CE-AM AVUT SI CE-AM DISTRUS – acad. Dinu C Giurescu
CE-AM AVUT SI CE-AM DISTRUS – acad. Dinu C Giurescu
s
Radiografia acad. Dinu C Giurescu asupra societatii romanesti
Baza
industrială existentă în 1989 a dispărut. Numeric, cel puţin 80% din
capacităţile de producţie au fost date la fier vechi. În Bucureşti
existau în decembrie 1989 cel puţin 47 mari întreprinderi. Au dispărut
complet 34.
Tot efortul de industrializare al României din secolul XX a fost în cea mai mare parte anulat.
O atare distrugere a industriei proprii este, după toate
probabilităţile, unică în Europa dacă nu şi în lume. România nu mai are
în proprietate nici o unitate industrială, cele în funcţie aparţin
firmelor straine
Cooperaţia meşteşugărească de producţie a dispărut
şi ea în cea mai mare parte. Dacă vrei să-ţi repari un pantof, găsirea
unui atelier seamănă cu un joc la loterie.
Agricultura, prin măsurile
luate în anii ’90, a revenit la o fărâmiţare care o fac neproductivă.
România nu mai produce hrana de care are nevoie şi importă nu numai
grâu, dar şi legume, fructe din ţări europene, africane şi chiar din
America de Sud.
Comerţul se desfăşoară în mall-uri cu megamagazine.
Care este ponderea în megamagazine a mărfurilor produse în România?
Imaginile cu înghesuiala cumpărătorilor de sărbători la casele de marcat
nu înseamnă bunăstare. Comerţul exercitat individual-particular s-a
redus la maximum; micile magazine de cartier unele rezistă, altele s-au
închis, iar ponderea lor este prea puţin semnificativă.
Sistemul bancar-financiar
aparţine, în proporţie de cel puţin 90% – băncilor străine. De ce până
în 2009 inclusiv, au fost bani şi dintr-odată nu mai sunt? Opinia
publică nu a primit o explicaţie raţională şi nici cum sunt folosite
aceste 20 de miliarde.
Urmările împrumutului (din 2009) : a) reducerea cu 25% a salariilor şi cu 15% a pensiilor.
b)
disponibilizări repetate în 2010, 2011 si 2012. c) reducerea în
continuare a salariilor întrucât noua grilă de salarizare a pornit de la
un prag mai jos decât acela anterior. d) îngheţarea salariilor şi
pensiilor pe 2012. e) hotărâri judecătoreşti definitive pentru plata
unor drepturi băneşti nu sunt respectate şi amânate cu motivarea că nu
sunt bani. f) investitiile sunt îndreptate spre firmele clientelare ale
regimului.
FMI execută un control direct
asupra bugetului şi administraţiei ţării. Acest for „recomandă“ ce
trebuie privatizat sau pus sub management privat. Într-un fel, situaţia
se aseamănă cu aceea a României din anii 1948-1958 când hotărârile
conducerii de atunci erau supuse aprobării prealabile a Moscovei.
Trecerea – tot la recomandarea FMI – sub management privat a unor mari
unităţi care mai sunt proprietatea statului. Vânzarea în continuare a
resurselor naturale, exploatarea perimetrelor maritime petrolifere;
atacarea pădurilor virgine. Veniturile ce vor reveni statului român din
vânzarea unor asemenea resurse sunt minimale.
Conducerea politica,degradare fara precedent:
Viaţa
politică cunoaşte, în ultimii 6-7 ani, manifestări aparte, care încalcă
atât Constituţia ţării, cât şi regulile UE. Formarea unei majorităţi
parlamentare cu ajutorul unui „partid“ care nu a fost validat în alegeri
şi votează automat cu partidul principal de guvernământ.
Metode
speciale de votare : asumarea răspunderii de către guvern; aprobarea
tacită; numărătoare în viteză (numărătoarea expres) ; ordonanţele de
urgenţă aprobate în bloc. Politizarea aparatului de stat până la
treptele inferioare. Se va ajunge la partidul-stat existent în 1989.
Transformarea guvernului într-un simplu instrument de execuţie, de
aplicare a dispoziţiilor Preşedinţiei.
Eliminarea completă a
dialogului dintre partide pentru obţinerea unei soluţii negociate;
compromisul politic nu există în mentalul şi practica partidului
principal de guvernământ; există numai dorinţa de eliminare cu orice
preţ şi prin orice mijloace a adversarilor.
Jaloane pentru fraudarea
viitoarelor alegeri : votarea prin corespondenţă, tinerea concomitentă a
viitoarelor alegeri, locale şi parlamentare, contrar prevederilor
constituţionale, cât şi a practicii UE.
Prin mai multe iniţiative legislative sau de facto din ultimii ani, guvernul se îndreaptă spre destrămarea teritorială şi juridică a statului român.
Atacarea teritoriului. Împărţirea Transilvaniei în două regiuni de
dezvoltare pe linia despărţitoare trasată de dictatul de la Viena din
august 1940. O atare propunere care deschide calea unei divizări de
facto – economice şi etnice – a Transilvaniei. Ce mai rămâne din
definiţia România stat naţional unitar şi indivizibil? Integritatea
teritorială este pusă direct sub semnul întrebării şi prin: proiectul de
desfiinţare a judeţelor existente. Politica oficială (guvernamentală)
faţă de comunele româneşti din judeţul Covasna este şi ea grăitoare:
aceste localităţi – prin reprezentanţii lor – nu au primit nici un fel
de sprijin bănesc de la guvern pentru activităţile lor culturale.
Alcătuirea
statală este pusă la îndoială prin criticarea şi blamarea repetată a
diferitelor categorii socio-profesionale: medici, judecători, profesori,
poliţişti; prin referiri negative privind instituţii ale statului.
Legea
arhivelor acum în faza de promulgare reprezintă încă o lovitură dată
statului român. Legea îngăduie scoaterea unor arhive originale şi
restituirea lor către emitenţi. Aplicarea unei asemenea legi înseamnă
aprobarea legală pentru destrămarea arhivelor naţionale cu toate
consecinţele previzibile.
Reforma sănătăţii a dus la
închiderea a zeci de unităţi, tot în numele economiilor bugetare. Faza a
doua a acestei reforme preconizează acum limitarea asistenţei medicale
la un pachet-tip.
Codul muncii votat nu demult este net în defavoarea
salariaţilor şi acordă angajatorilor mai multe înlesniri în desfacerea
contractelor de muncă
Prin desfiinţarea industriei existente în 1989
în proporţie de cel puţin 80%, prin închiderea atelierelor
meşteşugăreşti şi prin emigrarea a peste 2.000.000 de persoane,
muncitorimea din România s-a redus considerabil şi numeric dar şi ca
forţă de acţiune. Siguranţa personală a cetăţeanului şi a bunurilor sale
este ameninţată de limitarile bugetare si concedierile masive in
Politie si Jandarmerie.
Îngheţarea salariilor şi a pensiilor pe de o
parte şi creşterea preţurilor pe de altă parte, îngrădesc şi chiar
opresc reacţiile corpului social preocupat zilnic de cum să facă faţă
cheltuielilor de supravieţuire.
Măsurile luate sub lozinca „reformei
instituţionale“ erodează pas cu pas statul român, slăbesc autoritatea
instituţiilor sale. Cetăţeanul se simte astăzi mai expus presiunilor de
tot felul şi mai nesigur de viitorul său şi al copiilor săi decât cu 6-7
ani în urmă
Atitudinea indiferentă a oficialităţilor faţă de tot ce
aminteşte identitatea românească, tradiţiile, personalităţile
reprezentative, istoria, limba vorbită astăzi tot mai stâlcită.
Noua lege a educatiei favorizeaza formarea unei generatii fara c.Dinu C. Giurescu, Decembrie 2011 (via Asineta Cristache)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
O zi plina-ochi de pace, va ureaza cristian_kinetoterapy.....si tot ceva doriti in viata.. Doresc ca fiecare sa poata posta liber cu conditia pastrari bunului simt si fara postari xenofobe si rasiste. Cu totii suntem copii Divinitatii.