Simptomatologia clinica in stroke-ul ischemic
Debutul accidentelor cerebrovasculare ischemice este in functie de mecansimul patogenetic, ce sta la baza ischemiei:
1. Sindromul piramidal cortical - hemiplegia corticala
Ocluzia arterei carotide interne se produce frecvent la nivelul originii acesteia, dar se poate produce oriunde pe traiectul arterei. Debutul poate fi brusc, prin hemiplegie masiva cu predominanta brahiala si cu elemente disfazice (in cazul interesarii emisferului dominant), sau poate fi lent, deficitul motor instalandu-se progresiv. Alteori, debutul poate fi prin AIT manifestate prin pareze, parestezii, disfazii, ce marcheaza instalarea ezitanta a unei hemiplegii care va ramane definitiva.
Simtomatologia este mai mult sau mai putin grava, in functie de gradul si calitatatea circulatiei colaterale care se stabileste. Se poate instala un sindrom optico-piramidal, din care hemipareza poate uneori ceda, ramanand doar cecitatea. Se pot intalni, de asemenea, accese convulsive, de obicei focale, fie inainte, fie dupa instalarea hemiplegiei.
SINDROMUL ARTEREI CEREBRALE ANTERIOARE
Clinic se remarca o hemiplegie predominant crurala, tulburari de sensibilitate de tip cortical localizate la nivelul membrului inferior afectat, miscari de apucare fortata la membrul superior afectat, tulburari psihice de tip frontal (apatie, dezorientare, lipsa de initiativa si interes), fenomen de urmarire si tulburari urinare. Cand leziunile sunt la nivelul emisferului stang, se costata o hemiplegie dreapta, si asociat o apraxie a membrelor de partea stanga . neparalizata (prin intreruperea fibrelor care trecand prin corpul calos leaga gyrusul supramarginal stang cu circumvolutiunea precentrala dreapta), precum si tulburari afazice de tip expresiv. In leziunile bilaterale (prin origine comuna), semnele neurologice sunt bilaterale.
OCLUZIA ARTEREI CEREBRALE MIJLOCII
Artera cerebrala medie este cel mai frecvent afectata, ocluzia ei fiind responsabila de 60-80% din infarctele cerebrale ale sistemului carotidian. Simptomatologia constatata in aceste situatii prezinta o mare variete, in raport direct cu nivelul ocluziei si cu eficacitatea circulatiei colaterale, diferita de la individ la individ.
Ocluzia proximala a arterei cerebrale mijlocii determina infarct cerebral atat in teritoriul superficial, cat si profund, deseori incompatibil cu viata. Clinic se poate constata hemipareza sau hemiplegie predominant facio-brahiala sau hemihipoestezie sau hemianestezie contralaterala cu localizare facio-brahiala, predominent profunda, cu elemente corticale (astereognozie, diminuarea discriminarii tactile si dureroase), precum si o hemianopsie laterala homonima.
Cand este ocluzata artera cerebrala mijlocie de partea emisferului non-dominant (drept), asociat pot apare tulburari psihocomportamentale (confuzie, inatentie vizuala, auditiva, somestezica), tulburari in productia grafica, tulburari de dierite grade in sfera limbajului, inatentie verbala.
Cand este ocluzata artera cerebrala mijlocie de partea emisferului dominant (stang), asociat apare o afazie expresiva si receptiva masiva, deficite de intelegere audiovizuala, agnozie digitala, agrafie, tulburari de schema corporala, apraxie buco-linguo-faciala.
Ocluzia arterei cerebrale medii in fosa sylviana produce un infarct mare cortico-subcortical, cu pastrarea intacta a nucleilor cerebrali. Clinic se poate constata hemiplegie predominant facio-brahiala, tulburari de sensibilitate si hemianopsie (prin afectarea radiatiile optice). Cand este afectata artera cerebrala medie de partea emisferului non-dominant (drept) asociat pot apare anosognozie, agnozie, tulburari de acuitate vizuo-spatiala, iar la lezarea arterei cerebrale medii de partea emisferului dominant (stang) asociat se poate constata o afazie expresiva si receptiva.
SINDROMUL ARTEREI COROIDIENE ANTERIOARE
Clinic se poate constata o hemiplegie de tip capsular cu hemianestezie, cu sau fara hemianopsie laterala homonima, limitanta la cvadrantul superior.
SINDROMUL ARTEREI CEREBRALE POSTERIOARE
Clinic se poate constata o hemipareza, cu hemianestezie si hemianospie laterala homonima cu pastrarea vederii maculare. Cand este lezata artera cerebrala posterioara de partea emisferului dominant (stang), asociat apare alexie si agnozie vizuala.
SINDROMUL ARTEREI VERTEBRALE
Multiplele posibilitati de compensare circulatorie a teritoriului aferent arterei vertebrale, simptomatologia ocluziei acesteia este foarte variata si inconstanta. Descriem aici doar sindromul Babinki-Nageotte (caracteristic trombozarii arterei vertebrale la intrarea in trunchiul bazilar): hemiplegie si hemianestezie, cu hemiasinergie, lateropulsiune homolaterala, sindrom Bernard-Horner, pareza valului palatin, cu sau fara nistagmus.
SINDROMUL ARTEREI BAZILARE
Cand artera bazilara este complet ocluzata, simptomatologia se caracterizeaza prin ameteli si stare confuziva instalate bursc, evolutia fiind spre coma, cu accese de rigiditate de decerebrare, iar prognosticul este grav.
La ocluzia partiala a arterei vertebrale, clinic apare o stare de somnolenta, si, asociat, diplopie, dizartrie, si hemiplegie cu parestezii.
SINDROMUL ARTEREI CEREBELOASE SUPERIOARE
Clinic se pot constata: ameteli, varsaturi, hipotonie, ataxie homolaterala, cadere de partea leziunii, dizartrie, mioclonii velopalatine, miscari coreiforme, nistagmus vertical si orizontal, paralizia privirii spre partea leziunii si devierea crucisa a globilor oculari, pareza de nerv facial sau/si abducens (inconstante), precum si o hemianestezie disociata sau totala in hemicorpul opus.
SINDROMUL ARTEREI CEREBELOASE ANTERIOARE SI INFERIOARE
Clinic se poate constata aparitia semnelor cerebeloase si nistagmusului, si, asociat, surditate, paralizie faciala, sindrom Bernard-Horner si tulburari de sensibilitate tactila a fetei de partea leziunii, precum si tulburari de sensibiliatte termoalgezica de partea opusa leziunii.
SINDROMUL ARTEREI CEREBELOASE POSTERIOARE SI INFERIOARE (WALLENGERG)
Clinic apar caracteristic ameteli, varsaturi, disfagie, dizartrie. De asemenea, se constata parestezii si anestezie sau hipoestezie tactila si dureroasa la nivelul hemifetei, sindrom cerebelos, sindrom vestibular, paralizia faringelui si a corzilor vocale, sindrom Bernard-Horner de partea leziunii, precum si anestezie disociata termoalgezica si sindrom piramidal de partea opusa leziunii.
SINDROAME PARAMEDIANE
Sindromul Jackson: hemipareza sau hemiplegie contralaterala, paralizia nervului hipoglos cu atrofii musculare homolaterale, precum si afectare de nerv accesor.
Sindromul lui Avellis: pareza valului palatin si a corzilor vocale si tulburari de deglutitie de partea leziunii, precum si hemianestezie disociata la nivelul trunchiului si membrelor de partea opusa leziunii.
Sindromul Cestan-Chenais: paralizia valului palatin si a corzilor vocale si sindrom Bernard-Horner de partea leziunii, si hemiplegie de partea opusa leziunii.
Sindromul Schmidt: paralizia valului palatin si a corzilor vocale, precum si a muschilor trapez si sternocleidomastoidian de partea leziunii, si hemiplegie de partea opusa leziunii.
Debutul accidentelor cerebrovasculare ischemice este in functie de mecansimul patogenetic, ce sta la baza ischemiei:
- In tromboza cerebrala debutul poate fi acut, dar in general este progresiv, tabloul neurologic instalndu-se in interval de minute-ore, fiind precedat de semne premonitorii ca cefalee, ameteli, parestezii, disfazii, hemianopsii, cel mai frecvent dimineata (hipotensiunea de decubit ce se asociaza cu activitatea fibrinolitica mai scazuta in partea a doua a noptii). Daca se instaleaza, coma este de regula, progresiva.
- In embolia cerebrala simptomatologia se instaleaza brusc, fara semne premonitorii, tulburarile de constienta fiind tranzitorii si rar imbracand aspectul unei come. Debutul este mai frecvent in cursul zilei, in plina activitate a pacientului (detasarea materialului emboligen, favorizat de contractiile mai energice ale cordului). Emboliile gazoase apar la un intervale de 24 - 48 ore de la producerea unor fracturi.
1. Sindromul piramidal cortical - hemiplegia corticala
- deficitul motor nu este egal si proportional, predomina sau este chiar exclusiv la un membru, realizand o monoplegie crurala sau brahiala.
- leziunea arterei cerebrale anterioare (care vascularizeaza portiunea superioara a circumvolutiei frontale ascendente si lobul paracentral) monopareza sau plegie crurala
- leziunea arterei sylviene (care vascularizeaza portiunile mijlocii si inferioare ale frontalei ascendente) deficit predominant facio-brahial.
- este usor de recunoscut in prezenta unor simptome cu localizare corticala:
- crizele jacksoniene
- elementele afazice, agnozice, apraxice
- reflex de apucare fortata unilateral
- hemiplegie masiva si egal distribuita, proportionala, atat la membrul superior cat si la cel inferior (datorita faptului ca fibrele cortico-spinale sunt stranse intr-un spatiu mic in bratul posterior al capsulei interne)
- in afectari talamice: apar tulburarile de sensibilitate
- cand leziunea se extinde si la nivelul talamusului sau al bandeletei optice se asociaza hemianopsia
- hemiplegie controlaterala leziunii
- prezenta de aceeasi parte cu leziunea a paraliziei unuia sau mai multor nervi cranieni
- asocierea de diverse tulburari de sensibilitate, sindrom cerebelo-vestibular
- unele leziuni masive de trunchi cerebral, realizeaza tetrapareze sau tetraplegii
- paraplegiile: sunt caracteristice pentru leziunile medulare, prin afectarea bilaterala a cailor piramidale
- tetraplegii: realizate de leziunea bilaterala a maduvei cervicale
- hemiplegii medulare: realizate de leziunea hemimaduvei cervicale
- sindromul Brown-Seguard (hemisectiune madulara):
- deficit motor la membrul inferior ipsilateral sectiuni
- tulburari de sensibilitate profunda constienta in segmentul sublezional
- tulburari de sensibilitate termo-algezica de partea opusa
Ocluzia arterei carotide interne se produce frecvent la nivelul originii acesteia, dar se poate produce oriunde pe traiectul arterei. Debutul poate fi brusc, prin hemiplegie masiva cu predominanta brahiala si cu elemente disfazice (in cazul interesarii emisferului dominant), sau poate fi lent, deficitul motor instalandu-se progresiv. Alteori, debutul poate fi prin AIT manifestate prin pareze, parestezii, disfazii, ce marcheaza instalarea ezitanta a unei hemiplegii care va ramane definitiva.
Simtomatologia este mai mult sau mai putin grava, in functie de gradul si calitatatea circulatiei colaterale care se stabileste. Se poate instala un sindrom optico-piramidal, din care hemipareza poate uneori ceda, ramanand doar cecitatea. Se pot intalni, de asemenea, accese convulsive, de obicei focale, fie inainte, fie dupa instalarea hemiplegiei.
SINDROMUL ARTEREI CEREBRALE ANTERIOARE
Clinic se remarca o hemiplegie predominant crurala, tulburari de sensibilitate de tip cortical localizate la nivelul membrului inferior afectat, miscari de apucare fortata la membrul superior afectat, tulburari psihice de tip frontal (apatie, dezorientare, lipsa de initiativa si interes), fenomen de urmarire si tulburari urinare. Cand leziunile sunt la nivelul emisferului stang, se costata o hemiplegie dreapta, si asociat o apraxie a membrelor de partea stanga . neparalizata (prin intreruperea fibrelor care trecand prin corpul calos leaga gyrusul supramarginal stang cu circumvolutiunea precentrala dreapta), precum si tulburari afazice de tip expresiv. In leziunile bilaterale (prin origine comuna), semnele neurologice sunt bilaterale.
OCLUZIA ARTEREI CEREBRALE MIJLOCII
Artera cerebrala medie este cel mai frecvent afectata, ocluzia ei fiind responsabila de 60-80% din infarctele cerebrale ale sistemului carotidian. Simptomatologia constatata in aceste situatii prezinta o mare variete, in raport direct cu nivelul ocluziei si cu eficacitatea circulatiei colaterale, diferita de la individ la individ.
Ocluzia proximala a arterei cerebrale mijlocii determina infarct cerebral atat in teritoriul superficial, cat si profund, deseori incompatibil cu viata. Clinic se poate constata hemipareza sau hemiplegie predominant facio-brahiala sau hemihipoestezie sau hemianestezie contralaterala cu localizare facio-brahiala, predominent profunda, cu elemente corticale (astereognozie, diminuarea discriminarii tactile si dureroase), precum si o hemianopsie laterala homonima.
Cand este ocluzata artera cerebrala mijlocie de partea emisferului non-dominant (drept), asociat pot apare tulburari psihocomportamentale (confuzie, inatentie vizuala, auditiva, somestezica), tulburari in productia grafica, tulburari de dierite grade in sfera limbajului, inatentie verbala.
Cand este ocluzata artera cerebrala mijlocie de partea emisferului dominant (stang), asociat apare o afazie expresiva si receptiva masiva, deficite de intelegere audiovizuala, agnozie digitala, agrafie, tulburari de schema corporala, apraxie buco-linguo-faciala.
Ocluzia arterei cerebrale medii in fosa sylviana produce un infarct mare cortico-subcortical, cu pastrarea intacta a nucleilor cerebrali. Clinic se poate constata hemiplegie predominant facio-brahiala, tulburari de sensibilitate si hemianopsie (prin afectarea radiatiile optice). Cand este afectata artera cerebrala medie de partea emisferului non-dominant (drept) asociat pot apare anosognozie, agnozie, tulburari de acuitate vizuo-spatiala, iar la lezarea arterei cerebrale medii de partea emisferului dominant (stang) asociat se poate constata o afazie expresiva si receptiva.
SINDROMUL ARTEREI COROIDIENE ANTERIOARE
Clinic se poate constata o hemiplegie de tip capsular cu hemianestezie, cu sau fara hemianopsie laterala homonima, limitanta la cvadrantul superior.
SINDROMUL ARTEREI CEREBRALE POSTERIOARE
Clinic se poate constata o hemipareza, cu hemianestezie si hemianospie laterala homonima cu pastrarea vederii maculare. Cand este lezata artera cerebrala posterioara de partea emisferului dominant (stang), asociat apare alexie si agnozie vizuala.
SINDROMUL ARTEREI VERTEBRALE
Multiplele posibilitati de compensare circulatorie a teritoriului aferent arterei vertebrale, simptomatologia ocluziei acesteia este foarte variata si inconstanta. Descriem aici doar sindromul Babinki-Nageotte (caracteristic trombozarii arterei vertebrale la intrarea in trunchiul bazilar): hemiplegie si hemianestezie, cu hemiasinergie, lateropulsiune homolaterala, sindrom Bernard-Horner, pareza valului palatin, cu sau fara nistagmus.
SINDROMUL ARTEREI BAZILARE
Cand artera bazilara este complet ocluzata, simptomatologia se caracterizeaza prin ameteli si stare confuziva instalate bursc, evolutia fiind spre coma, cu accese de rigiditate de decerebrare, iar prognosticul este grav.
La ocluzia partiala a arterei vertebrale, clinic apare o stare de somnolenta, si, asociat, diplopie, dizartrie, si hemiplegie cu parestezii.
SINDROMUL ARTEREI CEREBELOASE SUPERIOARE
Clinic se pot constata: ameteli, varsaturi, hipotonie, ataxie homolaterala, cadere de partea leziunii, dizartrie, mioclonii velopalatine, miscari coreiforme, nistagmus vertical si orizontal, paralizia privirii spre partea leziunii si devierea crucisa a globilor oculari, pareza de nerv facial sau/si abducens (inconstante), precum si o hemianestezie disociata sau totala in hemicorpul opus.
SINDROMUL ARTEREI CEREBELOASE ANTERIOARE SI INFERIOARE
Clinic se poate constata aparitia semnelor cerebeloase si nistagmusului, si, asociat, surditate, paralizie faciala, sindrom Bernard-Horner si tulburari de sensibilitate tactila a fetei de partea leziunii, precum si tulburari de sensibiliatte termoalgezica de partea opusa leziunii.
SINDROMUL ARTEREI CEREBELOASE POSTERIOARE SI INFERIOARE (WALLENGERG)
Clinic apar caracteristic ameteli, varsaturi, disfagie, dizartrie. De asemenea, se constata parestezii si anestezie sau hipoestezie tactila si dureroasa la nivelul hemifetei, sindrom cerebelos, sindrom vestibular, paralizia faringelui si a corzilor vocale, sindrom Bernard-Horner de partea leziunii, precum si anestezie disociata termoalgezica si sindrom piramidal de partea opusa leziunii.
SINDROAME PARAMEDIANE
Sindromul Jackson: hemipareza sau hemiplegie contralaterala, paralizia nervului hipoglos cu atrofii musculare homolaterale, precum si afectare de nerv accesor.
Sindromul lui Avellis: pareza valului palatin si a corzilor vocale si tulburari de deglutitie de partea leziunii, precum si hemianestezie disociata la nivelul trunchiului si membrelor de partea opusa leziunii.
Sindromul Cestan-Chenais: paralizia valului palatin si a corzilor vocale si sindrom Bernard-Horner de partea leziunii, si hemiplegie de partea opusa leziunii.
Sindromul Schmidt: paralizia valului palatin si a corzilor vocale, precum si a muschilor trapez si sternocleidomastoidian de partea leziunii, si hemiplegie de partea opusa leziunii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
O zi plina-ochi de pace, va ureaza cristian_kinetoterapy.....si tot ceva doriti in viata.. Doresc ca fiecare sa poata posta liber cu conditia pastrari bunului simt si fara postari xenofobe si rasiste. Cu totii suntem copii Divinitatii.