DACII SAU GETII - POPOR CARE A LOCUIT TERITORIUL ROMâNIEI DE AZI

[Previous] [Home] [Poze] [Next]

       Plaseaza mouse-ul pe o poza pentru a-i vedea descrierea  -  Majoritatea pozelor pot fi marite cu un click

1. Dacii - getii
• Daci si geti sunt doua denumiri pentru unul si acelasi popor. Numele de geti apare in textele grecesti (incepând cu Istoria lui Herodot, secolul 5 i.Hr), iar cel de daci este folosit the romani. Probabil, acestea erau numele unor triburi mai importante, care au fost mai tarziu preluate de intregul popor, sau cel putin de parti semnificative ale acestuia. Istoricii moderni atribuie acestui popor numele de geto-daci.
  
• Scrierile antice, descoperirile arheologice si denumirele locurilor (toponimia) dovedesc unitatea geto-dacilor.
  (In aceste articole, am folosit "geti", când m-am referit la perioada veche (secolele 9-2 i.Hr., perioada in care intreaga informatie scrisa vine de la greci; si "daci" pentru perioada care incepe in secolul 1 i.Hr.)
  
  
  2. Teritoriul locuit de daci
  
• Dacii locuiau un teritoriu delimitat de râurile Tisa, Nistru, Muntii Balcani si de Marea Neagra (acest teritoriu poarta denumirea de spatiul carpato-danubian, deoarece include cea mai mare parte a Muntiilor Carpati si intreg cursul inferior al Dunarii).
  
  
  3. Migratia indo-europeana
  
• Între 2500-2000 î.Hr. triburile indo-europene au migrat din stepele de la nordul Mariii Negre si au ocupat intreg teritoriul Europei. Nou-venitii au asimilat toate populatiile autohtone si au impus pretutindeni limba indo-europeana.
  
• Dupa un preces de separare si individualizare, aceste populatii indo-europene au devenit popoarele vechi ale Europei: grecii, italicii, celtii, germanii, ilirii.
  
• Dacii au fost, de asemenea, un astfel de popor indo-european, care a fost complet individualizat in spatiul carpato-danubian la inceputul epocii fierului (secolul 9 i.Hr.)
  
  
  4. Dacii si tracii
  
• Dacii sunt adesea considerati drept ramura nordica a tracilor. Aceasta idee se bazeaza in mare parte pe cateva texte antice grecesti. Grecii, obisnuiti sa-i numeasca pe vecinii lor de la nord traci, cand i-au intalnit pe geti si au observat anumite asemanari in limba si obiceiuri, au vazut in acestia un trib al tracilor.
  
• Dar, istoria politica, descoperirile arheologice si mai ales putinul din cele doua limbi care ne-a mai ramas, demonstreaza ca tracii si dacii erau doua popoare distincte, bine individualizate, care vorbeau doua limbi indo-europene diferite, si care erau doar intr-o anumita masura inrudite intre ele.
  
• Tracii, aceia care intotdeauna au fost numiti astfel, au locuit un teritoriu delimitat de raul Vardar, Muntii Balcani, Marea Egee, Marea Marmara si Marea Neagra, fiind vecinii sudici ai dacilor.
  
  
  5. Scitii
  
• În prima jumatate a mileniului 1 î.Hr. are loc invazia dinspre est, dinspre stepele de la nordul Marii Caspice, a scitilor. Pentru cateva secole, scitii au dominat politic teritoriile din stânga Dunãrii.
  
• Cea mai importantã influenta a scitilor asupra dacilor a fost metoda superioara de prelucrare a fierului si a altor metale. Alta consecintã a invaziei scitilor a fost expansiunea dacilor spre nord, vest si sud, care a avut loc intre 900-500 î.Hr. si care poate fi observata pe hartile lui Ptolemeu, unde dacii apar în-afara zonei lor traditionale.
  
  
  6. Expeditia lui Darius I
  
• Prima însemnare istorica despre daci ne-a ramas de la Herodot. Ea se refera la expeditia lui Darius I în 514 î.Hr.
  
• Darius, marele rege al persilor a organizat o campanie de pedepsire a scitilor. Darius trece cu o armata foarte mare strâmtoarea Bosfor si înainteazã de-a lungul tãrmului Marii Negre.
  
• În drumul sãu întâlneste mai multe neamuri tracice care i se supun fara lupta. Doar getii i se opun lui Darius, dar sunt usor înfrânti. Herodot face mentiunea: "getii care se cred nemuritori".
  
  
  7. Tara getilor
  
• Tot de la Herodot ne-au ramas unele informatii despre teritoriul de la nord de Dunare:
  
• prima se refera la cânepa ce creste în aceasta tara, cânepa care este folositã de locuitori la confectionarea îmbracamintei.
  
• a doua ne vorbeste depre numarul mare de albine de la nordul fluviului, Dacia fiind o adevarata tara a mierii.
  
  
  8. Coloniile grecesti de pe tãrmul Marii Negre
  
• Scitii au fost primul popor care a avut legaturi cu geto-dacii; dupã ei urmeaza grecii.
  
• În secolul al VII-lea î.Hr. grecii de pe coastele Asiei Mici si din Grecia încep o mare actiune de emigrare.
  
• Din cauza înmultirii populaþiei si din dorinta de câstig, grupuri întregi de oameni vin si se aseaza pe tarmul Marii Negre, întemeind o serie de orase. Pe coasta de apus a Mãrii Negre au fost întemeiate: Olbia, la varsarea Bugului, Tyras, la varsarea Nistrului, Histria, Tomis, Callatis (toate trei în Dobrogea, regiune a României de azi), Odessos, Apollonia, Dionysopolis (în Bulgaria de azi).
  
• Viata în aceste orase era aceeasi cu cea din marile metropole din care plecaserã colonistii.
  
• Principala ocupatie o constituia negotul cu populaþiile autohtone. De la geto-daci cumparau grâu, miere, cearã, piei, blanuri, sclavi. Grecii le vindeau obiecte de podoaba, ceramica, tesaturi fine, untdelenm, vin grecesc.
  
• Câteodata coloniile grecesti de pe tarmul Mãrii Negre trebuiau sa poarte razboaie cu populatiile autohtone. De multe ori orasele încheiau întelegeri cu regele scit sau get, prin care, contra unei anumite sume de bani, erau lasate în pace.
  
• Datorita comertului aceste orase au ajuns la o înflorire deosebita.
  
• Influenta grecilor asupra getilor, care a durat mai multe secole, se observa în:
  
• imitarea monedelor macedonene;
  
• ceramicã.
  
  
  9. Alexandru cel Mare
  
• În anul 335 î.Hr. Alexandru cel Mare organizeaza o incursiune împotriva getilor din stânga Dunarii.
  
• Alexandru a condus o campanie împotriva unui neam tracic despre care aflase ca vor sa se rascoale.
  
• Cu acest prilej, Alexandru trece cu o parte din oaste, într-o noapte, Dunarea. S-au folosit de barcile localnicilor - trunchiuri de copaci scobite: monoxile - care erau în numar foarte mare. Pe malul stâng al fluviului au întâlnit lanuri înalte de grau.
  
• Getii i-au opus lui Alexandru o armata de 4000 de calareti si 10000 de pedestrasi. Cu toate acestea getii nu au putut rezista în fata armatei lui Alexandru. Getii au fugit la orasul lor, care se afla la circa 6 km de Dunare. Pâna la urma au parasit si orasul care nu era bine întarit. Au luat cu ei atâtia copii si femei cât au putut duce pe cai, departându-se cât mai mult de Dunãre.
  
• Alexandru prada, iar apoi, distruge orasul. Dupa aceasta se intoarce.
  
• Din aceste întâmplãri putem trage o serie de concluzii:
  
• tãrmul Dunãrii era foarte populat (trupele lui Alexandru au putut trece Dunãrea cu barcile localnicilor într-o singurã noapte);
  
• getii au bogatii (Alexandru aduna o prada însemnata dupa cucerirea unui singur oras);
  
• lanurile de grâu arata ca agricultura era o ocupatie importanta pentru geti
  
  
  10. Dromihete - regele getilor
  
• Dromihete este primul mare rege al geto-dacilor. Stiri despre el avem în legatura cu conflictul pe care l-a avut cu Lisimah. Lisimah, genaral al lui Alexandru cel Mare, a devenit dupa moartea acestuia rege al Traciei.
  
• Cauzele conflictului au fost:
  
• Lisimah dorea sa-si extindã regatul si pe malul stâng al Dunãrii;
  
• Dromihete voia înapoi niste cetati supuse de Lisimah, de pe malul drept al Dunarii, din Drobogea.
  
• Au fost mai multe lupte, în toate getii iesind învingãtori. Într-una din lupte (aprox 300 î.Hr.) a cãzut prizonier chiar fiul lui Lisimah, Agatocles. Dromihete s-a purtat foarte bine cu el si la trimis dupa câtva timp înapoi la Lisimah cu daruri, sperând sã-si recapete astfel cetatile pierdute.
  
• În schimb Lisimah pleaca în anul 292 i.Hr. cu o armatã foarte mare împotriva lui Dromihete. Armata macedonianã trece Dunãrea. Dupa scurt timp sufera de foame si de sete (getii pustiiserã totul în calea navalitorilor).
  
• Armata lui Lisimah este înconjurata si capturata. Dromihetes s-a purtat si de aceasta data frumos cu prizonierii. El îl duce pe Lisimah în Helis, capitala getilor. Locuitorii cer uciderea lui Lisimah. Dromihetes îi convinge cã e mai bine sa-l lase în viatã, pentru ca astfel îsi vor primi cetatile înapoi. Pe de alta parte, le spune cã dacã Lisimah va muri, se va ridica alt rege care va veni împotriva lor.
  
• Dromihete organizeazã apoi un mare ospãt în cinstea regelui macedonian. Lisimah a fagaduit ca va fi prietenul si aliatul getilor. Lisimah, eliberat, le-a redat getilor cetatile de pe malul drept al Dunarii. Se pare chiar ca Dromihete a luat de sotie pe una din fiicele regelul macedonian.
  
  
  11. Celtii
  
• Dupa 300 î.Hr. are loc patrunderea celtilor pe teritoriul locuit de daci.
  
• Celtii au fost însotiti în navalirea lor si de bastarni.
  
• Geto-dacii au purtat numeroase lupte cu celtii si bastarnii. Alte dati i-au însotit în expeditiile lor de prada în Peninsula Balcanica.
  
  
  12. Regi geto-daci
  - Alti regi geto-daci în aceasta perioada (secolul al III-lea î.Hr. - secolul al II-lea î.Hr.) au fost:
  
• Zalmodegicos si Rhemaxos (în Dobrogea);
  
• Oroles (în Transilvania) - i-a învins pe bastarni.
  
  
  13. Pericolul roman
  
• În secolul al II-lea î.Hr. puterea romana avanseaza în Peninsula Balcanica. În anul 148 î.Hr., regatul macedonian este transformat în provincie romana.