Agricultura
României a avut o evoluţie deloc constantă în ultimii ani, cu bune şi
rele, provocate mai ales de climă, dar şi de consecinţele colaterale cum
ar fi dăunătorii „activaţi” de condiţiile de mediu, dar şi – evident –
de subfinanţarea cronică a fermierului român. În dorinţa de a-şi limita
pagubele, agricultorul român este dispus să recurgă chiar şi la soluţii
radicale, una din acestea fiind organismele modificate genetic,
aşa-numitele OMG. În cazul de faţă este vorba despre plante agricole
care au fost alterate genetic pentru a rezista la dăunători şi boli, sau
pentru a absorbi mai uşor diverse pesticide care, altfel, ar avea un
efect redus.
De ce OMG? Şi de ce nu?
Răspunsul este simplu: Pentru că aduc profit! Astfel, potrivit fostului ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, alimentele de bază ar putea fi cu până la 60% mai ieftinedacă
plantele modificate genetic s-ar putea cultiva cu acceptul Uniunii
Europene, iar fără biotehnologie nu va putea fi evitată scumpirea
alimentelor, la nivel global.
„E
vorba de oferirea unor cantităţi sporite de alimente. (…) La realizarea
producţiilor cu aceste biotehnologii, preţurile sunt mai mici cu până
la 60%”, a explicat Tabără într-un interviu acordat Realitatea TV. De
altfel, Valeriu Tabără nu a făcut niciun secret din colaborarea sa cu
americanii de la Monsanto, pionierii tehnologiilor de modificare
genetică.
Evident, marii fermieri sunt primii adepţi ai OMG, pentru că ele presupun costuri mult mai mici decât ale plantelor crescute natural, producţiile sunt mai mari şi cantitatea de îngrăşăminte este mai mică.
Reflectând
acest entuziasm de dată recentă, suprafaţa cultivată cu plante
modificate genetic a crescut în 2010 cu 10 % la nivel mondial şi se estimează că 40 de ţări le vor cultiva până în 2015, pe o suprafaţă totală de 200 de milioane de hectare.
În
prezent, 10 state au deja peste un milion de hectare de culturi
modificate genetic, cea mai puternică prezenţă în acest top fiind SUA cu aproximativ 70 de milioane de hectare la
nivelul anului 2011. De asemenea, americanii sunt şi cei mai fervenţi
militanţi pentru plantele modificate genetic, fiind binecunoscută controversa pe această tema dintre Washington şi Uniunea Europeană, care
a fost multă vreme reticentă şi de-abia acum se „deschide” către o
aplicare pe scară largă a OMG. Astfel, sub impactul crizei şi în
încercarea de a revitaliza economia europeană, autorităţile de la
Bruxelles negociază un nou acord comercial cu SUA care, printre altele
ar relaxa şi restricţiile privind OMG, oferindu-le fermierilor americani
noi pieţe de desfacere.
Mai
demult, în toiul scandalului Wikileaks, documente făcute publice cu
această ocazie dezvăluiau în 2011 că Statele Unite au facut presiuni
mari la Bruxelles pentru a permite intrarea OMG pe pieţele europene, unii ambasadori propunând chiar ca statele ce se opun să fie pedepsite.
„Inventăm viaţă, fără să ştim ce este ea de fapt”
Dar
de unde oare vine această opoziţie la organismele modificate genetic?
Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să facem o scurtă
incursiune în istoria agriculturii. Anumite forme de manipulare genetică se practică de milenii, de când ţăranii au produs şi selectat noi varietăţi de plante, însă respectând pământul şi legile naturii.
Hibridarea şi altoirea speciilor de plante cultivate, practicate „de când lumea” nu reprezintă nimic altceva decât o
formă ecologică de manipulare genetică, însă prietenoasă cu mediul, cu
plantele respective şi – în ultimă instanţă, cu organismul uman.
Problemele
serioase au apărut în ultimele decenii, când laboratoarele au
intervenit agresiv în bagajul genetic al plantelor agricole, provocând
modificări cu efecte în cel mai bun caz necunoscute asupra
consumatorilor, iar în cel mai rău caz absolut nocive.
Astfel, potrivit expertului nutriţionist Gheorghe Mencinicopschi, „inventăm viaţă, fără să ştim ce este ea de fapt”. „Un
OMG este o nouă entitate vie, creată de om, o fiinţă care nu a existat
în contextul natural al fiinţelor vii din biosfera pământului.” Noi fiind, ele nu au trecut testul timpului, iar efectele lor asupra organismului sunt încă puţin cunoscute.
Recent, au apărut studii care acuză anumite specii de plante modificate genetic că produc boli grave la om.
În 2011, asociaţia Agent Green, un ONG pentru protecţia mediului, a cerut interzicerea importului şi cultivării porumbului modificat genetic MON810, în urma unui studiu realizat de Universităţile din Rouen şi Caen care arătă că această specie – cultivată şi în România – prezintă semne de toxicitate pentru rinichi şi ficat, precum şi efecte nocive asupra inimii, glandelor suprarenale şi splinei pe animalele testate.
Un al doilea motiv îl reprezintă efectele imprevizibile asupra mediului pe
care le poate avea o specie nouă. Astfel, potrivit Eco Ruralis, multe
insecte care se hrănesc în mod natural cu dăunătorii plantelor de
cultură pot muri atunci când consumă dăunători de pe plante modificate
genetic.
Iar un al treilea motiv – mai puţin cunoscut – este de natură legală, deoarece firmele
producătoare de OMG, cum sunt Monsanto, Dupont sau BASF, au impus
drepturi de autor asupra seminţelor modificate genetic. Astfel
au apărut deja situaţii în care aceste companii au acţionat în judecată
fermieri ale căror culturi tradiţionale fuseseră „infestate” de seminţe
„cu copyright” purtate de vânt. Mai mult chiar, odată ce recurg la
seminţe modificate genetic, fermierii îşi pierd dreptul de a refolosi la culturile următoare seminţele obţinute din prima recoltă, şi vor trebui să cumpere seminţele în fiecare an de la companiile producătoare.
România – cel mai entuziast suporter al OMG în Europa
Printre statele Uniunii Europene, România se prezintă drept cel mai entuziast suporter al OMG, un cap de pod al SUA în Europa, din acest punct de vedere.
O
telegramă Wikileaks datând din 2005 (încă înainte de aderarea noastră
la UE!), trimisă de la Ambasada SUA din Bucureşti şi citată de Adevărul,
afirmă că, „un caz unic în regiune, România este pionier în
biotehnologie, cultivă şi promovează soia modificată genetic interzisă
de la comercializare în UE. Obiectivul ambasadei este să ajute
România să intre în UE cu o industrie biotehnologică puternic
dezvoltată, precum şi cu o populaţie educată care să înţeleagă meritele
biotehnologiei. Intensificându-şi acum eforturile în România, SUA vor
avea un aliat european solid, cu interese şi convingeri comune cu ale
Americii, care să combată în anii ce vin poziţia anti-OMG a UE”.
Potrivit site-ului infomg.ro, guvernul român acţionează ca facilitator pentru Monsanto şi
alte companii producătoare de soia modificată genetic. “Acestea
folosesc exemplul “experienţei româneşti” în cazul soiei modificate
genetic pentru lobby în cadrul Comisiei Europene. România
este singura ţară din lume care a raportat o producţie la hectar mai
mare pentru soia modificată genetic decât soia convenţională. Datele
despre producţia record nu au fost niciodată verificate în mod oficial
şi nu au fost autentificate”.
Urmările acestei activităţi intense de lobby, care a continuat în toţi aceşti, sunt acum tot mai vizibile în ţara noastră.
Cea mai recentă legislaţie în domeniu este Ordinul 61/26 martie 2012, privind“autorizarea
şi controlul cultivatorilor de plante modificate genetic şi măsuri
pentru asigurarea coexistenţei plantelor modificate genetic cu cele
convenţionale şi ecologice,” semnat de ministrul Agriculturii de la
acea vreme, Stelian Fuia. Adoptarea sa a abrogat ordinul ministrului
agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 237/2006 privind
autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic.
Astfel, practic s-a dat liber cultivării pe scară largă a mai multor specii de OMG în România, deoarece
noul ordin elimină articolele care le interziceau fermierilor
cultivarea OMG „în vecinătatea imediată a suprafeţelor certificate sau
aflate în perioadă de conversie pentru agricultura ecologică”, permiţând
coexistenţa culturilor clasice cu cele de plante modificate genetic,
după cum comentează site-ul agroromania.ro.
OMG cultivate pe teritoriul României
În ceea ce priveşte tipurile de plante modificate genetic care sunt cultivate în România, avem, în principal, soia şi porumb.
Potrivit site-ului
http://www.infomg.ro, primele culturi comerciale de plante modificate genetic (OMG)
au fost introduse în România în anul 1998, pornind de la 14 varietăţi de soia modificata genetic. Cifre oficiale arată că:
- în anul 2004 au fost cultivate 5.523 ha cu soia MG,
- în anul 2005 au fost cultivate 87.600 ha cu soia MG,
- iar în 2006 au fost cultivate 137.275,5 ha.
Când România a devenit stat membru al UE în 2007, soia OMG a fost oficial interzisă pentru cultivare,
dar în prezent se face un lobby intens pentru anularea acestei
interdicţii, deoarece ţara noastră are cele mai bune condiţii de
cultivare a acestei plante din Europa.
În aprilie 2007, a fost aprobată tacit cultivarea în Romania a porumbului modificat genetic MON810 (patent Monsanto),
singurul OMG autorizat în UE. Totuşi, nu a fost realizat niciun studiu
de impact pentru această măsură, iar implicaţiile sale privind sănătatea
umană nu au fost studiate la noi.
În privinţa porumbului modificat genetic MON810, cifrele oficiale arată suprafeţele pe care a fost cultivat:
- în 2007 – 332,5 ha.
- în 2008 – 6130,44 ha.
- în 2009 – 3243,52 ha.
- în 2010 – 822,6 ha.
- în 2011 – 588,18 ha.
- în 2012 – 216,9 ha.
Studiind lista autorizaţiile emise în 2012 pentru cultivarea de plante modificate genetic, constatăm că predomină diverse sortimente de porumb, dar apare în premieră şi o specie de… prun, mai precis prunul transgenic „Stanley C5” (Honey
Sweet), rezistent la virusul Plum Pox, solicitat la cultivare de
Staţiunea De Cercetare – Dezvoltare Pentru Pomicultură – Bistriţa.
- Autorizaţii emise în anul 2010
- Autorizaţii emise în anul 2012
Analizând riscurile pe care le implică aceste culturi de OMG, infomg.ro subliniază
că România, ca ţară cu tradiţie în cultivarea porumbului, deţine un
patrimoniu genetic valoros de varietăţi tradiţionale de porumb. “Cele aproximativ 3 milioane de hectare cultivate cu porumb NEmodificat genetic sunt expuse contaminării. Cum
anume vom proteja varietăţile de porumb tradiţionale şi cele
convenţionale împotriva contaminării cu porumb modificat genetic? Este o
întrebare la care autorităţile nu au încercat să caute un răspuns”.
Etichetarea produselor modificate genetic – inexistentă
“Legislaţia românească prevede etichetarea produselor modificate genetic ca fiind obligatorie încă din iunie 2006 (Legea
106/2002 – prevederile legate de OMG fiind completate de HG 173/2006).
Deşi este în vigoare, această lege nu este implementată.
În
prezent, nu există nici măcar un produs alimentar sau furajer
comercializat pe piaţa din România, care să fie etichetat ca fiind
modificat genetic sau ca având ingrediente modificate genetic. Astfel,
consumatorii din România sunt privaţi de dreptul de a alege de pe
rafturile din magazine produse ne-modificate genetic, neputând
identifica acele produse modificate genetic prin simpla consultare a
etichetei”, se arată în setul de informaţii prezentat de infomg.ro.
Ar mai trebui adăugat şi faptul că, în România, nu
au fost realizate sau publicate studii independente care să analizeze
impactul culturilor modificate genetic asupra mediului şi sănătăţii
umane şi nu există nici un plan de realizare a unor astfel de
studii în viitor. Cu toate acestea, autorizaţiile APM pentru testarea
culturilor OMG pe teritoriul României se eliberează în continuare, cu
perioade de valabilitate foarte generoase…
În
concluzie, evoluţia plantelor modificate genetic pare de neoprit. Ca
întotdeauna, raţiunile economice primează, iar opoziţia asociaţiilor
ecologiste şi de protecţie a consumatorilor nu pare să fie pe măsura
lobby-ului puternic şi – mai ales – foarte consistent financiar pe care
companiile producătoare de OMG îl realizează pe lângă decidenţii din
întreaga lume. Iată că şi ultimul bastion, reprezentat de Uniunea
Europeană, pare dispus să depună armele, singura redută de cucerit rămânând doar opoziţia publicului european, a consumatorilor care
– până în prezent – nu par convinşi că ar trebui să-şi pună sănătatea
în pericol pentru a asigura prosperitatea promotorilor OMG.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
O zi plina-ochi de pace, va ureaza cristian_kinetoterapy.....si tot ceva doriti in viata.. Doresc ca fiecare sa poata posta liber cu conditia pastrari bunului simt si fara postari xenofobe si rasiste. Cu totii suntem copii Divinitatii.