Leziunile ligamentului incrucisat anterior (LIA)

Leziunile ligamentului incrucisat anterior (LIA)

Publicat in Articole de specialitate pe April 24th, 2009 de Alin Popescu | 509 comentarii

Ligamentul incrucisat anterior este o banda de tesut conjunctiv, de legatura, care uneste portiunea posterioara a femurului cu partea anterioara a tibiei, de marimea degetului mic. In interiorul articulatiei genunchiului, atunci cand tibia este rotata spre interior ( in sens opus directiei acelor ceasornicului pentru genunchiul drept si in sensul acelor ceasornicului pentru genunchiul stang ), ligamentul incrucisat anterior aluneca peste o alta fasie de tesut de legatura numita ligament incrucisat posterior, dand astfel nastere unei cruci, de unde provine si denumirea: ligamente incrucisate. O modalitate usoara de a intelege cum decurge acest fenoment este prin incrucisarea indexului si a mediusului; mediusul este ligamentul incrucisat anterior, iar indexul ligamentul incrucisat posterior.
Ligamentele incrucisate furnizeaza stabilitate si limiteaza miscarile de rotatie interna a tibiei, previn hiperextensia genunchiului, limiteaza deplasarea anterioara a tibiei in timpul flexiei genunchiului.
Lezarea ligamentului incrucisat anterior este deosebit de dureroasa si necesita un timp indelungat de recuperare pentru a restabili functionalitatea normala a genunchiului. Este adevarat, mai ales in cazul anumitor sporturi de anduranta, ca este posibila continuarea antrenamentului cu un ligament anterior incrucisat lezat, cel putin dupa ce durerea si edemul asociate cu lezarea initiala a ligamentului dispar, pana cand lipsa de stabilitate a genunchiului face imposibil acest lucru.
Gradul leziunilor ligamentare variaza intre usoare: o ruptura mica si severe, cand o portiune de ligament se rupe in totalitate si se indeparteaza de os. Fara nici un tratament, ligamentul incrucisat anterior lezat controleaza mai putin miscarile genunchiului si oasele se freaca intre ele, situatie cunoscuta drept insuficienta cronica a ligamentului incrucisat anterior. Miscarile anormale in articulatie pot distruge in aceasta situatie si cartilajul care acopera extremitatile oaselor, generand osteoartrita.
Ce anume cauzeaza o leziune a ligamentului incrucisat anterior ?
Leziunile ligamentului apar atunci cand articulatia genunchiului este flectata, rotita ( sansele de accidentare sunt mai mari cand aceste miscari se asociaza ), sau in cazul unui contact dur: piciorul este fixat la sol si o forta brusca loveste din exterior genunchiul intins sau usor flectat ( lovitura din partea unei persoane sau a unui obiect ) .
Lezarea acestui ligament apare frecvent la cei care practica un sport ce presupune schimbari rapide de directie, opriri si alergari repetate sau aterizari din saritura, precum fotbal, rugby, baschet, ski, gimnastica, arte martiale.
Ratarea unei trepte la coborarea scarilor sau pasitul intr-o groapa poate genera de asemenea lezarea ligamentului incrucisat anterior.
Rezistenta ligamentului incrucisat anterior devine mai mica odata cu inaintarea in varsta, lucru valabil pentru orice alta parte a corpului. Astfel, rupturile apar mai usor la persoanele cu o varsta mai mare de 40 ani.
Care sunt simptomele unei leziuni acute a ligamentului incrucisat anterior ?
• Auzul sau perceperea unui trosnet la nivelul genunchiului in timpul accidentarii
• Durere localizata in exteriorul si in spatele articulatiei genunchiului
• Tumefierea ( umflarea ) genunchiului in primele ore dupa accidentare; acesta poate fi un semn de sangerare in interiorul articulatiei. Tumefierea care apare brusc este un semn de leziune importanta a structurilor articulatiei genunchiului
• Limitarea miscarilor genunchiului din cauza durerii, a tumefactiei
• Senzatie de genunchi instabil
Dupa accidentare, durerea limiteaza activitatea in desfasurare, dar permite reluarea mersului. Simptomul principal al unei leziuni cronice a ligamentului incrucisat anterior il constituie instabilitatea genunchiului, asociata uneori cu durere si tumefactie. Aceasta situatie apare atunci cand o leziune acuta nu e tratata corespunzator.
Simptome dureroase similare rupturii ligamentului incrucisat anterior pot fi generate si de afectarea altor structuri ale genunchiului, precum: cartilajul articular, meniscurile ( 70% dintre persoanele care au o leziune a ligamentului incrucisat anterior prezinta si o afectare meniscala ), ligamentele colaterale medial sau lateral sau chiar o fractura a oaselor care alcatuiesc articulatia genunchiului.
Incidenta afectarii ligamentului incrucisat anterior este de opt ori mai mare in cazul femeilor comparativ cu barbatii. Exista mai multe teorii care incearca sa explice acest fenomen, vizand diferenta dintre structura corpului barbatilor si femeilor, felul in care acestia isi folosesc musculatura si metodele de antrenament, dar sunt nesatisfacatoare.
Cum diagnosticam o leziune a ligamentului incrucisat anterior ?
Medicul va stabili daca exista o leziune la acest nivel examinand genunchiul si punand anumite intrebari referitoare la starea de sanatate anterioara. Specialistul va dori sa afle cum s-a produs accidentarea, care au fost simptomele, daca au mai existat leziuni la nivelul genunchiului respectiv si, in plus, efectuand anumite teste, va urmari stabilitatea, miscarea si sensibilitatea la nivelul ambilor genunchi, atat la cel sanatos, cat si la cel accidentat.
Uneori poate fi necesara efectuarea unei radiografii pentru a exclude o leziune la nivelul oaselor genunchiului.
Un test imagistic utilizat frecvent este rezonanta magnetica nucleara (RMN) , care permite vizualizarea afectarilor ligamentare, ale tendoanelor, musculaturii sau a cartilajului articular.
Cum tratam o leziune a ligamentului incrucisat anterior ?
Sunt necesare masuri imediate, cat mai repede cu putinta dupa momentul accidentarii, pentru a preveni aparitia edemului si a durerii. Aceste masuri consta in repaus al genunchiului, gheata local, dupa care aplicam un bandaj elastic la nivelul articulatiei pentru a asigura o compresie usoara si fixam piciorul afectat mai sus, deasupra nivelului inimii. Mai pot fi administrate medicamente pentru a combate durerea si inflamatia, de tipul antiinflamatoarelor nesteroidiene.
Imobilizarea genunchiului si mersul in carje mai pot fi recomandate in primele zile dupa accidentare, in functie de severitatea leziunii.
E foarte important sa tratam orice leziune existenta la nivelul ligamentului incrucisat anterior, pentru ca altfel aceasta devine o problema pe termen lung. Exista doua modalitati de tratament:
• Tratament nechirurgical – consta intr-un program de recuperare si cuprinde procedee de kinetoterapie, electroterapie si medicatie ( antiinflamatoare si analgezice ). E nevoie de cateva luni pentru ca genunchiul sa revina la starea initiala, in functie de gradul leziunii, stabilitatea si starea preexistenta e genunchiului afectat
• Interventie chirurgicala ce vizeaza reconstructia ligamentului si repararea eventualelor leziuni asociate, urmata de asemenea de cateva luni de recuperare
Tipul de tratament este ales de catre medic, in functie de gradul leziunii ligamentare, integritatea celorlalte structuri ale genunchiului, nivelul de activitate al pacientului, varsta acestuia, starea de sanatate generala si timpul scurs de la accidentare.
Exista trei obiective principale ale tratamentului:
• Evitarea extinderii leziunilor deja produse
• Asigurarea stabilitatii genunchiului, astfel incat pacientul sa-si poata desfasura in mod confortabil activitatile zilnice
• Refacerea completa a genunchiului, care sa pemita reluarea tuturor activitatilor desfasurate anterior
Cum putem preveni lezarea ligamentului incrucisat anterior ?
Cea mai eficienta metoda de a preveni aparitia leziunilor la nivelul ligamentului incrucisat anterior este intarirea musculaturii picioarelor, in special musculatura anterioara si posterioara a coapsei: cvadrceps si ischiogambieri.
Alte masuri care pot reduce incidenta accidentarilor la acest nivel :
• Evitarea pantofilor cu toc inalt
• Evitarea sporturilor care presupun efectuarea multor rasuciri si contacte
Stabilitatea genunchiului este un factor important, care poate conditiona reintoarcerea la locul de munca sau la activitatea sportiva desfasurata anterior accidentarii, si de aceea e foarte important ca aceasta revenire sa se efectueze fara nici un fel de compromis.