Grecia ameninta ca ar putea parasi zona Euro

Grecia ameninta ca ar putea parasi zona Euro/ BISERICA, TAPUL ISPASITOR? MIZA ARESTARII STARETULUI EFREM

Postat de admin pe 03 Jan 2012 la 11:06 pm | Categorii: Acordul cu FMI, Arhiepiscopul Ieronim al Atenei, Criza datoriilor suverane, Globalizare, guvernarea europeana (UE), NEWS (STIRILE ZILEI), Opinii, analize, Razboiul impotriva crestinismului  Print This Post

IESIREA DIN ZONA EURO, UN “IAD”, AMENINTA OFICIALII…

• Hotnews: Oficial elen: Grecia va parasi zona euro daca nu va ajunge la un acord cu creditorii internationali in ceea ce priveste al doilea plan de salvare

Grecia va trebui sa paraseasca zona euro daca nu va reusi sa ajunga la un acord cu creditorii sai internationali in ceea ce priveste un al doilea plan de salvare, de 130 miliarde de euro, a declarat marti un purtator de cuvant al Guvernului, citat de Reuters. Acesta este un avertisment public neobisnuit de puternic al oficialilor eleni, in conditiile in care Atena si partenerii sai din UE au respins in repetate randuri o iesire a Greciei din zona euro, care ar provoca o agravare a crizei datoriilor de stat din regiune, si evita sa spuna ca acest lucru este un scenariu posibil.
“Acordul de salvare trebuie semnat, in caz contrar vom iesi de pe piete, vom iesi din euro. Situatia va fi mult mai grava”, a declarat Pantelis Kapsis la un post de televiziune. Grecia se afla intr-o cursa contra cronometru pentru a ajunge la o intelegere cu UE, FMI si detinatorii privati de obligatiuni privind detaliile acordului de finantare externa. Autoritatile elene trebuie sa rascumpere in martie o emisiune de obligatiuni cu o valoare semnificativa, iar daca nu obtin pana la acea data un imprumut extern risca sa intre in incapacitate de plata.
Incheierea acordului depinde de participarea voluntara a detinatorilor privati de obligatiuni ale statului elen la planul de salvare convenit in octombrie. Oficialii greci, care trebuie sa aprobe o serie de reforme nepopulare pentru a incheia acordul de salvare, au avertizat in ultimele zile ca o revenire la drahma ar fi un “iad” si ca tara trebuie sa mentina programul de austeritate pentru a evita acest lucru.
Sondajele de opinie arata ca alegatorii greci doresc ca Guvernul sa fata tot ceea ce este nevoie pentru ca Grecia sa ramana in zona euro, chiar daca nu sunt de acord cu reformele de austeritate.

• Adevarul: Averea fabuloasă a Bisericii greceşti

Măsurile de austeritate au venit în valuri peste greci, care s-au văzut nevoiţi să strângă cureaua. Protestele violente nu au avut niciun efect asupra creditorilor şi asupra guvernanţilor. Există însă o instituţie care o duce „regeşte” pe timp de criză în Grecia: Biserica. Discuţiile despre bogăţiile pe care le deţine sunt însă tabu. “Dacă statul şi-ar fi administrat conturile la fel ca Biserica, nu ar fi existat datorii acum”, spune purtătorul de cuvânt al Sfântului Sinod.
Atotputernica Biserică din Grecia este protejată prin Constituţie, finanţată de stat şi scutită de impozite, scrie publicaţia franceză „Le Point”, într-o amplă analiză dedicată acestui subiect.
Nimic nu mişcă în Grecia fără ştirea şi blagoslovirea prelaţilor. De pildă, scena învestirii noului Guvern, în urmă cu aproximativ o lună. Episodul pare desprins din Rusia ţaristă. Un arhiepiscop, trei episcopi şi un diacon, în haine de purpură cusute cu fir de aur, cu mitre aurite, intonează rugăciuni şi psalmi şi cădelniţează asupra membrilor noului Guvern. Tehnocraţi, tehnocraţi, dar tot nu aveau cum să fie instalaţi fără ritualul bisericesc.
Toate televiziunile şi posturile de radio naţionale şi-au întrerupt programele pentru a retransmite ceremonia de intronizare. Imaginile puteau părea ciudate, dar ele dau dovadă de puterea pe care o deţine Biserica ortodoxă în Grecia modernă.
Mai mult decât un simbol, autoritatea ei se întinde peste tot, de la viaţa politică până la viaţa socială. Şi asta de secole la rând. A jucat un rol-cheie în timpul războiului de independenţă (1821-1830), a fost un factor esenţial al identităţii naţionale. E protejată de articolul 3 al Constituţiei care precizează că „religia dominantă în Republica Elenă e cea a Bisericii ortodoxe orientale a lui Hristos”.

Influenţa asupra vieţii politice şi sociale

În viaţa de zi cu zi, nu există deschidere de an şcolar ori inaugurare care să se desfăşoare fără o faţă bisericească. La fel, exercitarea unei funcţii politice e imposibilă fără binecuvântarea clerului.
Pentru că puterea sa se împleteşte cu cea a Statului (nefiind separate nici teoretic, nici practic), Biserica ortodoxă autocefală a Greciei e omniprezentă şi atotputernică. Nu este supusă impozitelor, rămânând astfel singura instituţie care scapă programului de austeritate impus populaţiei de 18 luni încoace. Acest statut privilegiat a început să-i deranjeze pe greci, mai ales că traversează una dintre cele mai dureroase crize economice.

Care sunt privilegiile

Biserica este exceptată de la majoritatea taxelor, inclusiv de una dintre cele mai importante: taxa funciară, care este percepută fiecărui grec prin intermediul facturii de electricitate. Şi chiar dacă preoţii şi-au pierdut 30% din salariu, ca orice funcţionar public, veniturile lor sunt încă uriaşe. Averea funciară şi imobiliară a Bisericii este estimată la un miliard de euro. Astfel, deşi a cedat o parte din bunuri statului în 1987, Biserica ortodoxă rămâne ce de-al doilea proprietar funciar al ţării.
Biserica deţine peste 130.000 de hectare de terenuri agricole, păduri, mii de kilometri de litoral, spitale, pensiuni, hoteluri, parcări şi restaurante de lux. În plus, mai e şi proprietara a şase milioane de acţiuni la Banca Naţională a Greciei. Patrimoniul total se situează undeva în jurul valorii de trei miliarde de euro. Doar în 2008, Biserica a publicat un profit de şapte milioane de euro, la care s-au adăugat 4,5 milioane de venituri din imobile şi 20 de milioane de euro din donaţii, scrie “Le Point”. Iar cifrele sunt poate mult mai mari, de vreme ce contabilitatea Bisericii este extrem de opacă. Biserica ortodoxă grecească numără 8.500 de preoţi, iar din cuferele statului pleacă anual pentru plata clerului 350 de milioane de euro.
“Doar Dumnezeu ştie care e adevărata avere a Bisericii”, recunoaşte vicepremierul Theodorus Pangalos.
Totuşi, dezbaterea pe tema austerităţii căreia ar trebui să i se supună şi clerul nu a fost demarată decât în câteva cercuri restrânse. Peste 80% dintre greci se declară credincioşi ortodocşi şi preferă să-şi întoarcă privirea, mai ales dacă statutul privilegiat al Bisericii le poate aduce şi lor profituri. Explicaţia: în anumite suburbii şi insule, unde preţul pe metru pătrat e prohibitiv, Biserica dispune de un serviciu de urbanism recunoscut de lege şi poate emite permise de construcţie pentru parohii şi temple. Pe acelaşi teren însă, alături de aceste locuri de cult, e posibilă construirea unor mici clădiri auxiliare. Dar mulţi dintre cei care obţin un asemenea permis şi-au construit vile, deşi regulile de urbanism interzic asta. Pentru a elimina asemenea derapaje, şi Biserica, la fel ca şi statul grec, trebuie să se doteze cu un cadastru. Dar asta va dura mult şi bine. Cadastrul Atenei de pildă va fi ga abia în 2015.
Feţele bisericeşti se apără şi fac apel la bunul simţ al grecilor. “Bunurile imobiliare trebuie să aibă o valoare spirituală”, sfătuieşte arhiepiscopul Atenei, Ieronimos, considerat de altfel una dintre figurile moderate ale clerului grec. Prelatul îi sfătuieşte totuşi pe confraţii săi să adopte un stil de viaţă mai moderat şi “să pună deoparte agapele bizantine care înfurie poporul”. Cu alte cuvinte, să renunţe la maşinile Jaguar, la avioanele private şi la cheltuirea a zecii de mii de euro pentru organizarea de festinuri.
“Cea mai mare parte dintre preoţi nu fac asemenea excese“, spune, indignat, părintele Timotheos Anthis, purtător de cuvânt al Sfântului Sinod, care reuneşte cei 85 de arhiepiscopi ai ţării. Sătul de critici, purtătorul de cuvânt dă vina pe stat: “Toată lumea suferă din cauza crizei, dar noi suntem arătaţi cu degetul pentru că suntem manageri mai buni. Dacă statul şi-ar fi administrat conturile la fel ca Biserica, nu ar fi exista datorii acum”.

Opere de binefacere

Există un “totuşi”. Biserica este un actor social extrem de important şi face numeroase acţiuni de caritate. În primul rând, împarte mese gratuite celor mai puţin favorizaţi. Numărul celor care apelează la mesele gratuite a crescut cu 25% doar în ultimele luni. Biserica asigură şi funcţionarea a 750 de spitale, azile şi orfelinate. În afară de asta, ajută financiar numeroase familii nevoiaşe şi dispune de reţele de binefacere a căror eficacitate e recunoscută de toată lumea.
“Biserica face gesturi de caritate pentru a scăpa de impozite”, comentează scriitorul Petros Tatsopoulos. “E un tabu. Nimeni nu îndrăzneşte să controleze declaraţiile pe proprie răspundere ale preoţilor, pentru că sunt foarte influenţi în viaţa politică. Au un cuvânt de spus la orice capitol. Slujbele de duminică sunt uneori diatribe de propagandă populistă. Anumiţi preoţi îşi incită chiar enoriaşii să se revolte faţă de ordinele aşa-numiţilor “noi dictatori”, adică germanii şi troica (FMI, UE). Şi odată cu intrarea extremei drepte la guvernare, influenţa clerului va creşte, ceea ce e îngrijorător”, crede Tatsopoulos.

Atotputernică şi în ţară, şi peste hotare

Separarea puterii Bisericii de cea a statului pare aşadar o misiune imposibilă. Iar subiectul este tot mai puţin discutat în cercurile politice. “Biserica e prea influentă pentru a avea detractori puternici. În 2000, când premierul a cerut ştergerea menţiunii referitoare la religie de pe cărţile de identitate, o mare parte a opiniei publice s-a mobilizat contra lui. Astăzi, mare parte din deputaţi se află sub influenţa clerului”, comentează analistul politic Giorgios Kirtsos.
Biserica ştie exact cum să întreţină această putere. Conştiinţa religioasă se cultivă încă de la şcoală. Ceea ce explică decizia noului viceministru al Educaţiei, Kostas Arvanitopoulos de a restabili cursurile obligatorii de instruire religioasă în şcoli.
Autoritatea Bisericii ortodoxe elene depăşeşte graniţele Greciei. Se exercită asupra comunităţilor ortodoxe din întreaga lume, fiind în consecinţă un vector de influenţă pentru Grecia. Recent, trei milioane de credincioşi din Rusia s-au recules, timp de o lună, în faţa unei relicve ortodoxe (o centură despre care se spune că i-ar fi aparţinut Fecioarei Maria şi care se află în posesia Bisericii elene). Vladimir Putin însuşi s-a deplasat pe muntele Athos, cel mai sacru loc al ortodoxiei, pentru a mulţumi Bisericii greceşti că a împrumutat relicva Rusiei. Un gest pe care Putin nu îl face pentru oricine.