Secretele lumilor Astrale blog.

ADHD – cel mai bun exemplu de boală inventată

Posted on 25/01/2014 by Lupul Dacic

„ADHD este cel mai bun exemplu de boală inventată”. Sunt cuvintele lui Leon Eisenberg, părintele științific al tulburării psihice numită „deficit de atenție și hiperactivitate”. El a făcut această afirmație în ultimul interviu, care i-a fost luat în 2009, la vârsta de 87 de ani, cu puțin timp înainte de a muri. Deși unii medici psihiatri i-au comentat declarația ca fiind „o exagerare”, mulți alții au ajuns, în cele din urmă, la concluzia că ADHD este prea des invocată ca afecțiune psihică în diagnosticarea vagă a comportamentului unui copil.

Renumitul profesor emerit de la Harvard, Jerome Kagan, expert în dezvoltarea și psihologia copilului, spunea: „Să ne întoarcem în urmă cu 50 de ani. Avem un copil de 7 ani care se plictisește la școală și deranjează ora de clasă. Pe vremea aceea era numit leneș. Astăzi i se spune că suferă de hiperactivitate și deficit de atenție. Fiecare copil care nu este atent la ore și are rezultate slabe la învățătură este trimis la medicul pediatru, iar acesta spune: ‘Aha! Are ADHD, să ia Ritalin’. De fapt, 90% dintre acești 5,4 milioane de copii diagnosticați astfel nu prezintă un nivel anormal de dopamină în creier. Problema e alta: dacă medicii au la dispoziție un medicament, ei vor pune un diagnostic care să corespundă cu prescrierea acestuia”.
Grație vânzărilor uriașe ale medicamentului Ritalin, Eisenberg a dus o viață de lux de pe urma unei boli fictive. A primit chiar Premiul Ruane pentru cercetări în domeniul psihiatriei copilului și adolescentului. A fost un lider în psihiatria infantilă timp de mai bine de 40 de ani. A condus echipe de cercetare pentru testarea noilor medicamente farmaceutice, a predat cursuri la universitate și a elaborat teorii privind autismul și medicina socială. Revista Psychiatric Newsrecunoaște chiar că e vorba de… „teoriile lui Eisenberg”.
Industria medicală se folosește de pretextul „ajutorării copiilor” pentru a-i depersonaliza și a-i deconecta de la un proces de creștere normală și sănătoasă. Părinții, inconștienți, își supun copiii efectelor îngrozitoare ale acestor medicamente, pentru a-i putea trimite mai târziu în lume, când, de fapt, ceea ce așteaptă copiii de la ei este dragoste și înțelegere.
În Statele Unite, unul din 10 băieți în vârstă de 10 ani ia zilnic o medicație pentru ADHD, iar tendința este de creștere. Psihologul american Lisa Cosgrove, împreună cu alți cercetători, a publicat rezultatele unui studiu intitulat „Legăturile financiare dintre membrii comisiei de întocmire a DSM-IV și industria farmaceutică” [n.tr.: DSM-IV = Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale, ediția a 4-a - un nomenclator al bolilor psihice]. Autorii au descoperit că, din cei 170 de membri, 95 (adică 56%) au unul sau mai multe tipuri de asociere cu companii din industria farmaceutică, iar membrii comisiilor „Tulburări de comportament” și „Schizofrenia și alte tulburări psihice” sunt implicați financiar în proporție de 100% în companiile farmaceutice. Aceste persoane își trag cele mai mari beneficii din boala fictivă numită ADHD. De exemplu, directorul adjunct al Secției de psihofarmacologie de la Spitalul din Massachusetts și profesor asociat de psihiatrie la Școala Medicală de la Harvard a câștigat 1 milion de dolari de pe urma investițiilor sale în companiile de medicamente, între anii 2000 și 2007.

Marc-André Gagnon și Joel Lexchin, cercetători cu vechime în domeniul farmaceutic, au efectuat un studiu care arată că în anul 2004, industria farmaceutică americană a cheltuit 24,4% din prețul unui medicament pentru a-l promova, și numai 13,4% pentru cercetări legate de efectele acestuia. Aceasta înseamnă de două ori mai mulți bani pentru a-l vinde, decât pentru a-i testa siguranța. În aceste condiții, e firesc să ne punem întrebarea: Sunt medicamentele sigure? Iată șirul alarmant de efecte secundare date de medicamentele psihostimulante, așa cum sunt ele specificate pe prospecte: confuzie, depersonalizare, ostilitate, comportament agresiv, halucinații, atacuri de panică, amețeală, abuz de alcool, gânduri de sinucidere, impulsuri criminale.
Cunoscând toate aceste efecte ale medicamentelor create pentru „deficitul de atenție”, de ce ar vrea un părinte să-și supună copilul unor riscuri atât de mari? Dr. Edward C. Hamlyn, membru fondator al Colegiului Regal al Medicilor Generaliști din Marea Britanie, afirma încă din anul 1998: „ADHD este o escrocherie, făcută cu intenția de a justifica dependența pe viață de medicament… Consider că afacerea cu prescrierea Ritalin-ului este un malpraxis și un abuz asupra copilului”.http://frumoasaverde.blogspot.ro/

Rate this:

 

 

 

 

 

 

Rate This