul natural de apa este adeseori alterat de diversi factori din mediul inconjurator, si din acest motiv este nevoie sa utilizam agenti hidratanti.
• Agentii hidratanti actioneaza ca o bariera dubla prevenind evaporarea apei dar in acealasi timp si refacand cantitatea de apa pierduta. Ei sunt utilizati dupa curatarea pielii.
Produsele de hidratare intra in doua mari categorii:
1. Umectanti – emulsii ulei in apa – apar ca si lotiuni;
2. Ocluzive – emulsii apa in ulei – utilizati ca si creme.
• Lotiunile ar trebui sa fie preferate pentru aplicare in timpul zilei, cu precadere pe pielea uscata si mixta, si doar rareori aplicate pe tenul gras;
• Cremele pot fi folosite fara mari precautii de 2-3 ori pe zi. Pot fi utilizate ca si creme de noapte pentru tenul normal si cel mixt;
• Agentii de hidratare se absorb in structurile pielii, conducand la aspectul de piele intinerita, cu riduri partial ameliorate;
• Cele mai multe produse hidratante contin factor de protectie solara si protejeaza pielea de actiunea razelor ultraviolete, in plus fata de actiunea principala de umezire.
Ingrijirea faciala
• Produsele de ingrijire faciala au drept scop relaxarea, curatarea, tonifierea si rejuvenarea tenului; exista si numeroase adjuvante corectoare, pentru asigurarea sanatatii pielii.
• O ingrijire faciala presupune urmatorii pasi:
1. Analiza tipului de ten, pentru o selectionare cat mai optima a liniilor de produse care urmeaza sa fie utilizate;
2. Curatarea;
3. Baia de abur;
4. Extragerea punctelor negre;
5. Tonifierea;
6. Masajul - stimuleaza circulatia sangelui in vasele din piele, stimuleaza terminatiile nervoase si tonifica muschii fetei;
7. Mastile faciale - reprezinta de obicei pasul final al unui tratament facial, dar la cererea clientului se poate incheia cu aplicarea de cosmetice faciale.
Ingrijirea fetei
Ingrijirea fetei trebie sa fie o parte integranta a rutinei zilnice in vederea obtinerii sanatatii pielii. Ingrijirea fetei include spalarea, hidratarea, exfolierea si tratamentele faciale. Trebuie alese acele produse care se pot folosi cu usurinta si care sunt dedicate fiecarui tip de ten in parte. Alegerea produselor de catre utilizatorii de produse cosmetice se bazeaza din ce in ce mai mult pe educatia lor medicala.
Ingredientele din cosmeticele naturale:
Nu te poti uita intr-o revista fara sa vezi produse ce contin vitamina C. Vitamina C lumineaza tenul si ii ofera o aparenta de claritate. Extractul de strugure este similar vitaminei C ca si mecanism de actiune, in timp ce uleiul de morcov reduce ridurile si intinereste pielea fetei.
Cand vine vorba despre hidratare, natura nu dezamageste. Printre cei mai des utilizati agenti de hidratare se afla untul de shea si glicerina. Ei ajuta in atragerea umiditatii din atmosfera la nivelul pielii. Uleiul de migdale, ceara de albine si uleiul de avocado sunt agenti emolienti care asigura o hidratare profunda a pielii.
Uleiul de caolin poate fi utilizat in fabricarea mastilor faciale, in timp ce uleiul de chamomile si radacina de lemn dulce au efecte in cazul tenului cu tenta rosie. Multe ingrediente au si o intensa activitate anti-oxidanta, cum ar fi extractul de ceai verde si vitamina E: acestea apara pielea de agresiunile zilnice pe care le sufera din partea mediului inconjurator (agresiuni chimice, raze ultraviolete s.a.)
Ingrijirea corporala
Ingrijirea naturista este si ingrijirea cea mai sanatoasa pentru pielea noastra. Ea utilizeaza doar uleiuri si lotiuni naturale, mult mai sanatoase comparativ cu unguentele derivate din chimicale sintetice. Ingrijirea naturala a pielii este de fapt cea mai sanatoasa metoda de ingrijire.
Odata inceputa cura cu cosmetice naturale, organismul tau iti va multumi si te vei simti mult mai bine. Cosmeticele naturale contin extracte de fructe, vitamine si minerale de provenienta strict naturala.
Pielea raspunde foarte bine la cosmeticele naturale. Si este si de asteptat sa fie asa, intrucat in definitiv ingredientele din cosmeticele naturale sunt si cele intalnite in alimentatia sanatoasa zilnica. Cosmeticele naturale pot fi procurate din multe magazine, multe dintre ele avand si reprezentante virtuale care pot fi accesate cu ajutorul internetului.
Produsele cosmetice naturale destinate ingrijirii pielii
De ce cosmetice naturale?
• Pielea este prima bariera in fata agresiunilor substantelor si toxinelor din mediul inconjurator;
• Praful, murdaria, poluantii si alti agenti nocivi patrund in corp prin piele mult mai usor decat pe cale alimentara;
• Sute de chimicale si toxine gasite in cele mai multe dintre produsele cosmetice standard au si efecte negative asupra mediului inconjurator; acest efect este inca in studii.
• Cercetatorii americani au stabilit ca multe dintre chimicalele din produsele de igiena personala sunt printre cele mai importante cauze ale poluarii apei din Statele Unite.
De ce sa otravesti atat mediul inconjurator cat si propriul organism cu poluanti si chimicale?
Cosmeticele naturale sunt mai sanatoase pentru organismul tau, pentru pielea ta si chiar si pentru mediu. Dar pentru ca in continuare multe produse afiseaza eticheta de „natural”, este recomandat sa studiati cu atentie etichetele produselor pentru a va asigura daca un produs este sau nu cu adevarat un produs cosmetic natural.
Etichetele produselor cosmetice
Un aspect foarte important atunci cand alegem un produs cosmetic este sa ne uitam cu mare atentie pe eticheta acestuia. Administratia Americana a Medicamentelor a clasificat cosmeticele in 13 categorii, fara a stabili insa si reguli foarte stricte in ceea ce le priveste. Actualmente se sustine ideea coform careia orice producator poate adauga ingredientele pe care le doreste, fara aprobare din partea guvenului american. Chiar daca 7 toxine au fost respinse categoric, multe dintre cele utilizate in prezent, chiar cu toate avizele, contin si ele substante toxice sau carcinogenice. Bugetul Agentiei Nationale Americane a Medicamentelor (FDA) are prevazut pentru verificarea produselor cosmetice mai putin de un singur procent din total.
Multe produse comerciale de ingrijire a pielii contin substante cancerigene si toxice; in mod surprinzator, nici angajatii firmelor care produc aceste cosmetice si care lucreaza zilnic cu aceste substante nu sunt supusi unor testari medicale regulate. Multe substante sunt considerate ca fiind inofensive, dar ele se pot acumula in organism si ar putea crea probleme de sanatate la distanta de zeci de ani.
Acesta este motivul pentru care exista multe dezbateri si confuzii privitoare la cosmeticele naturale. Daca un produs se lauda cu continutul lui bogat in ingrediente naturale, acestea ar trebui sa apara inscriptionate ca atare pe eticheta. Mai mult, ar trebui ca ordinea de listare a ingredientelor pe eticheta produsului sa fie ordonata in sensul scaderii ponderii compusilor utilizati in preparare.
Daca vreunul dintre ingredienti nu vi se pare in regula sau daca nu cunoasteti actiunea sa, puteti cauta informatii legate de acesta online, utilizand motoarele de cautare. Ingredientele nesanatoase trebuie eliminate si evitate pe cat posibil. Dupa cum este bine sa eliminati chimicalele din alimentatie, acelasi lucru trebuie facut si in cazul toxinelor care ne pot afecta pielea.
Sursa: Sfatul Medicului
marți, 5 iulie 2011
Reteta pentru prepararea Bitter-ului suedez.
Bitter suedez - recomandari si reteta pentru preparare
Tratamente
Scris de Raluca Bucșa
A fost redescoperit in urma cu doua decenii de catre o fitoterapeuta de origine austriaca. Un remediu despre care experimentata cunoscatoare a plantelor spunea ca este un panaceu universal, ajutand in vindecarea tuturor bolilor.In timp, tinctura - un veritabil amestec de ierburi tamaduitoare,a dovedit ca are efecte benefice asupra sanatatii.Bitterul suedez a devenit intre altele si un simbol al reinvierii traditiei de vindecare cu plante.
Pentru uz intern
Se administreaza de regula 1-2 lingurite din preparat, inainte de mesele principale, diluate in apa plata sau ceai.
- pentru indigestie, balonare, dischinezie biliara.
Se ia cate o lingurita de bitter, diluata in jumatate de cana de apa, de patru ori pe zi, inainte de masa. In cazurile de indigestie, se poate administra imediat ce apar simptomele neplacute o doza mai mare de bitter - 2 lingurite intr-un pahar cu apa.
- afectiuni hepatice cronice.
Plantele amare ale bitterului actioneaza cu mare putere in sensul decongestionarii si regenerarii ficatului. Se administreaza cate o lingurita, de 3 ori pe zi, intr-o cana de apa (250 ml), pe stomacul gol. Se vor face cure de cate 2-3 saptamani, urmate apoi de o saptamana de pauza.
- anorexie, anorexie psihica
Inca din primele zile ale administrarii bitterului se declanseaza o senzatie naturala de foame, simultan cu trezirea unui neobisnuit tonus psihic si a poftei de viata, stari care trebuie de altfel sa caracterizeze orice om sanatos. Aceasta conduce la o normalizare ponderala gradata, prin echilibrarea functiilor digestive, ca si a starilor emotionale. Se vor lua 3 mese pe zi, bitterul fiind administrat cu 20 de minute inainte de fiecare masa, in doza de 1-2 lingurite la o cana cu apa.
- boli de piele
Se face o cura de o luna cu bitter suedez, din care se administreaza cate o lingurita intr-un pahar cu apa, de trei ori pe zi, pe stomacul gol. Efectele se instaleaza gradat, dar sunt persistente, fapt ce va fi usor constatat la cei predispusi la eczeme ori acnee, precum si la cei care nu pot sa scape de unele infectii cu ciuperci sau bacterii cu localizare pe piele.
- afectiuni alergice
Bitterul se foloseste in cure de doua luni. Se administreaza de patru ori pe zi, cate o lingurita de bitter diluata intr-un pahar cu apa. Modul de actiune a preparatului in cazul acestor afectiuni nu este inca pe deplin elucidat, se pare insa ca efectul tonifiant si purificator puternic asupra principalelor organe de eliminare si drenare din corp (ficat, rinichi, plamani), conduce gradat la o reglare a reactiilor imunitare ale organismului.
- tulburari menstruale (ciclu menstrual neregulat, dureros, abundent)
Administrarea se realizeaza intr-un mod aparte: cu 4-5 zile inaintea menstruatiei, se administreaza cate o lingurita de trei ori pe zi, iar in primele doua zile in care ciclul menstrual s-a declansat, se administreaza cate o jumatate de lingurita de 5-6 ori pe zi, diluata intr-un pahar cu apa.
- cistita, infectii renale
Sunt afectiuni in care bitterul exercita printre cele mai puternice efecte. Se administreaza cate o lingurita de patru ori pe zi in 250 ml de apa (se consuma astfel zilnic un litru de apa cu preparat). In cazurile de criza, se vor aplica suplimentar comprese calde cu bitter pe zona vezicii urinare sau a rinichilor, dupa caz.
- viermi intestinali
Se administreaza de trei ori pe zi cate o lingurita de bitter suedez, diluat intr-un pahar cu apa.
- guturai (raceala), gripa
Bitterul se administreaza din trei in trei ore, pe intreaga durata a zilei, in doza de o jumatate de lingurita-o lingurita la un pahar cu apa. Are efecte de eliberare treptata a cailor respiratorii, de reducere a inflamatiilor si a durerilor gatului, de usurare a respiratiei si reglare a temperaturii in caz de febra. De asemenea, are efecte de stimulare imunitara.
- febra
Este recomandat ca bitterul sa fie administrat chiar de la inceputul declansarii starilor febrile. In aceste cazuri, in primele zile se va administra din doua in doua ore,cate o lingurita la o jumatate de pahar cu apa. Alimentatia trebuie sa fie foarte usoara in acest interval, bazata mai mult pe legume, fructe si bauturi naturale (sucuri proaspete din citrice sau apa plata). Odata cu reducerea temperaturii, remediul se administreaza normal, cate o lingurita de trei ori pe zi.
- stari de greata dimineata, migrene
Se administreaza atat preventiv, cate o lingurita de trei ori pe zi, cat si ca adjuvant in cazul in care au aparut aceste stari - cate o lingurita din ora in ora, dar nu mai mult de 5 administrari zilnic.
- reumatism, guta
Bitterul are un efect pe termen lung in cazul acestor boli, prin declansarea proceselor de mobilizare si eliminare a toxinelor din tot corpul. Se va folosi in cure de lunga durata (3 luni), timp in care se administreaza de patru ori pe zi cate o lingurita de preparat la o cana cu apa, pe stomacul gol. Dupa o pauza de o luna, cura se poate relua de mai multe ori.
- boli cardiace, asociate cu valori crescute ale colesterolului
Bitterul suedez reduce valorile colesterolului, ajuta la mentinerea tineretii si flexibilitatii vaselor de sange, avand si efecte tonice cardiace. Se administreaza in tratamente de minimum doua luni, timp in care se iau cate 3 lingurite pe zi.
- boli ale pancreasului, adjuvant in diabet
Se iau 3-4 lingurite de bitter pe zi, diluate in apa. Plantele amare din compozitia sa au efecte tonice si antiinflamatoare asupra pancreasului.
- adjuvant in boala canceroasa
Este recomandat mai ales pentru stimularea poftei de mancare, reducerea senzatiei de greata si, eventual, a febrei. In plus, are efecte de stimulare a imunitatii, motiv pentru care poate fi un ajutor pretios in acesta afectiune. Se ia o lingurita diluata in jumatate de pahar cu apa, inaintea fiecarei mese.
Pentru uz extern
- dureri de cap, tulburari nervoase posttraumatice
Se pune pe ceafa o compresa cu bitter suedez, care se tine minimum 30 de minute.
- rani, cicatrice persistente
Se spala ranile cu un tampon bine inmuiat in preparat. Se stoarce apoi tamponul de vata inmuiata in bitter suedez deasupra locului tratat, asa incat pe zona afectata sa se formeze o crusta de preparat.
- arsuri usoare si medii
Se aplica cu ajutorul unui tampon de vata bitter pe locul afectat.
- tromboflebita
Se pun comprese cu bitter suedez pe zona afectata.
- luxatii, entorse
Zilnic, se tine vreme de doua ore o compresa pe zona articulatiei accidentate.
- intepaturi de insecte
Se scoate acul, dupa care se aplica o compresa inmuiata in bitter.
Profilactic, se iau 2 lingurite/zi, una dimineata si una seara. Lingurita de bitter suedez se dilueaza in 125 ml ceai de plante sau apa si se ia cu 1/2 ora inainte de masa.
In bolile maligne se iau 2-3 linguri/zi dupa cum urmeaza: cate o lingura diluata in 125 ml apa sau ceai de plante, prima se ia cu 1/2 ora inainte de masa de dimineata iar celelalte cu 1/2 ora dupa masa.
Pentru uz intern, datorita concentratiei destul de mari de alcool, nu va fi de regula administrat nediluat. Exceptie vor face doar cazurile in care este contraindicat aportul masiv de lichide in corp. Intrucat contine plante cu efecte abortive (pelin, angelica), nu va fi administrat intern femeilor gravide.
Pentru uz extern, va fi folosit sub forma de comprese, dupa ce se da in prealabil un strat protector cu crema de galbenele pe portiunea de piele care va fi tratata. De asemenea, dupa aplicarea pe portiunea de piele, va fi lasata la aer macar un sfert de ora, pentru a se zvanta. In cazul in care apar senzatii de arsura ori maceratia puternica a tegumentelor, tratamentul va fi intrerupt temporar.
Plantele folosite sunt urmatoarele:
- 30 gr aloe - frunze ,10 gr rasina de brad ,5 gr sofran (radacina) sau stanjenel (radacina) ,10 gr salcam (flori) ,10 gr dafin (frunze) sau scortisoara pisata ,20 gr frasin (frunze) ,10 gr fenicul sau anason, 20 gr troscot sau radacina de rubarba ,20 gr gentiana (sau 50 gr pelin si 5 gr anghinare) ,10 gr scaiete (radacina) ,10 gr angelica,20 gr ienupar (boabe pisate),20 gr soc,30 gr tintaur, 20 gr tataneasa ,20 gr rostopasca ,20 gr salvie,20 gr odolean ,20 gr coriandru ,20 gr anghinare ,30 gr galbenele ,30 gr sunatoare ,25 gr ciubotica cucului , 30 gr urzica ,30 gr pufulita cu flori mici ,30 gr coada calului ,30 gr coada soricelului ,30 gr unguras ,25 gr traista ciobanului ,25 gr vasc ,30 gr pedicuta ,25 gr osul iepurelui ,30 gr cimbru ,30 gr patlagina
Acest amestec se pune in 3 litri de alcool de 38-40°; se amesteca de doua ori/ zi si se lasa la macerat 14 zile, dupa care se strecoara prin tifon si se toarna in sticle mici de culoare inchisa. Pot fi pastrate ani. Cu cat sta mai mult, cu atat are efect mai bun.
Sursa: Tratat de medicina
Tratamente
Scris de Raluca Bucșa
A fost redescoperit in urma cu doua decenii de catre o fitoterapeuta de origine austriaca. Un remediu despre care experimentata cunoscatoare a plantelor spunea ca este un panaceu universal, ajutand in vindecarea tuturor bolilor.In timp, tinctura - un veritabil amestec de ierburi tamaduitoare,a dovedit ca are efecte benefice asupra sanatatii.Bitterul suedez a devenit intre altele si un simbol al reinvierii traditiei de vindecare cu plante.
Pentru uz intern
Se administreaza de regula 1-2 lingurite din preparat, inainte de mesele principale, diluate in apa plata sau ceai.
- pentru indigestie, balonare, dischinezie biliara.
Se ia cate o lingurita de bitter, diluata in jumatate de cana de apa, de patru ori pe zi, inainte de masa. In cazurile de indigestie, se poate administra imediat ce apar simptomele neplacute o doza mai mare de bitter - 2 lingurite intr-un pahar cu apa.
- afectiuni hepatice cronice.
Plantele amare ale bitterului actioneaza cu mare putere in sensul decongestionarii si regenerarii ficatului. Se administreaza cate o lingurita, de 3 ori pe zi, intr-o cana de apa (250 ml), pe stomacul gol. Se vor face cure de cate 2-3 saptamani, urmate apoi de o saptamana de pauza.
- anorexie, anorexie psihica
Inca din primele zile ale administrarii bitterului se declanseaza o senzatie naturala de foame, simultan cu trezirea unui neobisnuit tonus psihic si a poftei de viata, stari care trebuie de altfel sa caracterizeze orice om sanatos. Aceasta conduce la o normalizare ponderala gradata, prin echilibrarea functiilor digestive, ca si a starilor emotionale. Se vor lua 3 mese pe zi, bitterul fiind administrat cu 20 de minute inainte de fiecare masa, in doza de 1-2 lingurite la o cana cu apa.
- boli de piele
Se face o cura de o luna cu bitter suedez, din care se administreaza cate o lingurita intr-un pahar cu apa, de trei ori pe zi, pe stomacul gol. Efectele se instaleaza gradat, dar sunt persistente, fapt ce va fi usor constatat la cei predispusi la eczeme ori acnee, precum si la cei care nu pot sa scape de unele infectii cu ciuperci sau bacterii cu localizare pe piele.
- afectiuni alergice
Bitterul se foloseste in cure de doua luni. Se administreaza de patru ori pe zi, cate o lingurita de bitter diluata intr-un pahar cu apa. Modul de actiune a preparatului in cazul acestor afectiuni nu este inca pe deplin elucidat, se pare insa ca efectul tonifiant si purificator puternic asupra principalelor organe de eliminare si drenare din corp (ficat, rinichi, plamani), conduce gradat la o reglare a reactiilor imunitare ale organismului.
- tulburari menstruale (ciclu menstrual neregulat, dureros, abundent)
Administrarea se realizeaza intr-un mod aparte: cu 4-5 zile inaintea menstruatiei, se administreaza cate o lingurita de trei ori pe zi, iar in primele doua zile in care ciclul menstrual s-a declansat, se administreaza cate o jumatate de lingurita de 5-6 ori pe zi, diluata intr-un pahar cu apa.
- cistita, infectii renale
Sunt afectiuni in care bitterul exercita printre cele mai puternice efecte. Se administreaza cate o lingurita de patru ori pe zi in 250 ml de apa (se consuma astfel zilnic un litru de apa cu preparat). In cazurile de criza, se vor aplica suplimentar comprese calde cu bitter pe zona vezicii urinare sau a rinichilor, dupa caz.
- viermi intestinali
Se administreaza de trei ori pe zi cate o lingurita de bitter suedez, diluat intr-un pahar cu apa.
- guturai (raceala), gripa
Bitterul se administreaza din trei in trei ore, pe intreaga durata a zilei, in doza de o jumatate de lingurita-o lingurita la un pahar cu apa. Are efecte de eliberare treptata a cailor respiratorii, de reducere a inflamatiilor si a durerilor gatului, de usurare a respiratiei si reglare a temperaturii in caz de febra. De asemenea, are efecte de stimulare imunitara.
- febra
Este recomandat ca bitterul sa fie administrat chiar de la inceputul declansarii starilor febrile. In aceste cazuri, in primele zile se va administra din doua in doua ore,cate o lingurita la o jumatate de pahar cu apa. Alimentatia trebuie sa fie foarte usoara in acest interval, bazata mai mult pe legume, fructe si bauturi naturale (sucuri proaspete din citrice sau apa plata). Odata cu reducerea temperaturii, remediul se administreaza normal, cate o lingurita de trei ori pe zi.
- stari de greata dimineata, migrene
Se administreaza atat preventiv, cate o lingurita de trei ori pe zi, cat si ca adjuvant in cazul in care au aparut aceste stari - cate o lingurita din ora in ora, dar nu mai mult de 5 administrari zilnic.
- reumatism, guta
Bitterul are un efect pe termen lung in cazul acestor boli, prin declansarea proceselor de mobilizare si eliminare a toxinelor din tot corpul. Se va folosi in cure de lunga durata (3 luni), timp in care se administreaza de patru ori pe zi cate o lingurita de preparat la o cana cu apa, pe stomacul gol. Dupa o pauza de o luna, cura se poate relua de mai multe ori.
- boli cardiace, asociate cu valori crescute ale colesterolului
Bitterul suedez reduce valorile colesterolului, ajuta la mentinerea tineretii si flexibilitatii vaselor de sange, avand si efecte tonice cardiace. Se administreaza in tratamente de minimum doua luni, timp in care se iau cate 3 lingurite pe zi.
- boli ale pancreasului, adjuvant in diabet
Se iau 3-4 lingurite de bitter pe zi, diluate in apa. Plantele amare din compozitia sa au efecte tonice si antiinflamatoare asupra pancreasului.
- adjuvant in boala canceroasa
Este recomandat mai ales pentru stimularea poftei de mancare, reducerea senzatiei de greata si, eventual, a febrei. In plus, are efecte de stimulare a imunitatii, motiv pentru care poate fi un ajutor pretios in acesta afectiune. Se ia o lingurita diluata in jumatate de pahar cu apa, inaintea fiecarei mese.
Pentru uz extern
- dureri de cap, tulburari nervoase posttraumatice
Se pune pe ceafa o compresa cu bitter suedez, care se tine minimum 30 de minute.
- rani, cicatrice persistente
Se spala ranile cu un tampon bine inmuiat in preparat. Se stoarce apoi tamponul de vata inmuiata in bitter suedez deasupra locului tratat, asa incat pe zona afectata sa se formeze o crusta de preparat.
- arsuri usoare si medii
Se aplica cu ajutorul unui tampon de vata bitter pe locul afectat.
- tromboflebita
Se pun comprese cu bitter suedez pe zona afectata.
- luxatii, entorse
Zilnic, se tine vreme de doua ore o compresa pe zona articulatiei accidentate.
- intepaturi de insecte
Se scoate acul, dupa care se aplica o compresa inmuiata in bitter.
Profilactic, se iau 2 lingurite/zi, una dimineata si una seara. Lingurita de bitter suedez se dilueaza in 125 ml ceai de plante sau apa si se ia cu 1/2 ora inainte de masa.
In bolile maligne se iau 2-3 linguri/zi dupa cum urmeaza: cate o lingura diluata in 125 ml apa sau ceai de plante, prima se ia cu 1/2 ora inainte de masa de dimineata iar celelalte cu 1/2 ora dupa masa.
Pentru uz intern, datorita concentratiei destul de mari de alcool, nu va fi de regula administrat nediluat. Exceptie vor face doar cazurile in care este contraindicat aportul masiv de lichide in corp. Intrucat contine plante cu efecte abortive (pelin, angelica), nu va fi administrat intern femeilor gravide.
Pentru uz extern, va fi folosit sub forma de comprese, dupa ce se da in prealabil un strat protector cu crema de galbenele pe portiunea de piele care va fi tratata. De asemenea, dupa aplicarea pe portiunea de piele, va fi lasata la aer macar un sfert de ora, pentru a se zvanta. In cazul in care apar senzatii de arsura ori maceratia puternica a tegumentelor, tratamentul va fi intrerupt temporar.
Plantele folosite sunt urmatoarele:
- 30 gr aloe - frunze ,10 gr rasina de brad ,5 gr sofran (radacina) sau stanjenel (radacina) ,10 gr salcam (flori) ,10 gr dafin (frunze) sau scortisoara pisata ,20 gr frasin (frunze) ,10 gr fenicul sau anason, 20 gr troscot sau radacina de rubarba ,20 gr gentiana (sau 50 gr pelin si 5 gr anghinare) ,10 gr scaiete (radacina) ,10 gr angelica,20 gr ienupar (boabe pisate),20 gr soc,30 gr tintaur, 20 gr tataneasa ,20 gr rostopasca ,20 gr salvie,20 gr odolean ,20 gr coriandru ,20 gr anghinare ,30 gr galbenele ,30 gr sunatoare ,25 gr ciubotica cucului , 30 gr urzica ,30 gr pufulita cu flori mici ,30 gr coada calului ,30 gr coada soricelului ,30 gr unguras ,25 gr traista ciobanului ,25 gr vasc ,30 gr pedicuta ,25 gr osul iepurelui ,30 gr cimbru ,30 gr patlagina
Acest amestec se pune in 3 litri de alcool de 38-40°; se amesteca de doua ori/ zi si se lasa la macerat 14 zile, dupa care se strecoara prin tifon si se toarna in sticle mici de culoare inchisa. Pot fi pastrate ani. Cu cat sta mai mult, cu atat are efect mai bun.
Sursa: Tratat de medicina
Ceaiurile pentru slabit
Ceaiurile pentru slabit ajuta la purificarea organismului, elimind toxinele acumulate, dar si excesul de apa ,hidrateaza organismul
, reduc riscurile aparitiei bolilor respiratorii si cardiace, previn formarea cheagurilor de sange si au actiune energizanta.
Ceaiul verde este unul dintre cele mai eficiente antioxidante, dizolva grasimile si stopeaza absorbtia acizilor grasi,diminueaza apetitul .
El este indicat in toate dietele, pentru ca ajuta la mentinerea greutatii corporale, la echilibrarea fluidelor in organism si, in plus, inhiba dezvoltarea celulelor nocive in organism si deci previne cancerul, mentinand oraganismul tanar pentru mai mult timp.
Creste arderea de calorii ;ceaiul verde accelereaza metabolismul si cantitatea de grasimi arse creste. Acest proces se numeste termogeneza. Acesta mareste caldura din corp accelerand metabolismul si ca urmare arde caloriile.
Creste nivelul de energie ;ceaiul verde poate trimite semnale catre creier care permit imbunatatirea atitudinii mentale pozitive. Pentru ca el actioneaza in majoritatea partilor din corp, acesta tinde sa puna mintea intr-o stare pozitiva si relaxata, lucru ce face ca organismul sa se simta mai echilibrat si sincronizat.
Ceaiul de soc este unul dintre cele mai recomandate ceaiuri pentru slabit, intrucat elimina toxinele din organism, fiind diuretic si intr-o mica masura laxativ. Pe langa proprietatile diuretice, acesta este si foarte aromat si placut la gust chiar neindulcit.
Iti poti prepara de dimineata un litru de ceai pentru intreaga zi. La un litru de apa ai nevoie de 6 linguri de flori de soc uscate. Ceaiul de soc se prepara prin infuzie, turnand apa clocotita peste flori si lasand acoperit 10-15 minute. Este ideal de consumat cu felii de lamaie.
Ceaiul de menta , ajuta la reglarea digestiei stimuland secretia bilei , ajuta la taierea poftei de mancare. Prepara o infuzie din 2 lingurite de planta uscata sau cateva frunze de planta verde, peste care toarna apa clocotita. Ceaiul de menta este ideal si dupa o masa copioasa, pentru ca ajuta la digestie. Atentie insa, consumat in exces, ceaiul de menta te constipa, fapt ce va ingreuna orice cura de slabire.De aceea, nu bea mai mult de 3 canite pe zi si incerca sa il alternezi cu alte ceaiuri pentru slabit.
Ceaiul negru are proprietati asemanatoare cu ale ceaiului verde, intensificand metabolismul si favorizand arderea grasimilor. Cercetari recente au demonstrat ca doua dintre substantele prezente in ceaiul negru - teaflavina si tearubigina - se comporta asemanator cu insulina, controland nivelul glicemiei.
Ceaiul de coada calului ajuta organismul sa elimine toxinele din sange avand in acelasi timp si o actiune antimicrobiana. Ceaiul se prepara din planta uscata, cam 5 lingurite la 1 litru de apa. Se face un decoct si se bea pe parcursul unei zile.
Ceaiul de urzica are un continut bogat de vitamine si calciu. Stimula imunitatea, taie pofta de mancare prin reglarea glicemiei, previne infectiile urinare si foarte important, previne retentia de apa ,eliminand apa acumulata in exces. Pentru un efect garantat, ceaiul trebuie baut zi de zi pana la doua luni. Se poate prepara sub forma unei infuzii de 4-5 lingurite de frunze uscate de urzica la 1 litru de apa fiarta.Pentru a ajunge la rezultatele dorite este bine sa consumi aproximativ 1 litru de ceai de urzica pe zi (de preferat dimineata si dupa masa de pranz).
Ceaiul de papadie este puternic diuretic,depurativ, sudorific si detoxifiant. Este un bun tonic si ajuta la echilibrarea functiei ficatului, reducand colesterolul . Se consuma cam doua cani de ceai pe zi, preparat din planta uscata - 2 lingurite la o cana de apa fierbinte.
Ceaiul de anghinare ajuta procesul de digestie fiind un excelent tonic hepatic. Se bea timp de o luna cam 2 cani de infuzie de aghinare pe zi. Urmeaza o pauza de doua saptamani dupa care se reia cura.
Ceaiul de urzica este indicat in cura de slabire deoarece are un continut bogat de vitamine si calciu.
Ceaiul din frunze de dude este o alta solutie pentru persoanele care vor sa scape de kilogramele in plus. Se folosesc doar frunzele de dud uscate. Ceaiul se prepara dintr-o lingurita de frunze de dud la 250 de ml de apa clocotita. Se consuma dupa fiecare masa, iar pentru un gust si mai placut poate fi indulcit cu miere.
Alte ceaiuri care sunt foarte eficiente pentru slabit sunt ceaiul de chimenul , are rolul de a absorbi grasimile si taie pofta de mancare ;ceaiul de cimbrisor, care pune metabolismul lenes la lucru, fiind un fel de cofeina naturala, ceaiul de rozmarin, care actioneaza impotriva stratului adipos si ajuta foarte mult la combaterea celulitei si ceaiul de anason, un condiment care protejeaza stomacul si ficatul, care de obicei sunt cele mai afectate in cazul unui regim drastic de slabire.
, reduc riscurile aparitiei bolilor respiratorii si cardiace, previn formarea cheagurilor de sange si au actiune energizanta.
Ceaiul verde este unul dintre cele mai eficiente antioxidante, dizolva grasimile si stopeaza absorbtia acizilor grasi,diminueaza apetitul .
El este indicat in toate dietele, pentru ca ajuta la mentinerea greutatii corporale, la echilibrarea fluidelor in organism si, in plus, inhiba dezvoltarea celulelor nocive in organism si deci previne cancerul, mentinand oraganismul tanar pentru mai mult timp.
Creste arderea de calorii ;ceaiul verde accelereaza metabolismul si cantitatea de grasimi arse creste. Acest proces se numeste termogeneza. Acesta mareste caldura din corp accelerand metabolismul si ca urmare arde caloriile.
Creste nivelul de energie ;ceaiul verde poate trimite semnale catre creier care permit imbunatatirea atitudinii mentale pozitive. Pentru ca el actioneaza in majoritatea partilor din corp, acesta tinde sa puna mintea intr-o stare pozitiva si relaxata, lucru ce face ca organismul sa se simta mai echilibrat si sincronizat.
Ceaiul de soc este unul dintre cele mai recomandate ceaiuri pentru slabit, intrucat elimina toxinele din organism, fiind diuretic si intr-o mica masura laxativ. Pe langa proprietatile diuretice, acesta este si foarte aromat si placut la gust chiar neindulcit.
Iti poti prepara de dimineata un litru de ceai pentru intreaga zi. La un litru de apa ai nevoie de 6 linguri de flori de soc uscate. Ceaiul de soc se prepara prin infuzie, turnand apa clocotita peste flori si lasand acoperit 10-15 minute. Este ideal de consumat cu felii de lamaie.
Ceaiul de menta , ajuta la reglarea digestiei stimuland secretia bilei , ajuta la taierea poftei de mancare. Prepara o infuzie din 2 lingurite de planta uscata sau cateva frunze de planta verde, peste care toarna apa clocotita. Ceaiul de menta este ideal si dupa o masa copioasa, pentru ca ajuta la digestie. Atentie insa, consumat in exces, ceaiul de menta te constipa, fapt ce va ingreuna orice cura de slabire.De aceea, nu bea mai mult de 3 canite pe zi si incerca sa il alternezi cu alte ceaiuri pentru slabit.
Ceaiul negru are proprietati asemanatoare cu ale ceaiului verde, intensificand metabolismul si favorizand arderea grasimilor. Cercetari recente au demonstrat ca doua dintre substantele prezente in ceaiul negru - teaflavina si tearubigina - se comporta asemanator cu insulina, controland nivelul glicemiei.
Ceaiul de coada calului ajuta organismul sa elimine toxinele din sange avand in acelasi timp si o actiune antimicrobiana. Ceaiul se prepara din planta uscata, cam 5 lingurite la 1 litru de apa. Se face un decoct si se bea pe parcursul unei zile.
Ceaiul de urzica are un continut bogat de vitamine si calciu. Stimula imunitatea, taie pofta de mancare prin reglarea glicemiei, previne infectiile urinare si foarte important, previne retentia de apa ,eliminand apa acumulata in exces. Pentru un efect garantat, ceaiul trebuie baut zi de zi pana la doua luni. Se poate prepara sub forma unei infuzii de 4-5 lingurite de frunze uscate de urzica la 1 litru de apa fiarta.Pentru a ajunge la rezultatele dorite este bine sa consumi aproximativ 1 litru de ceai de urzica pe zi (de preferat dimineata si dupa masa de pranz).
Ceaiul de papadie este puternic diuretic,depurativ, sudorific si detoxifiant. Este un bun tonic si ajuta la echilibrarea functiei ficatului, reducand colesterolul . Se consuma cam doua cani de ceai pe zi, preparat din planta uscata - 2 lingurite la o cana de apa fierbinte.
Ceaiul de anghinare ajuta procesul de digestie fiind un excelent tonic hepatic. Se bea timp de o luna cam 2 cani de infuzie de aghinare pe zi. Urmeaza o pauza de doua saptamani dupa care se reia cura.
Ceaiul de urzica este indicat in cura de slabire deoarece are un continut bogat de vitamine si calciu.
Ceaiul din frunze de dude este o alta solutie pentru persoanele care vor sa scape de kilogramele in plus. Se folosesc doar frunzele de dud uscate. Ceaiul se prepara dintr-o lingurita de frunze de dud la 250 de ml de apa clocotita. Se consuma dupa fiecare masa, iar pentru un gust si mai placut poate fi indulcit cu miere.
Alte ceaiuri care sunt foarte eficiente pentru slabit sunt ceaiul de chimenul , are rolul de a absorbi grasimile si taie pofta de mancare ;ceaiul de cimbrisor, care pune metabolismul lenes la lucru, fiind un fel de cofeina naturala, ceaiul de rozmarin, care actioneaza impotriva stratului adipos si ajuta foarte mult la combaterea celulitei si ceaiul de anason, un condiment care protejeaza stomacul si ficatul, care de obicei sunt cele mai afectate in cazul unui regim drastic de slabire.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)