Terapia Gerson – O terapie naturală şi eficientă pentru tratarea cancerului şi a altor boli grave
Sarcina terapiei cancerului
De la început, ideea fundamentală a fost şi este aceasta: organismul normal are capacitatea de a-şi menţine celulele să funcţioneze exact, prevenind orice creşteri si transformări anormale. Prin urmare, sarcina naturală a terapiei cancerului este de a aduce organismul la fiziologia normală – sau, pe cât posibil, mai aproape de ea. Următoarea sarcină este de a menţine fiziologia metabolismului în acest echilibru natural.
Un organism normal are, de asemenea, rezerve adiţionale pentru a suprima şi distruge malignităţile. El nu acţionează în acest mod la pacienţii canceroşi, unde cancerul a crescut liber, din cea mai mică unitate celulară, fără a întâmpina nicio rezistenţă. Ce forţe pot suprima o asemenea dezvoltare?
Răspunsul este că acest lucru poate fi realizat de enzimele oxidante şi de condiţiile care le menţin activitatea.
Sarcina ideală a terapiei cancerului este de a restabili funcţia sistemului de oxidare din întregul organism. Această sarcină este, bineînţeles, dificil de îndeplinit. Ea implică următoarele:
1) detoxifierea întregului organism
2) furnizarea mineralelor esenţiale conţinute în grupa potasiului
3) adaosul continuu de enzime oxidante, atât timp cât ele nu sunt reactivate sau sintetizate de organism (sub forma sucului de frunze verzi şi a sucului de ficat proaspăt de viţel), ceea ce va crea în organism o condiţie normală a sistemului oxidant, la care celulele maligne cu sistem fermentativ nu se pot adapta.
Nutriţie – scurt istoric
În domeniul nutriţiei, observaţii de secole au arătat că oamenii care trăiesc în concordanţă cu natura – pentru care plantele, animalele şi fiinţele umane reprezintă fragmente ale ciclului etern al naturii – nu fac cancer. Dimpotrivă, oamenii care acceptă în mare măsură genul modern de nutriţie, se îmbolnăvesc, într-un timp relativ scurt, de boli degenerative, inclusiv de cancer.
În istoria medicinii, poporul cel mai bine cunoscut ca nefiind bolnav de cancer a fost poporul hunza, care trăia pe versanţii muntelui Himalaya şi care folosea numai hrana cultivată în propria ţară şi fertilizată cu îngrăşământ natural. Importul de hrană era total interzis.
Asemănătoare este istoria etiopienilor, care au şi ei o agricultură naturală şi ale căror obiceiuri de viaţă par să demonstreze că acest tip de agricultură îi fereşte pe oameni de cancer şi de majoritatea bolilor degenerative.
Prejudiciul adus de civilizaţia modernă în vieţile noastre începe cu solul, fertilizarea lui artificială conducând la înlocuirea conţinutului normal de minerale şi la schimbări în flora microbiană, combinat cu exodul ramelor. În consecinţă, au loc frecvente eroziuni ale terenului arabil. Aceste schimbări produc iniţial îmbolnăvirea plantelor, iar mai târziu, degenerarea lor. Răspândirea substanţelor toxice (erbicide, insecticide) creşte gradul de otrăvire a solului, aceste otrăvuri fiind transferate plantelor şi fructelor.
Tratament – condiţii fundamentale
Pentru a corecta toate procesele vitale, tratamentul trebuie să pătrundă în profunzime. Când metabolismul general este corectat, putem influenţa prin el funcţionarea retrospectivă a tuturor celorlalte organe, ţesuturi şi celule. Aceasta înseamnă că ar trebui aplicat un tratament care să îndeplinească sarcina holistică în toate relaţiile, având grijă de funcţiile întregului organism, în toate părţile sale diferite – şi, ca urmare, restabilind armonia tuturor sistemelor biologice. Tratamentul care va îndeplini acest deziderat complex este descris, în detaliu, mai jos şi în capitolele următoare. Acum trebuie accentuat numai faptul că acest tratament trebuie să îndeplinească două condiţii fundamentale.
Prima condiţie este detoxifierea întregului organism, care trebuie să se desfăşoare pe o perioadă lungă de timp, pană când toate tumorile vor fi absorbite, iar organele esenţiale, vitale, ale organismului vor fi restabilite, putând astfel să preia, ele însele, importanta „funcţie de curăţare”. Dacă această curăţare nu este efectuată la nivelul necesar, întregul organism devine victima unei intoxicări continue, în creştere, cu consecinţe catastrofale (coma hepatică), în al doilea rând, întreg tractul digestiv trebuie restabilit simultan: odată cu refacerea tractului digestiv, funcţiile secretorii cele mai importante se vor reface la fel de bine ca motilitatea şi circulaţia, reglate de sistemul nervos visceral, în acest mod, putem activa în organism, odată cu celelalte funcţii, şi capacitatea de apărare, imunitatea şi puterea de vindecare.
Alimentele care trebuie consumate şi modul de preparare
Piramida alimentelor Cele trei sferturi din alimentele care trebuie consumate pentru protecţia funcţiilor organelor esenţiale, includ următoarele:
• Toate felurile de fructe, mai ales proaspete şi unele preparate în diferite moduri; sucuri de fructe proaspăt preparate
(portocale, grapefruit, struguri, etc.), salate de fructe, supe reci de fructe, piureuri de banane, mere crude rase,
sos de mere etc.
• Toate legumele trebuie să fie proaspăt preparate, unele fierte înăbuşit în sucul propriu, altele crude sau rase fin,
cum ar fi: morcovii, conopida sau ţelina; apoi salate de legume, supe etc.; sunt permise unele fructe şi legume uscate,
dar nu cele ingheţate.
• Cartofii sunt cei mai buni copţi în cuptor fără grăsime; conţinutul lor, fără coajă, poate fi amestecat cu lapte sau supă;
ei trebuie prăjiţi cat mai rar şi, de preferat, fierţi in coajă.
• Salatele se fac din frunze verzi sau amestecate cu roşii, fructe, legume etc. (salate mixte, variate).
• Pâinea trebuie să conţină făină obţinută din măcinarea completă a boabelor de grau sau de secară, ori amestecul acestora; făina trebuie să fie cat mai puţin rafinată. Făina şi fiertura de ovăz se pot folosi la discreţie (măcinată sau fulgi din boabe complete de ovăz). Opţional, se pot consuma checuri, prăjituri din frişca şi clătite cu cartofi, zahăr nerafinat (zahăr negru), miere si bomboane din extras de sevă de arţar.
• Laptele şi preparatele din lapte, cum sunt: brânză de vaci slabă şi alte brânzeturi care nu sunt sărate, grase, fermentate sau condimentate, lapte acru, iaurt şi puţin unt.
• Smântâna şi îngheţata trebuie reduse la minimum, sau consumate numai în vacanţe (îngheţata este „otravă” pentru copii).
Sfertul rămas din dietă, făcut la propria alegere, poate consta din: carne, peşte, ouă, nuci, bomboane, prăjituri, sau orice altceva ce vă place.
Alimentele care trebuie evitate
Trebuie evitate nicotină, lichiorurile; vinul şi berea trebuie reduse la minimum, în favoarea sucurilor proaspete de fructe; cafeaua şi ceaiul negru trebuie reduse la minimum. Se pot bea următoarelor ceaiuri din plante: mentă, muşeţel, flori de tei, flori de iasomie, flori de portocal şi alte cateva ceaiuri din fructe (coji de mere nestropite, afine, măceşe etc.)
Trebuie evitate cât mai mult sarea, bicarbonatul de sodiu, peştele sărat şi afumat, precum şi condimentele ca piperul şi ghimbirul, dar se pot folosi în locul lor verdeţuri proaspete din grădină – ceapă, frunze de pătrunjel, arpagic, ţelină, chiar şi câteva rădăcini de hrean şi lămâie.
La fel ca legumele şi fructele, şi acestea trebuie înăbuşite în sucul lor propriu, pentru a evita pierderea mineralelor ce se dizolvă uşor în apă, în timpul gătitului. Se pare că aceste minerale valoroase nu se absorb prea bine, atunci cand ies din starea coloidală (starea naturală vegetală).
Se pot folosi toate legumele. Cele mai recomandate pentru conţinutul în minerale sunt: morcovii, roşiile, mazărea, spanacul, fasolea verde, varza de Bruxelles, anghinarea, sfecla gătită cu mere, conopida cu roşii, varza roşie cu mere, stafide şi altele.
Cea mai bună modalitate de preparare a legumelor este înăbuşirea lor timp de o oră şi jumătate, două ore, fără apă. Pentru a nu se arde, puneţi o placă sub tigaie. Se poate folosi de asemenea supă (vezi dieta de cancer – supa specială), sau roşii tăiate felii, care se adaugă legumelor. Acestea vor îmbunătăţi gustul. Apa de la spanac este prea amară pentru a putea fi folosită; în general nu place şi trebuie scursă.
Ceapa, prazul şi roşiile au suficient lichid pentru a le menţine umede în timpul gătitului. Sfecla roşie trebuie preparată precum cartofii, în coajă şi cu apă. Spălaţi şi frecaţi legumele temeinic, cu o perie specială, fără a le coji sau răzui.
Cratiţele trebuie acoperite, pentru a împiedica ieşirea aburului. Capacele trebuie să fie grele, sau să se potrivească perfect pe vas. Legumele gătite se pot ţine, peste noapte, în frigider. Pentru a le încălzi, folosiţi puţină supă, sau suc proaspăt de roşii.
V-am prezentat mai sus doar câteva aspecte care privesc terapia Gerson.
Puteţi descărca materialul complet de aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
O zi plina-ochi de pace, va ureaza cristian_kinetoterapy.....si tot ceva doriti in viata.. Doresc ca fiecare sa poata posta liber cu conditia pastrari bunului simt si fara postari xenofobe si rasiste. Cu totii suntem copii Divinitatii.