Grupul Bilderberg – Guvernul mondial secret
de Maria Nicola şi Alex Ionescu
Conferinţa
anuală a Grupului Bilderberg este categoric cea mai importantă
întâlnire din lume, pentru că la ea participă în fiecare an mai mulţi
lideri mondiali, mai mulţi politicieni de vârf, mai multe personaje
regale şi lideri ai afacerilor, decât la orice altă întâlnire sau
eveniment, de orice gen, de oriunde. Summitul G8 şi Forumurile economice
mondiale sunt simple evenimente de duzină prin comparaţie cu
conferinţele Bilderberg. Nu există nici o altă întâlnire la care să
participe conducătorii tuturor instituţiilor internaţionale majore,
precum Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Naţiunile Unite şi
Uniunea Europeană.
Publicul
larg ar trebui să creadă că grupul Bilderberg NU conduce lumea, dar
categoric membrii acestui grup sunt oamenii care conduc lumea. Fără
îndoială, lumea este controlată de un număr restrâns de oameni extrem de
bogaţi, care au mai multă putere decât orice guvern naţional, şi care
nu sunt aleşi pe aceste poziţii. Biderberg pur şi simplu oferă un cadru
formal pentru ca toţi aceşti oameni să se întâlnească în fiecare an.
Grupul
Bilderberg nu este democratic. Membrii săi nu sunt aleşi şi el nu dă
socoteală oamenilor de pe planetă; acelaşi lucru este valabil şi pentru
Banca Mondială, Fondul Monetar internaţional, Naţiunile Unite, sau cele
mai puternice corporaţii sau bănci. Şi totuşi, deciziile luate de aceste
grupuri afectează fiecare fiinţă umană de pe Pământ, acum şi pentru
multă vreme de acum înainte. Iar ceea ce este cel mai înspăimântător
este totalul secret care înconjoară întâlnirile Bilderberg. Atunci când
au loc, aceste superconferinţe nici măcar nu sunt menţionate la ştiri.
Dacă atât de multe personaje importante din lume se reunesc pentru a
pune la cale destinele planetei, este evident că ar trebui date nişte
explicaţii publicului larg. Dar nu ni se aruncă decât praf în ochi – că
este un simplu forum de discuţii!
Grupul
Bilderberg a fost înfiinţat în 1954. Prima întâlnire a avut loc în
Olanda, la Osterbeek, în Hotelul Bilderberg, de unde grupul şi-a luat şi
numele. Reuniunea a fost organizată de prinţul Bernhard al Ţărilor de
Jos, fost ofiţer SS, şi de David Rockfeller. Grupul Bilderberg a devenit
una din cele mai puternice reţele de influenţă, reunind personalităţi
din toate ţările, conducători politici, economici, din lumea finanţelor,
a mass-mediei, din armată sau serviciile secrete, ca şi câţiva oameni
de ştiinţă şi profesori universitari. Datorită influenţei acestui grup
în domeniul economic, se afirmă că el reprezintă de fapt un adevărat
guvern mondial ocult.
Grupul Bilderberg este structurat pe trei niveluri:
1. „Cercul exterior” este foarte extins. Practic peste 80% din participanţii la reuniuni nu cunosc decât o parte din strategiile şi scopurile reale ale organizaţiei, deci fac parte din cercul exterior.
2. Comitetul director (Steering Comitee), al doilea nivel, este mult mai restrâns. Acest nivel este alcătuit din aproximativ 35 de membri, exclusiv europeni şi americani. Ei cunosc în proporţie de 90% obiectivele şi strategia grupului. Membrii americani ai acestui nivel sunt de asemenea şi membri în CRE - Consiliul Relaţiilor Externe (în engleză Council on Foreign Relations - CFR).
3. Comitetul Consultativ Bilderberg, al treilea nivel, este nucleul acestei grupări. El este alcătuit din 12 membri, singurii care cunosc în totalitate strategiile şi scopurile reale ale organizaţiei.
Astfel
structurat, grupul Bilderberg este un veritabil guvern mondial ocult.
În cursul întâlnirilor care au loc o dată pe an, pentru patru zile, în
hoteluri de lux sau castele înconjurate de parcuri mari sau aflate în
plină natură, se iau decizii strategice esenţiale pentru toate ţările
acestei planete. Pentru menţinerea secretului se iau măsuri extreme:
întâlnirile se desfăşoară de fiecare dată în altă parte. Grupul
închiriază integral hotelul, dar nu şi angajaţii hotelului, care primesc
câteva zile liber. În locul acestora, este adus integral personal, de
la femei de serviciu la ospătari, de la recepţioneri la centraliste. De
obicei, poliţia locală este pusă aproape în întregime la dispoziţia
grupului Bilderberg, şi uneori este mobilizată şi armata pentru a păzi
locaţia. În cadrul discuţiilor nu se fac niciodată nici un fel de
înregistrări, ci doar se fac nişte note foarte telegrafice privind
subiectele discutate, dar fără a se menţiona nici un nume. Îndrăzneţii
care s-au aventurat la aceste întâlniri pentru a afla ce se petrece
acolo au sfârşit prin a fi răpiţi şi torturaţi.
Datorită
existenţei unor astfel de grupări precum Bilderberg şi CRE - Consiliul
Relaţiilor Externe, este evident că deciziile cruciale care vizează
toate ţările de pe glob nu sunt luate în interiorul instituţiilor
democratice abilitate în acest scop, ci sunt adoptate la aceste
întâlniri şi apoi implementate în teritoriile vizate. Direcţiile decise
de grupul Bilderberg pot viza începutul unui război, iniţierea unei
crize economice sau o perioadă de creştere economică, fluctuaţii
monetare sau sociale, sau chiar gestionarea demografică a planetei.
Aceste direcţii vor influenţa şi condiţiona hotărârile instituţiilor
subalterne cum ar fi G8 sau guvernele diferitelor ţări.
Printre
evenimentele puse la cale la conferinţele Bilderberg se numără
înfiinţarea Uniunii Europene (discutată chiar la prima reuniune, în
1954), războiul din Iugoslavia, invazia Irakului, creşterea impozitelor
în diferite ţări. Grupul hotărăşte şi politica Naţiunilor Unite, sau
cine va câştiga alegerile în diferite state.
În
final vom enumera câţiva din membrii grupului Bilderberg, pentru a
ilustra implicarea concretă a acestora în viaţa economică şi politică a
diferitelor ţări, precum şi în mass-media:
- Jose Manuel Baroso, preşedinte actual al Comisiei Europene, fost prim-ministru al Portugaliei, membru al CRE-Consiliul Relaţiilor Externe.
- Tony Blair, primul ministru al Marii Britanii
- Frits Bolkestein, comisar european
- Romano Prodi, fost preşedinte al Comisiei Europene, prim-ministru italian
- Jacques Santer, fost preşedinte al Comisiei Europene, fost prim-ministru al Luxemburgului
- Sir Leon Brittan, vice-preşedinte al Comisiei
- Edith Cresson, fostă membră a Comisiei, fostă prim-ministru al Franţei, fostă ministru de comerţ, fostă membră a direcţiei Schneider
- Alexandre Adler, consilier editorial la Le Figaro
- Edward Balls, consilier al Trezoreriei în Marea Britanie
- Francisco Pinto Balsemo, fost prim ministru al Portugaliei
- Nicolas Beytout, redactor şef al Les echos
-John R. Bolton, sub-secretar de stat al USA, pentru controlul armamentului şi securitate internaţională
- Michel Bon, fost preşedinte France-Telecom
- Willy Claes, ministru de stat, Belgia
- Bertrand Collomb, preşedinte Lafarge
- George A. David, preşedinte Coca-Cola, Grecia
- Etienne Davignon, preşedinte Societe Generale de Belgique, fondator al Mesei Rotunde Europene
- Thomas L. Friedman, scriitor de editoriale în New York Times
- Svei Gjedrem, guvernator al Băncii Centrale a Norvegiei
-Richard N. Haas, preşedinte CRE - Consiliul Relaţiilor Externe şi director al planificării în Departamentul de Stat USA
- Stephen Harper, şeful partidului conservator, Canada
- Mervzn A. King, guvernator adjunct al Bancii Angliei
- Anna Lindh, ministru al afacerilor externe, Suedia
- Paavo Lipponen, preşedinte al parlamentului, Finlanda
- Mogens Lykketoft, preşedintele partidului social democrat, Danemarca
- Thommaso Padoa-Schioppa, administrator al Băncii Centrale Europene
- Anders Fogh Rasmussen, prim ministru al Danemarcei
- Frack Riboud, preşedinte Danone, Franţa
- David Rockfeller, administrator J.P.Morgan International, USA
- Anthonz Ruis, preşedinte Heineken, Olanda
- Otto Schily, ministru al afacerilor interne, Germania
- Jean Claude Trichet, guvernatorul Băncii Franţei
- James D. Wolfensohn, preşedintele Băncii Mondiale, USA
- Robert Zoellick, reprezentantul USA pentru negocieri comerciale (AMI; AGCS; etc)
- Jose Manuel Baroso, preşedinte actual al Comisiei Europene, fost prim-ministru al Portugaliei, membru al CRE-Consiliul Relaţiilor Externe.
- Tony Blair, primul ministru al Marii Britanii
- Frits Bolkestein, comisar european
- Romano Prodi, fost preşedinte al Comisiei Europene, prim-ministru italian
- Jacques Santer, fost preşedinte al Comisiei Europene, fost prim-ministru al Luxemburgului
- Sir Leon Brittan, vice-preşedinte al Comisiei
- Edith Cresson, fostă membră a Comisiei, fostă prim-ministru al Franţei, fostă ministru de comerţ, fostă membră a direcţiei Schneider
- Alexandre Adler, consilier editorial la Le Figaro
- Edward Balls, consilier al Trezoreriei în Marea Britanie
- Francisco Pinto Balsemo, fost prim ministru al Portugaliei
- Nicolas Beytout, redactor şef al Les echos
-John R. Bolton, sub-secretar de stat al USA, pentru controlul armamentului şi securitate internaţională
- Michel Bon, fost preşedinte France-Telecom
- Willy Claes, ministru de stat, Belgia
- Bertrand Collomb, preşedinte Lafarge
- George A. David, preşedinte Coca-Cola, Grecia
- Etienne Davignon, preşedinte Societe Generale de Belgique, fondator al Mesei Rotunde Europene
- Thomas L. Friedman, scriitor de editoriale în New York Times
- Svei Gjedrem, guvernator al Băncii Centrale a Norvegiei
-Richard N. Haas, preşedinte CRE - Consiliul Relaţiilor Externe şi director al planificării în Departamentul de Stat USA
- Stephen Harper, şeful partidului conservator, Canada
- Mervzn A. King, guvernator adjunct al Bancii Angliei
- Anna Lindh, ministru al afacerilor externe, Suedia
- Paavo Lipponen, preşedinte al parlamentului, Finlanda
- Mogens Lykketoft, preşedintele partidului social democrat, Danemarca
- Thommaso Padoa-Schioppa, administrator al Băncii Centrale Europene
- Anders Fogh Rasmussen, prim ministru al Danemarcei
- Frack Riboud, preşedinte Danone, Franţa
- David Rockfeller, administrator J.P.Morgan International, USA
- Anthonz Ruis, preşedinte Heineken, Olanda
- Otto Schily, ministru al afacerilor interne, Germania
- Jean Claude Trichet, guvernatorul Băncii Franţei
- James D. Wolfensohn, preşedintele Băncii Mondiale, USA
- Robert Zoellick, reprezentantul USA pentru negocieri comerciale (AMI; AGCS; etc)
Citiţi şi:
2. Conspiracy encyclopedia, the encyclopedia of conspiracy theories, Chamberlain Books, 2005
3. Yves Stavrides, „Francmacons: “La Conquette de l’ Est“
4. John Robison: Proofs of a Conspiracy Against All the Religions and Governments of Europe Carried on in the Secret Meetings of Freemasons, Illuminati and Reading Societies, Kessinger Publishing,2003
5. Robert Gaylon, Sr. Ross: Who's Who of the Elite : Members of the Bilderbergs, Council on Foreign Relations, Trilateral Commission, Paperback, 2000
yogaesoteric
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
O zi plina-ochi de pace, va ureaza cristian_kinetoterapy.....si tot ceva doriti in viata.. Doresc ca fiecare sa poata posta liber cu conditia pastrari bunului simt si fara postari xenofobe si rasiste. Cu totii suntem copii Divinitatii.