Secrete.

sâmbătă, 26 aprilie 2014

OAMENI BUNI, TREABA SE “IMPUTE”…. SE PREGATESTE BASESCU DE RAZBOI?

 
 
 
 
 
 
2 Votes

Un tren format din zeci de vagoane cu tunuri, lansatoare de rachete şi camioane militare a trecut dinspre Bucureşti spre unităţile militare din judeţul Constanţa. Transportul a fost văzut acum două zile de localnicii din Ovidiu care au şi filmat convoiul.


Convoiul militar este puţin obişnuit în vremuri normale. Vorbim prima dată despre 5 tunuri anti-aeriene care lansează proiectile cu diametrul de 13 centimetri la altitudine de peste un kilometru.
Tunurile, de producţie românească, pot fi comandate şi electronic. Trenul militar transportă şi camioane care au un sistem încorporat de lansare a rachetelor sol-aer. Şi ele sunt fabricate în România, dar după un proiect rusesc. Urmează mai multe camioane pentru transportul trupelor.

INSA, COMARATIV CU JUCARIILE PE CARE LE VEDETI IN ACEST TREN,  DORESC  SA VA REAMINTESC:


Occidentul este pe punctul de a recidiva la capitolul razboaie. Dupa cum se stie primele doua razboaie mondiale au fost
initiate tot de catre Occident. Si tot impotriva Rusiei care a iesit din ambele conflagratii intarita, confirmand zicala
legendarului rege Mithtidates (care lua otrava preventiv in cantitati mici) ca tot ce nu te omoara te intareste. Tinand cont
de situatia politca internationala nu este de mirare ca Armata Rusa a intrat in stare de alerta. Totusi cineva ar trebui sa
se gandeasca la faptul ca Rusia este un urias inca dormitand si pe care Occidentul vrea cu orice pret sa-l trezeasca, dar
care odata ridicat in picioare va fi greu de convins sa se culce iarasi la loc.
Capacitatea militara a Federatiei Ruse. Orasele atomice secrete. Forta umana a Rusiei. O suta de mii de tancuri si 80
de milioane de militari in linia intai
Pe porþile fabricilor de armament din Federatia Rusa ies zilnic (cu exceptia week-endurilor) cel putin 15 tancuri dotate echipament modern de lupta si apte sa intre in foc in linia intai.
În fiecare lunã Rusia produce între 350 si 500 de tancuri. În ultimele douã decenii Rusia a produs în jur de 100 000 de
tancuri echipate cu motoare de performanta si armament modern, cu nimic mai prejos de echipamentul diviziilor de
blindate ale NATO. In situatie de razboi productia poate fi triplata sau chiar inzecita in asa fel incat pe front sa
se afle permanent intre 70 de mii si o suta de mii de tancuri. Nici un bombardament atomic nu ar putea opri acest fluviu
de foc si otel rusesc sa se reverse in orice directie ar dori, stiut fiind ca durata de supravietuire a soldatilor iradiati, dar
aflati in interiorul blindatelor moderne pe timpul bombardamentului atomic, este de la doi ani la 15 ani.
Cele peste 90 de oraºe atomice secrete de pe teritoriul Rusiei, aflate majotitatea in cavitati gigantice sapate in inima
muntilor sau in subteran la adancimi de zeci sau sute de metri au fost construite intre 1950-1990 sub directa indrumare a
Directiei 15 a KGB (Directia Protectiei Amenajarilor Guvernului) si produc in afara de armament conventional, armament
nuclear, chimic si bacteriologic, submarine si avioane de lupta, munitie chimica si biologica, torpile pentru submarinele
atomice, rachete nucleare balistice , intercontinentale sau de diferite alte calibre, aruncãtoare cu muniþie nuclearã ce
urmeazã sã fie montate pe tancuri ºi maºini de luptã sau, dimpotrivã, minirachete cu încãrcãturã nuclearã montate în atele
speciale pe spatele infanteristilor ºi care îºi iau singure zborul cãtre tinta în vreme ce purtãtorul lor întins la pãmânt în poziþia
pentru luptã culcat deschide focul cu mitraliera asupra infanteriei inamice.
Despre orasele atomice ale Rusiei a vorbit ultima data generalul roman de Securitate Pacepa in 2006 si el aprecia ca
numarul acestora era in 1970 de 70. In regiunea Moscova, poate chiar sub orasul Moscova, se afla la adancimea de
peste o suta de metri cel mai mare oras subteran fortificat construit din otel si beton dublat cu plumb. Constructia lui a
durat 20 de ani si a fost definitivata sub conducerea fostului sef al KGB, Viktor Cebrikov care a primit pentru aceasta
unica realizare medalia de Erou al Muncii Socialiste. Iatã cum descrie Jonathan Steel în cartea sa Destinul Pãmântului un
asemnea oraº : “Depozitele gigantice ale acestui oraº subteran sunt pline cu produse alimentare ºi cu alte mãrfuri în
cantitãþi suficiente pentru ca toþi membrii elitei partidului ºi familiile lor plus alte treizeci de mii de persoane sã poatã trãi
acolo liniºtiþi treizeci de ani, adicã pânã la dispariþia consecinþelor ºi iradiaþiei din timpul unui eventual rãzboi nuclear”.
Savanþi biologi sau chimiºti militari din laboratoare gigantice precum Complexul militar nr. 19 din Sverdlovsk , Urali ,
Complexul nr.32 sau Tabãra nr. 21, de la Kirov ºi Zagorsk sau Complexele Bioexperimentale de pe insulele din Marea
Aral produc “muniþia” pentru armamentul de nimicire în masã : viruºi ºi bacterii letale ori armament chimic ucigaº neurotoxic
.
Toate armele de distrugere în masã ale Rusiei, întreaga ei putere atomicã sunt sub directa supraveghere a agenþilor FSB.
În iunie 2006 generalul Pacepa declara in publicaþia Front Page în cadrul unei mese rotunde cã trupele FSB (
contraspionajul rusesc) dispuneau la ora aceea de o jumatate de milion de ofiteri FSB, adica de “un ofiþer FSB la fiecare
297 locuitori”. In realitate numarul ofiterilor FSB este mult mai mare.
În anul 1990 URSS dispunea de 87 de oraºe atomice secrete. La ora actualã se bãnuieºte cã numãrul lor a trecut de 100.
Sunt supranumite “oraºele KGB” ºi nu sunt trecute pe nici o hartã. Unul din ele este oraºul Celiabinsk-40 , situat în Munþii
Urali ºi care are o populaþie de peste 40 000 de locuitori, multi dintre ei fiind savanti cercetatori si tehnicieni militari. Nici
unul dintre acestia nu sunt luati in evidentele recensamintelor populatiei care se fac periodic.
În anul 1990 în þãrile Europei de Est staþionau 35 de divizii ruseºti de tancuri ºi motorizate totalizând un numãr de aproape jumãtate de milion de militari. În Rusia se aflau sub arme 180 de divizii cu un efectiv de peste douã milioane de militari
gata oricând sã intre în luptã, iar pe pozitii de rezerva asteptau alti doua milioane de militari.
În caz de izbucnire a unui rãzboi, Rusia ar putea trimite pe front în primele cinci zile 2000 de divizii cu un efectiv de
aproape 20 de milioane de militari. In mai puþin de trei saptamani poate trimite în linia întâi alte 20 de milioane de militari
dotaþi cu armament de ultimã orã. In caz de agresiune armata grava presedintele Rusiei si Duma de Stat pot declara
patria in pericol si pot ridica la lupta toti rezervistii pana la varsta de 58 de ani, adica inca 20 de milioane de militari.
Acestora li se pot alatura pe teatrele de razboi 20 de milioane de femei ruse care au facut pregatire premilitara si sunt
apte sa lupte pe front atat cu armamentul individual cat si sa manuiasca piesele de artilerie ori sa lupte pe tancuri si
avioane. Prin decretarea starii generale de razboi si prin declararea natiunii in pericol extrem, Federatia Rusa poate
ridica deci la lupta 80 de milioane de militari si poate mobiliza pentru industria de razboi 30 pana la 40 de milioane de
persoane (inclusiv adolescentii si batranii). Stalin a recurs la asa ceva.
De fapt actualele planuri de mobilizare inglobeaza experienta de razboi a natiunii de pe timpul lui Stalin si sunt ajustate
realitatii in fiecare an. Se stie ca in luptele de la Stalingrad majoritatea barbatilor aparatori ai orasului cazusera ucisi pe
front. Femeile mobilizate in formatiuni militare si in Garzile Munictoresti au opus o rezistenta impresionanta in fata
armatelor naziste si romanesti care incercau sa cucereasca orasul. O parte dintre muncitoare lucrau la asamblarea
tancurilor T34 in fabrica de tractoare Dzerjinski situata chiar in centrul Stalingradului si care era de fapt fabrica de tancuri.
Restul muncitoarelor erau luptatoare in Garzile Rosii Muncitoresti. Uneori urcau in blindate si plecau la lupta cu tancurile , direct de pe banda de montaj. Muncitoarele rusoaice devenite militari au reusit in cele din urma sa stopeze inaintarea
Armatei a VI-a Germana a lui von Paulus si sa puna pe fuga armatele romanesti ingrozite pe care le-au urmarit cu
tancurile pana la raul Kalaci. “Fiindca nu mai existau resurse pentru montarea de aparate stabilizatoare, inauntrul
blindatelor echipajele foloseau busole pentru orientarea pe campul de lupta. Românii s-au împotrivit doar scurt timp
atacului apoi au rupt-o la fugã. Tancurile sovietice conduse de rusoaice s-au revãrsat la sud, spre Kalaci” (BEVIN
ALEXANDER- The fatal errors that led to nazi defeat).
În anul 1990 existau un numãr de opt armate ruse de rachete, printre care : Armata 27 Rachete de Gardã cu punctul de
comandã la Vladimir, Armata 31 Rachete de Garda de la Orenburg ºi Armata 33 Rachete de Gardã de la Omsk . Fiecare
din aceste armate era compusã din cinci divizii care puteau lansa “la o primã apãsare de buton atomic” o cortinã de foc
nuclearã de 700 de rachete intercontinentale operative SS-18 ºi SS-24 cu câte zece focoase ºi SS-19 cu ºase focoase ºi
douã tipuri care au un singur focos. Plus teribilele rachete SS-25 Topol ºi SS-27 Topol-M ! Toate cumulând în primul val un
numãr de 2 804 lovituri atomice nucleare dintre care puteau penetra umbrela nuclearã americanã
un numãr de pânã la 980 de lovituri nucleare, fiecare dintre aceste lovituri având puterea a cel puþin o mie de bombe atomice
de tipul celei care a distrus Hiroshima în 1945 .
În anul 2006 Rusia dispunea de peste 6000 de lovituri nucleare dintre care un numãr de pânã la 600 puteau penetra
umbrela nuclearã americanã (cifra de 6000) este avansatã de însuºi generalul Pacepa) .
În 1993 Rusia poseda 70 la sutã din rachetele RS-20 sau SS-18 (SS înseamnã sol-sol) . Aceste rachete sunt cele mai
puternice arme de acest gen din lume , fiecare din ele având câte zece ogive nucleare megatonice . O singurã ogivã din
cele zece de care dispune o astfel de rachetã poate vaporiza New York-ul sau poate scufunda în mare partea de est a
Japoniei. Nimeni nu poate spune de ce este capabilã o astfel de rachetã acþionând cu toate cele 10 ogive nucleare ale ei.
Un experiment cu astfel de arme este de neconceput, întrucât ar scoate planeta de pe orbitã ºi ar face-o sã se prãbuºeascã
în Soare sau sã sã se îndepãrteze de acesta în frigul nopþii cosmice. Totuºi, Rusia continuã sã producã ºi sã perfecþioneze
astfel de arme. La negocierile de la Geneva privind interzicerea proliferãrii armelor nucleare (START) America a pus
deosebit de insistent problema desfiinþãrii acestor arme care în caz de folosire ar perturba echilibrul geologic al planetei.
Bazele rachetelor SS-18 se aflã în Rusia pe fluviul Enisei ºi în zona Ural, la Orenburg ºi Krasnoiarsk .
În 1996 Flota Strategicã a Rusiei (una aparte de celelalte flote rusesti de razboi ) îngloba un numãr de 62 de submarine
atomice DELTA III dotate cu rachete nucleare SS N 18 cu cap multiplu (câte trei focoase nucleare fiecare) , submarine
clasa TYPHOON dotate cu rachete SS N 20 cu zece focoase nucleare , submarine DELTA IV purtând rachete nucleare
SS N 23 cu câte patru focoase nucleare.
De fapt numãrul submarinelor nucleare ruseºti nu este ºtiut cu exactitate nici de preºedintele Rusiei. Mereu intra in
dotarea flotelor submarine de model nou. Se crede cã numarul submarinelor atomice rusesti nu este mai mic decât cel al
submarinelor nucleare americane care sunt în jur de 200 . Tot ce se ºtie este cã submarinele ruseºti TYPHOON sunt cele
mai mari submarine din lume . Lungimea unui astfel de submarin este de 180 de metri iar în diametru poate atinge pânã la
30 de metri (adicã pot avea o înãlþime de 30 de metri ºi o lãþime tot de aceastã dimensiune , dacã se poate spune aºa despre
un corp cilindric).
Într-un astfel de submarin ar încape lejer patru blocuri de locuinþe cu zece etaje. Adicã un minicartier orãºenesc . De fapt
întreg submarinul este un oraº militar subacvatic numãrând aproape 200 de “locuitori” (echipajul). Viteza unui TYPHOON
propulsat nuclear este de pânã la 16-20 de noduri ( aprox 40 de kilometri pe orã ).
Deºi Rusia pierde la fiecare doi, trei ani câte un submarin în diferite accidente pe oceanele lumii, ea declarã cu seninãtate
cã nu a avut decât vreo ºase sau ºapte submarine nucleare de tip TYPHOON pe care însã le-a retras. Prezenþa acestor
submarine a fost evidenþiatã însã în Flota Rusa a Nordului ºi în Flota Rusa a Pacificului , iar experþii militari ai NATO au
apreciat cã în mãrile ºi oceanele lumii existã la ora actualã un numãr de 300-400 de submarine nucleare strategice
americane ºi ruseºti (evident, împãrþite în mod egal între cele douã puteri). Sunt atât de multe cã uneori, asemenea
automobilelor pe stradã, se…tamponeazã . De exemplu pe 11 februarie 1991 la orele 20 00 ora Moscovei, în Marea Barenþ
, la “intersecþia ” de la intrarea în golful Kola submarinul american Bastonul Roºu care circula pe direcþia cap compas
Norfolk Virginia nu a acordat “prioritate” submarinului nuclear rusesc Igorski care se întorcea acasã ºi cele douã
submarinwe atomice s-au ciocnit . Vinovatul a fugit “de la locul accidentului” . Un incident similar s-a petrecut o luna mai
târziu, “ºoferul” submarinului american fugind ºi el în larg speriat de grenadele de avertizare lansate pe urmele lui de
submarinul rusesc care a cerut permisiunea sã deschidã focul, dar Kremlinul nu i-a acordat-o .
În anul 1990 Rusia dispunea de Aviaþia Strategicã de Bombardament , inclusã în Armata 37 a Aerului si de alte doua
armate din avioane de vanatoare bombardament. Aviatia Strategica de Bombardament dispunea de 852 de rachete
nucleare intecontinentale. În componenþa Aviaþiei Strategice intrau Divizia 22 Bombardiere Grele cu baza la Engels, cu 14
aparate Tu-160 (cod NATO Blackjack) ºi 22 de Tu-95MS (cod NATO Bear) precum ºi Divizia 73 Bombardiere Grele ca
baza la Ukrainka, cu 42 de aparate Tu-95MS.
Rusia dispune de cel mai complex sistem de avertizare a unui atac nuclear inamic . Un sistem de sateliþi instalaþi pe
orbite cosmice circumterestre ºi douã sisteme de radare extrem de sofisticate, dintre care cinci situate în afara teritoriului
URSS (unul pe teritoriul Siriei) sunt gata sã dea alarma la cel mai mic semn cã vreo rachetã inamicã se îndrepta spre
teritoriul Rusiei. În acest caz pot fi lansate spre nutralizarea atacatorului cunoscutele rachete antirachetã ruseºti
GAZELLE 53 T6 ºi GORGONA 51 T6. Toate aceste arme ºi aceastã tehnicã sofisticatã erau deservite pana in 2000 de 3
milioane de militari ruºi .
In anul 2005 pe orbite cosmice circumterestre se roteau 96 de sateliþi ai Federatiei Ruse constituind Grupul Orbitral sateliþi dintre care un numãr de 57 sunt sateliþi militari strategici si de observare. Totodatã Ministrul Apãrãrii Serghei Ivanov
a ordonat ca numãrul acestor sateliþi sã fie sporit considerabil. Asta în timp ce noii sateliþi de poziþionare Glonass lansaþi deja
suferã ultimele rectificãri orbitale înainte de a deveni operativi. Aceºtia sunt în numãr de 17 ºi odatã cu ei Rusia a mai lansat
pe orbitã douã sisteme de reflectoare laser capabile sã perturbe orice sistem laser de ghidaj.
Incredibil, dar adevarat
Poate vor exista multi cititori care imi vor reprosa unele exagerari din text si preziceri ce li s-ar putea pare prapastioase,
cu adevarat sumbre si incredibile. Acestora le voi raspunde in felul urmator. Tot ceea ce s-a petrecut in Europa in
ultimele doua secole in materie de conflict militar si de politica a fost la inceput incredibil! Evenimente, batalii, asasinate
ale regilor, Revolutia Comunista Rusa, prabusirea Germaniei Naziste, Razboiul Rece, bomba atomica, retragerea Frantei
din NATO, toate au fost la inceput de necrezut, toate au fost considerate la vremea lor cu neputinta a fi adevarate, dar
pana la urma au fost cat se poate de adevarate. Si toate lucrurile acelea s-au intamplat tocmai fiindca oamenii le-au
crezut cu neputinta de a se intampla. Timp de aproape 20 de ani Hitler in cuvantarile lui frenetice care hipnotizau masele
a indus in constiinta poporului german care credea cu tarie in cuvintele lui ca natiunea germana era cea mai puternica
natiune si ca ea era chemata sa guverneze si sa stapaneasca intreaga lume. In 1945, cu putin inainte ca sa se sinucida
in bunkarul sau, Hitler si-a redactat testamentul si a scris in el la sfarsit : “Poporul german nu s-a ridicat la inaltimea
asteptarilor istoriei si a dovedit ca este un popor slab. Viitorul apartine rasei slave, care s-a dovedit a fi rasa cea mai
puternica.” Unii spun si astazi ca asa ceva este imposibil si cu adevarat incredibil. Si totusi, este adevarat.
CEEA CE E SCRIS MAI SUS NE VA PUTEA PUNE IN GARDA LA CE VA URMA?  SI DACA DA NOI CE PUTEM FACE?
http://salwatiromania.wordpress.com/2014/04/26/oameni-buni-treaba-se-impute-se-pregateste-basescu-de-razboi/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O zi plina-ochi de pace, va ureaza cristian_kinetoterapy.....si tot ceva doriti in viata.. Doresc ca fiecare sa poata posta liber cu conditia pastrari bunului simt si fara postari xenofobe si rasiste. Cu totii suntem copii Divinitatii.