Miracolul de la Deauville-Rusia uimeşte Europa
Miracolul de la Deauville-Rusia uimeşte Europa
Scris de :
Ion Petrescu 2010-10-25 06:26
Comments Off
Incredibil,
dar adevărat. Chiar şi după 24 de ore de la încheierea Trilateralei de
la Deauville, niciun post de televiziune de peste Ocean şi nicio
publicaţie americană cu tiraj naţional nu a acordat atenţie
convorbirilor purtate pe 19 şi 20 octombrie a.c. de Dmitri Medvedev,
Nikolas Sarkozy şi Angela Merkel. Cum poate fi interpretată această
tăcere imperială? De ce jurnaliştii americani au optat – cel puţin pe
timpul derulării reuniunii din Normandia şi imediat după aceea – pentru
silenzio stampa?
Liderul lumii în secolul 21?
Anterior, pe 14 octombrie a.c., la Cartierul General al NATO, din
Bruxelles s-a derulat o reuniune a miniştrilor apărării din ţările
aliate, precedată de o întâlnire a secretarului de stat Hillary Rodham
Clinton şi a secretarului apărării Robert Gates, cu Anders Fogh
Rasmussen, secretarul general al organizaţiei, care au discutat despre
noua misiune a alianţei şi alte reforme structurale.
Revenită acasă, Hillary Rodham Clinton a făcut declaraţii
publice privind starea actuală a relaţiilor dintre Washington D.C. şi
Moscova, în San Francisco, la un seminar vizând politica externă,
iniţiat de organizaţia „Clubul comunităţii din California.” În
alocuţiunea sa, secretarul de stat a evocat principalii vectori ai
politicii actualei administraţii de la Casa Albă vizând relaţiile
bilaterale cu statele aliate, cele partenere şi acelea ostile. Apoi a
răspuns la întrebările gazdelor.
Referiri concrete s-au făcut la situaţia din Afganistan şi Pakistan,
la lupta împotriva terorismului internaţional, la îngrijorările create
de programul nuclear iranian şi la relaţiile cu Rusia.
Liderul Departamentului de Stat şi-a exprimat speranţa că în
Congresul S.U.A. se va dezbate noul tratat START până la finalul acestui
an. Acum este practic blocat, aşteptându-se rezultatele alegerilor
parţiale pentru acest for legislativ, din 2 noiembrie a.c. Este posibil
ca, ulterior, numărul oponenţilor acestui tratat să îl depăşească pe
acela al susţinătorilor săi. Dacă se va ajunge la un asemenea raport de
forţe, soarta importantului document va fi compromisă. Ceea ce va
însemna nu doar o gravă lovitură de imagine pentru reputaţia
preşedintelui Obama, ci şi o afectare extrem de serioasă a relaţiilor
dintre Statele Unite şi Federaţia Rusă.
Doamna Clinton nu a ascuns faptul că aceste două state au puncte de
vedere diferite într-un număr important de probleme, precum situaţia din
Georgia şi respectarea drepturilor omului. Comparativ, discursul său
din San Francisco a fost aproape similar cu alocuţiunea sa recentă din
capitala americană unde ea a confirmat intenţia Americii de a rămâne
liderul lumii şi în secolul 21:”S.U.A. trebuie să conducă – şi o va face
– alte ţări. Provocările şi dificultăţile zilelor actuale impun
continuarea lideranţei americane la nivel global.” O iluzie frumoasă,
remarcă ironic presa de peste Ocean, care atrage atenţia că timpurile
s-au schimbat, chiar dacă la Casa Albă pare că acest lucru nu a fost
observat. Există Uniunea Europeană, ale cărei interese nu coincid
totdeauna cu cele americane.
Paritatea dorită de Moscova
Vrea Rusia să continue bunele relaţii cu Statele Unite? Departamentul
de Stat consideră că da. Dar este evident că la Kremlin se vizează
dezvoltarea cooperării bilaterale pe baze paritare. Tandemul
Medvedev-Putin nu va urma niciodată orbeşte politica americană. Un lucru
clar pentru consilierii pe probleme de securitate naţională ai
preşedintelui Obama.
De altfel, convorbirile dintre liderii Rusiei, Franţei şi Germaniei,
purtate la Deauville s-au dovedit a fi benefice pentru întărirea
climatului de încredere în Europa. A fost un brainstorming cu rezultate
concrete. Preşedintele Medvedev a acceptat invitaţia de a participa la
Summitul NATO, din luna noiembrie a.c., din Portugalia şi a declarat că
Rusia va analiza cu atenţie propunerile Alianţei Nord-Atantice privind
participarea sa la sistemul european de apărare antirachetă.
Angela Merkel şi Nikolas Sarkozy au insistat pe ideea că participarea
şefului statului rus la reuniunea aliaţilor, de la Lisabona, confirmă
faptul că există ameninţări comune, la care trebuie să le facă faţă
împreună. Cancelarul Germaniei a explicat că satisfacţia generată de
decizia lui Medvedev, de a fi prezent la summitul menţionat este
justificată:”deoarece noul concept strategic al NATO vizează cooperarea
cu alte state, inclusiv Rusia. Federaţia Rusă a confirmat astfel că avem
de luptat laolaltă împotriva terorismului şi a armelor nucleare. Şi
cred că trebuie să abordăm aceste probleme împreună şi să nu mai fim
inamici niciodată.”
Doamna Merkel a confirmat şi faptul că Europa a luat în considerare
propunerile Rusiei privind un nou sistem de securitate în regiune. Cei
trei lideri europeni au trecut în revistă principalele probleme pentru
securitatea internaţională, fiind de acord, de exemplu, cu continuarea
acţiunilor lor comune stabilite contra Iranului, menite ca, prin
aplicarea sancţiunilor decise de Consiliul de Securitate al O.N.U.,
conducerea iraniană să fie stimulată să coopereze.
A fost luat în discuţie şi proiectul preşedintelui Rusiei
vizând paşii de urmat pentru eliminarea graduală a vizelor impuse acum
cetăţenilor ruşi, care vor să se deplaseze în Uniunea Europeană. O
soluţie este posibil să fie găsită la summitul U.E.-Rusia din luna
decembrie a.c.
Thomas Klau, din Consiliul European pentru Relaţii Externe a declarat
la televiziunea Rusia Azi că:”în mod evident, pacea şi stabilitatea pe
continentul european sunt imposibile dacă aceste două puteri importante –
U.E., pe de o parte, în primul rând statele conducătoare ale
comunităţii europene, precum Franţa şi Germania şi pe de altă parte
Rusia -, nu găsesc o cale pozitivă de a gestiona tensiunile politice şi
dinamica economică pe continent”.
Nuanţări interesante a făcut şi Ekaterina Kuzneţova, directorul
programelor europene la Centrul de Studii Post-Industriale din
Moscova:”De data aceasta, preşedintele Medvedev a anunţat că va încerca
să puncteze problemele de pe agenda sa de securitate, ceea ce înseamnă
că a dorit să discute noua arhitectură de securitate. Dar principala
problemă este cât de adecvată poate fi abordarea acestei chestiuni fără
preşedintele american.”
*
Pentru România contează menţionarea sa, la Deauville, de
către şeful statului rus, ca un factor important în soluţionarea
conflictului îngheţat din Transnistria. Semn că multe se vor schimba la
Est de Prut. În bine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
O zi plina-ochi de pace, va ureaza cristian_kinetoterapy.....si tot ceva doriti in viata.. Doresc ca fiecare sa poata posta liber cu conditia pastrari bunului simt si fara postari xenofobe si rasiste. Cu totii suntem copii Divinitatii.