Platfus - picior plat
Piciorul plat, platfus sau arcada cazuta reprezinta o conditie medicala in care arcada plantei colapseaza, iar intreaga suprafata a talpii vine in contact cu solul. La 20% dintre persoane arcada nu se dezvolta niciodata la unul dintre picioare sau ambele.
Piciorul plat la copii este normal datorita grasimii plantei care mascheaza dezvoltarea arcadei si datorita dezvoltarii inca incomplete normale a plantei. Arcada umana plantara se dezvolta in copilarie ca parte a cresterii musculare, ligamentare si osase. Antrenarea piciorului in gimnastica poate facilita formarea arcadei in copilarie intre 4 si 6 ani virsta.
Parintii trebuie sa identifice piciorul plat la copil prin urmarirea mersului, a marginilor externe a plantelor si supravegherea aparitiei simptomelor de durere sau oboseala la ambulatie ale copiilor. Copii care acuza durere in gamba sau in jurul plantei pot dezvolta sau prezenta deja picior plat. Durerea si discomfortul se pot dezvolta si in genunchi.
Piciorul plat progresiv este o deformare frecventa la adulti. In ciuda incidentei semnificative a acestei conditii patofiziologia sa este inca dezbatuta. Termenul cistigat implica unele modificari structurale si fiziologice care determina deformarea piciorului care este structural normal la un moment dat. Insuficienta sau disfunctia tendonului tibial posterior a fost considerat cauza principala a piciorului plat cistigat. Ultimele cercetari au focusat asupra mentinerii statice a arcadei mediale longitudinale. Pacientii cu insuficienta tendonului tibial posterior demonstreaza afectarea ligamentului extensor si a celui interosos talocalcanean. Deoarece patologia ligamentului este la fel de comuna ca si cea a tendonului tibial posterior, medicii favorizeaza folosirea termenului de picior plat cistigat pentru a descrie mai bine aceasta conditie.
Artritele inflamatorii si degenerative pot fi o etiologie posibila. Artrita degenerativa prezinta tipic semne si simptome ale regiunii mijlocii ale plantei cu durere si exostoze. Artritele reumatoide prezinta progresia deformarilor.
Trauma tesuturilor moi si osoase poate conduce la dezvoltarea piciorului plat cistigat. Fractura-dislocare care implica coloana mediala, articulatia Lisfranc si fracturile calcaniene sunt raportate drept cauze ale piciorului plat cistigat datorita maluniunii sau a subluxatiei cronice articulare. Rupturile fasciei plantare determina colapsul progresiv al arcadei longitudinale mediale.
Piciorul plat indus neuropatic reprezinta etiologia cea mai ingrijoratoare a acestei conditii, cuprinzind artropatia Charcot indusa de diabet pina la leziunile maduvei. Colapsul plantei mijlocii secundar neuroartropatiei Charcot necesita alt tip de tratament fata de cel folosit pentru pacientii cu insuficienta a tendonului tibial posterior.
Numeroase etiologii vasculare si degenerative au fost propuse pentru a explica insuficienta tendonului tibial posterior. Evidentele clinice indica faptul ca rupturile sunt frecvente in regiunile cu stressul mecanic cel mai mare, unde tendonul se curbeaza in jurul maleolelor mediale. Aceasta regiune corespunde unei zone relativ avasculare. Fisurile nontraumatice apar de obicei in aceasta localizare hipovasculara sugerind o etiologie posibila de ischemie si tendinoza secundara.
Studiile histopatologice au demonstrat existenta unei zone fibrocartilaginoase in aceiasi localizare anatomica care nu altereaza doar aranjamentul normal al colagenului tendonului, afectind abilitatea tendonului de a contracara fortele de tensiune dar este si subiectul fisurilor. Aceste modificarile determina ruotura colagenului cu tulburarea orientarii si a structurii sale si il predispune la ruptura.
Factori de risc pentru platfus: Alte conditii clinice care contribuie la dezvoltarea disfunctiei tendonului tibial posterior cuprinde diabetul zaharat, expunerea la steroizi sau trauma si interventia chirurgicala din antecedente asupra regiunii mediale a plantei.
Pacientul cu disfunctia tendonului tibial posterior acuza intial durere si tumefiere a gleznei mediale si plantei mijlocii in timpul sustinerii greutatii. In timp pacientul poate observa pierderea arcadei plantei si tendinta de a merge pe marginea interna a plantei. Pacientul dezvolta un schiopatat. Pe masura ce calciiul pacientului determina valgus iar planta anterioara abduce se dezvolta o presiune intre calcaneu si fibula, cu incarcerare dureroasa intre glezna laterala si calcaneu. Se observa modelul anormal al calciului medial si marginii interne a marginii pantofului.
Pacientul este mai intii examinat in pozitie ortostatica pentru a putea compara piciorul simptomatic cu cel asimptomatic. Inlatimea arcadei este masurata si comparata cu piciorul asimptomatic. In stadiile tardive ale disfunctiei tendonului tibial posterior arcada este diminuata iar planta anetrioara in abductie. Degetele vizibile lateral de calcii reprezinta un semn clinic. Demonstrarea unuia sau a mai multor degete vizibile lateral de calcii este normala. In cazul abductiei anormale a plantei se observa mai mult de 3 degete.
Unghiul pe care il formeaza calciul cu axa longitudinala a piciorului inferior trebuie masurat. Unghiul posterior tibiocalcanean este crescut in cazurile de valgus semnificativ al calciiului.
Urmatorul pas este examinarea pacientului in pozitie sezind pe masa de examinare si se palpeaza traiectul tendonului tibial posterior pentru a determina sensibilitatea sa. Tumefierea de-a lungul tendonului poate fi observata si se poate palpa fluid in teaca tendonului. Se testeaza rezistenta tendonului prin mentinerea plantei in flexie plantara si eversia piciorului. In timpul acestei manevre tendonul trebuie sa-si mentina continuitate la palpare. Sinus tarsi si zona fibulara distala sunt zone de incarcerare si trebuie palpate pentru a determina sensibilitatea.
Normal 10-20 de grade dorsiflexie sunt posibile, dar in cazurile de picior plat de lunga durata dorsiflexia este limitata datorita dezvoltarii unei contracturi in flexie plantare. In timpul stadiilor finale ale disfunctiei tendonului tibial posterior articulatia subtalara poate fi fixata in eversie. Se va evalua flexibilitatea plantei prin pronatie si supinatia plantei mentinind calciiul in pozitie neutra. Desi articulatia subtalara poate fi flexibila articulatia tarsala transversa poate deveni fixa in varus prevenind pozitia plantigrada a plantei anterioare.
Stadializarea disfunctiei tendonului tibial posterior:
-stadiul I-caracterizat prin peritendonita si degenerarea tendonului, dar lungimea tendonului ramine normala, acest stadiul prezinta clinic durere si tumefiere de-a lungul tecii tendonului
-stadiul II-tendonul devine elongat si se dezvolta deformarea platfus supla. Desi deformat in sustinerea greutatii, planta sunt corectabila pasiv la pozitie neutra
-stadiul III-apare in timp ce planta posterioara devine rigida in valgus iar pacientul dezvolta deformare platfus rigida
-stadiul IV-se dezvolta pe masura ce ligamentul deltoid devine incompetent iar talusul ajunge in valgus.
Rar piciorul plat se poate agrava cu virsta. excesul de presiune pe tesuturile moi adiacente: ligamente, capsule, tendoane si muschi poate conduce la malaliniamente ale patelei, hallux valgus si rotatia genunchiului si acoapsei.
Cind piciorul plat este rezultatul fuziunii tarsiene piciorul poate deveni dureros, copilul poate acuza durere in planta si glezna dupa o leziune de entorsa minora iar durerea nu se remite dupa perioada normala de recuperare. Durerea alaturi de limitarea miscarilor si deformarea platfus trebuie sa sugereze o problema severa a piciorului.
Piciorul plat la copii este normal datorita grasimii plantei care mascheaza dezvoltarea arcadei si datorita dezvoltarii inca incomplete normale a plantei. Arcada umana plantara se dezvolta in copilarie ca parte a cresterii musculare, ligamentare si osase. Antrenarea piciorului in gimnastica poate facilita formarea arcadei in copilarie intre 4 si 6 ani virsta.
Parintii trebuie sa identifice piciorul plat la copil prin urmarirea mersului, a marginilor externe a plantelor si supravegherea aparitiei simptomelor de durere sau oboseala la ambulatie ale copiilor. Copii care acuza durere in gamba sau in jurul plantei pot dezvolta sau prezenta deja picior plat. Durerea si discomfortul se pot dezvolta si in genunchi.
Piciorul plat progresiv este o deformare frecventa la adulti. In ciuda incidentei semnificative a acestei conditii patofiziologia sa este inca dezbatuta. Termenul cistigat implica unele modificari structurale si fiziologice care determina deformarea piciorului care este structural normal la un moment dat. Insuficienta sau disfunctia tendonului tibial posterior a fost considerat cauza principala a piciorului plat cistigat. Ultimele cercetari au focusat asupra mentinerii statice a arcadei mediale longitudinale. Pacientii cu insuficienta tendonului tibial posterior demonstreaza afectarea ligamentului extensor si a celui interosos talocalcanean. Deoarece patologia ligamentului este la fel de comuna ca si cea a tendonului tibial posterior, medicii favorizeaza folosirea termenului de picior plat cistigat pentru a descrie mai bine aceasta conditie.
Patogenia si cauzele platfus-ului
Au fost descrise numeroase cauze ale piciorului plat cistigat, insuficienta tendonului tibial posterior este cauza principala. Pacientii tineri care prezinta picior plat rigid trebuie evaluati pentru fuziune tarsala, talus vertical congenital sau alte forme de patologie congenitala a plantei. Pacientii cu picior plat asimptomatic pot progresa eventual la boala simptomatica pe masura ce se instaleaza procesele degenerative iar deformarile flexibile se transforma in rigide.Artritele inflamatorii si degenerative pot fi o etiologie posibila. Artrita degenerativa prezinta tipic semne si simptome ale regiunii mijlocii ale plantei cu durere si exostoze. Artritele reumatoide prezinta progresia deformarilor.
Trauma tesuturilor moi si osoase poate conduce la dezvoltarea piciorului plat cistigat. Fractura-dislocare care implica coloana mediala, articulatia Lisfranc si fracturile calcaniene sunt raportate drept cauze ale piciorului plat cistigat datorita maluniunii sau a subluxatiei cronice articulare. Rupturile fasciei plantare determina colapsul progresiv al arcadei longitudinale mediale.
Piciorul plat indus neuropatic reprezinta etiologia cea mai ingrijoratoare a acestei conditii, cuprinzind artropatia Charcot indusa de diabet pina la leziunile maduvei. Colapsul plantei mijlocii secundar neuroartropatiei Charcot necesita alt tip de tratament fata de cel folosit pentru pacientii cu insuficienta a tendonului tibial posterior.
Numeroase etiologii vasculare si degenerative au fost propuse pentru a explica insuficienta tendonului tibial posterior. Evidentele clinice indica faptul ca rupturile sunt frecvente in regiunile cu stressul mecanic cel mai mare, unde tendonul se curbeaza in jurul maleolelor mediale. Aceasta regiune corespunde unei zone relativ avasculare. Fisurile nontraumatice apar de obicei in aceasta localizare hipovasculara sugerind o etiologie posibila de ischemie si tendinoza secundara.
Studiile histopatologice au demonstrat existenta unei zone fibrocartilaginoase in aceiasi localizare anatomica care nu altereaza doar aranjamentul normal al colagenului tendonului, afectind abilitatea tendonului de a contracara fortele de tensiune dar este si subiectul fisurilor. Aceste modificarile determina ruotura colagenului cu tulburarea orientarii si a structurii sale si il predispune la ruptura.
Factori de risc pentru platfus: Alte conditii clinice care contribuie la dezvoltarea disfunctiei tendonului tibial posterior cuprinde diabetul zaharat, expunerea la steroizi sau trauma si interventia chirurgicala din antecedente asupra regiunii mediale a plantei.
Semne si simptome in platfus
Piciorul plat cistigat:
Piciorul plat al adultului se refera la o deformare care se dezvolta dupa ce s-a atins maturitatea scheletica. Aceasta trebuie diferentiata de piciorului plat constitutional care este o morfologie frecventa congenitala nonpatologica a piciorului.Pacientul cu disfunctia tendonului tibial posterior acuza intial durere si tumefiere a gleznei mediale si plantei mijlocii in timpul sustinerii greutatii. In timp pacientul poate observa pierderea arcadei plantei si tendinta de a merge pe marginea interna a plantei. Pacientul dezvolta un schiopatat. Pe masura ce calciiul pacientului determina valgus iar planta anterioara abduce se dezvolta o presiune intre calcaneu si fibula, cu incarcerare dureroasa intre glezna laterala si calcaneu. Se observa modelul anormal al calciului medial si marginii interne a marginii pantofului.
Pacientul este mai intii examinat in pozitie ortostatica pentru a putea compara piciorul simptomatic cu cel asimptomatic. Inlatimea arcadei este masurata si comparata cu piciorul asimptomatic. In stadiile tardive ale disfunctiei tendonului tibial posterior arcada este diminuata iar planta anetrioara in abductie. Degetele vizibile lateral de calcii reprezinta un semn clinic. Demonstrarea unuia sau a mai multor degete vizibile lateral de calcii este normala. In cazul abductiei anormale a plantei se observa mai mult de 3 degete.
Unghiul pe care il formeaza calciul cu axa longitudinala a piciorului inferior trebuie masurat. Unghiul posterior tibiocalcanean este crescut in cazurile de valgus semnificativ al calciiului.
Urmatorul pas este examinarea pacientului in pozitie sezind pe masa de examinare si se palpeaza traiectul tendonului tibial posterior pentru a determina sensibilitatea sa. Tumefierea de-a lungul tendonului poate fi observata si se poate palpa fluid in teaca tendonului. Se testeaza rezistenta tendonului prin mentinerea plantei in flexie plantara si eversia piciorului. In timpul acestei manevre tendonul trebuie sa-si mentina continuitate la palpare. Sinus tarsi si zona fibulara distala sunt zone de incarcerare si trebuie palpate pentru a determina sensibilitatea.
Normal 10-20 de grade dorsiflexie sunt posibile, dar in cazurile de picior plat de lunga durata dorsiflexia este limitata datorita dezvoltarii unei contracturi in flexie plantare. In timpul stadiilor finale ale disfunctiei tendonului tibial posterior articulatia subtalara poate fi fixata in eversie. Se va evalua flexibilitatea plantei prin pronatie si supinatia plantei mentinind calciiul in pozitie neutra. Desi articulatia subtalara poate fi flexibila articulatia tarsala transversa poate deveni fixa in varus prevenind pozitia plantigrada a plantei anterioare.
Stadializarea disfunctiei tendonului tibial posterior:
-stadiul I-caracterizat prin peritendonita si degenerarea tendonului, dar lungimea tendonului ramine normala, acest stadiul prezinta clinic durere si tumefiere de-a lungul tecii tendonului
-stadiul II-tendonul devine elongat si se dezvolta deformarea platfus supla. Desi deformat in sustinerea greutatii, planta sunt corectabila pasiv la pozitie neutra
-stadiul III-apare in timp ce planta posterioara devine rigida in valgus iar pacientul dezvolta deformare platfus rigida
-stadiul IV-se dezvolta pe masura ce ligamentul deltoid devine incompetent iar talusul ajunge in valgus.
Piciorul plat congenital:
Pentru majoritatea copiilor deformarea platfus flexibila nu determina nici un simptom. Acestia nu sufera de durere, tumefiere sau fisuri plantare. Copii cu platfus flexibil pot purta pantofii putin anormal decit persoanele sanatoase, dar nu exista motive de ingrijorare. In cazurile moderat-severe pacientul poate raporta oboseala, plante cu fisuri dupa activitati care necesita pozitii ortostatice prelungite. In cazurile severe pot apare calusuri unde presiunea este extrema intre oasele care i-au contact cu podeaua dura. Pierderea stabilitatii articulare poate altera capacitatea piciorului de a absorbi incarcarile de presiune si de a se adapta suprafetelor dure.Rar piciorul plat se poate agrava cu virsta. excesul de presiune pe tesuturile moi adiacente: ligamente, capsule, tendoane si muschi poate conduce la malaliniamente ale patelei, hallux valgus si rotatia genunchiului si acoapsei.
Cind piciorul plat este rezultatul fuziunii tarsiene piciorul poate deveni dureros, copilul poate acuza durere in planta si glezna dupa o leziune de entorsa minora iar durerea nu se remite dupa perioada normala de recuperare. Durerea alaturi de limitarea miscarilor si deformarea platfus trebuie sa sugereze o problema severa a piciorului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
O zi plina-ochi de pace, va ureaza cristian_kinetoterapy.....si tot ceva doriti in viata.. Doresc ca fiecare sa poata posta liber cu conditia pastrari bunului simt si fara postari xenofobe si rasiste. Cu totii suntem copii Divinitatii.