Durerea cervicala
Durerea cervicala
Mecanism fiziopatogenetic
Majoritatea
cazurilor de durere cervicala provocate de efectuarea anumitor
activitati, cum ar fi utilizarea calculatorului sau pozitia culcata, se
amelioreaza in 4-6 saptamani cu tratamentul care presupune abordarea pas
cu pas a modalitatilor de a calma durerea, modificarea activitatilor si
efectuarea de exercitii fizice sau fizioterapie. Durerea cervicala provocata de leziuni, cum ar fi caderile ce au ca efect aparitia herniei de disc,
se amelioreaza de obicei in 3 luni fara tratament chirurgical. Durerea
cervicala provocata de leziuni aparute in urma traumatismelor cervicale
prin miscari bruste de pendulare, in special in timpul accidentelor de
masina poate fi de mai lunga durata dar se amelioreaza de obicei in 6-12
luni cu remanenta unei dureri recurente ocazionale.
Durerea
cervicala poate deveni permanenta (cronica) cand apare in combinatie cu
alte afectiuni, cum ar fi cele asociate cu imbatranirea. Printre acestea
se numara ingustarea canalului spinal (stenoza cervicala spinala) si artrita
localizata la nivel cervical (spondiloza cervicala). In unele situatii,
durerea cervicala cronica poate fi provocata de efectuarea unor anumite
miscari repetate si prelungite, cum ar fi utilizarea calculatorului
timp de mai multe ore.
Durerea cervicala cronica poate avea ca si consecinte aparitia iritabilitatii, fatigabilitatii, tulburarilor de somn
si scaderea calitatii vietii. In cazul in care tratamentul esueaza,
durerea cervicala poate avea ca rezultat instalarea depresiei,
sindromului de durere cronica sau a dependentei de medicamente.
Durerea
cervicala poate fi produsa de catre o anumita activitate sau un
traumatism cervical sau de catre alta afectiune medicala.
Activitatile care duc la aparitia durerii cervicale
Majoritatea
cazurilor de durere cervicala sunt produse de activitati care implica
miscari repetate si prelungite ale muschilor gatului, ligamentelor si tendoanelor,
oaselor si articulatiilor. Acestea pot avea ca rezultat intinderea
(tensionarea excesiva sau suprasolicitarea musculara), entorsa (leziuni
ligamentare), spasmul musculaturii cervicale sau inflamatia
articulatiilor cervicale.
Printre aceste activitati se numara:
-
mentinerea unei pozitii cu capul aplecat in fata sau mentinerea capului
intr-o pozitie neobisnuita pe perioade lungi de timp in timpul
lucrului, cititului, uitatului la televizor sau vorbitului la telefon;
-
dormitul pe o perna care este prea inalta sau care nu sustine
corespunzator capul sau dormitul cu fata in jos cu gatul sucit sau
aplecat;
- sustinerea capului in palme si mentinerea lui in aceasta pozitie pe perioade lungi de timp ("pozitia ganditorului");
-
munca sau exercitiul fizic in cadrul carora se utilizeaza portiunea
superioara a corpului si bratele, cum ar fi vopsitul unui tavan sau alte
activitati care implica ridicarea bratelor deasupra capului;
- stresul si concentrarea intensa asupra unei sarcini pot contribui la aparitia durerii cervicale.
Punerea
in tensiune se poate produce la nivelul unora sau mai multor grupe
musculare care conecteaza capul, gatul si umerii. Acest fenomen poate
duce la aparitia senzatiei de constrictie si durere la nivelul lor.
Traumatisme care pot produce durere musculara
Coloana vertebrala este alcatuita din oase interconectate (vertebre) si discuri care separa vertebrele.
Portiunea
coloanei vertebrale situata la nivelul gatului poarta denumirea de
coloana cervicala. Musculatura si ligamentele de la nivelul gatului
sustin coloana vertebrala. Lezarea oricareia dintre aceste structuri
poate duce la aparitia durerii cervicale. Leziuni minore se pot produce
prin impiedicare, cadere de la o distanta mica sau miscari excesive ale
coloanei cervicale.
Leziuni cervicale severe se pot produce prin
pendularea brusca in fata si in spate intr-un accident de masina, caderi
de la inaltimi semnificative, lovituri directe aplicate la nivelul
fetei sau spatelui sau in varful capului, traumatisme in cadrul
activitatilor sportive, plagi penetrante cum ar fi ranile produse prin
injunghiere sau presiunea aplicata din exteriorul gatului, cum ar fi
strangularea.
Durerea in cadrul unui traumatism poate fi severa
si debuteaza brusc. Imediat dupa producerea traumatismului pot aparea
echimozele si edematierea tesuturilor.
Traumatismele bruste (acute) pot avea ca rezultat:
- intinderea, entorsa sau luxatia cervicala;
- ruptura sau dislocarea coloanei cervicale. Acestea pot produce leziuni ale maduvei spinarii
de la nivel cervical, cu disparitia sensibilitatii si motricitatii
(paralizie). Este de importanta vitala ca persoana care a suferit
traumatismul sa fie imobilizata si mutata corect pentru a reduce riscul
producerii leziunilor suplimentare;
- ruperea discului intervertebral de la nivel cervical (hernie de disc cervicala).
Daca ruptura este suficient de mare, nucleul pulpos (material de
consistenta jeleului situat in interiorul discului intervertebral) poate
hernia si el si duce la comprimarea nervului spinal. Hernia de disc de
la nivel cervical poate aparea si ca urmare a procesului de imbatranire.
Afectiuni medicale care produc hernie de disc
Durerea cervicala poate fi provocata de sau asociata unor varietati de afectiuni medicale.
Printre acestea se numara:
- afectiuni asociate cu inaintarea in varsta, cum ar fi ingustarea canalului spinal (stenoza spinala cervicala) sau osteoartrita de la nivel cervical (spondiloza cervicala)
- boli precum meningita, care produce inflamatia foitelor care invelesc creierul si maduva spinarii si de asemenea gripa.
Cand durerea cervicala este produsa de gripa, exista o tendinta de a
resimti durerea la nivelul gatului si intregului corp, dar nu se remarca
o rigiditate cervicala severa
- afectiunile cronice precum fibromialgia, poliartrita reumatoida si spondilita anchilozanta
- torticolisul
- este provocat de rigiditate musculara severa sau de scurtarea
muschiului sternocleidomastoidian de o parte a gatului, ducand la
inclinarea capului de partea respectiva. Torticolisul este de obicei un
simptom al unei alte afectiuni
- durerea referita. Durerea referita
apare atunci cand o afectiune localizata intr-o anumita parte a corpului
produce durere in alta parte. De exemplu, o afectiune la nivelul
maxilarului (tulburare temporomandibulara) sau la nivel cardiac
(infarct) pot duce la aparitia durerii cervicale - infectie sau o
formatiune tumorala la nivelul regiunii cervicale
- printre efectele secundare ale unor medicamente se numara durerea cervicala.
Caracteristicile durerii cervicale sunt urmatoarele:
-
durerea localizata in regiunea situata intre baza craniului si
portiunea superioara a umerilor. Durerea poate iradia la nivelul
portiunii superioare a spatelui sau bratelor;
- durere care se agraveaza cu miscarea;
- mobilitate limitata la nivelul capului si gatului. Regiunea cervicala poate fi rigida si dureroasa;
- cefaleea (durere de cap). Aceasta este des intalnita si poate persista luni de zile;
- simptome de filet nervos provocate de compresia radacinilor nervilor spinali sau maduvei spinarii, printre care se numara:
- hipoestezie (amorteala, scaderea sensibilitatii), parestezii sau slabiciune la nivelul bratului sau mainii
- senzatie de arsura resimtita la atingerea pielii de la nivelul bratului sau mainii
- durere socogena care iradiaza la nivelul bratului sau mainii
-
amorteala sau slabiciune la nivelul piciorului si pierderea controlului
urinar (controlul sfincterian al vezicii urinare). Acest fenomen are
loc in momentul in care exista compresii sau leziuni considerabile la
nivelul maduvei spinarii.
Alte simptome care pot acompania durerea cervicala sunt:
- ameteala
- tulburari auditive
- tulburari vizuale printre care se numara vederea incetosata si oboseala la nivelul ochilor
- alterarea capacitatii de concentrare
- iritabilitate, fatigabilitate si tulburari de somn.
In
conditiile in care durerea persista pe o perioada lunga de timp (durere
cronica), efectuarea activitatilor obisnuite poate fi dificila.
Efectele secundare des intalnite ale durerii cervicale sunt
fatigabilitatea, depresia si anxietatea.
Factorii de risc pentru durerea cervicala care nu poate fi controlata sunt:
-
varsta - persoanele in varsta de peste 50 de ani prezinta o
probabilitate mai mare de a prezenta deteriorarea (degenerarea)
discurilor intervertebrale sau a articulatiilor, ca si de a dezvolta osteofite la nivelul vertebrelor cervicale (spondiloza cervicala)
-
leziunile recente sau prezenta leziunilor in antecedente. O leziune des
intalnita la nivelul gatului este reprezentata de traumatismul cervical
produs prin miscari bruste de pendulare, ca de exemplu intr-un accident
de masina
- bolile care afecteaza oasele si tesuturile moi de la
nivelul gatului si spatelui, cum ar fi de exemplu poliartrita
reumatoida, ingustarea canalului spinal (stenoza cervicala spinala) sau cresterea curburii coloanei vertebrale (scolioza)
- antecedente de cefalee.
Factorii de risc ce pot fi tinuti sub control sunt:
- pozitiile ciudate care pun in tensiune regiunea cervicala
- stresul si pozitiile incorecte, la domiciliu sau la serviciu
- munca fizica puternica
- plictiseala sau nemultumire in legatura cu serviciul
- depresie
- obezitate
- fumatul
- abuzul de medicamente
- conditie fizica precara si lipsa exercitiului fizic.
Consultul de specialitate
Serviciul de ambulanta trebuie contactat imediat in cazul in care persoana respectiva a suferit un traumatism si are:
- traumatism cervical sever, cum ar fi cel provocat de catre:
- un accident grav de masina
- caderea de la o inaltime de peste 15 picioare (4.6 m)
- traumatisme majore in cadrul sporturilor
- lovituri directe la nivelul capului sau gatului
- lovitura cu impact puternic in varful capului
- plaga penetranta, ca de exemplu o rana produsa prin injunghiere sau foc de arma
- semne de leziuni ale maduvei spinarii, cum ar fi:
- slabiciune sau incapacitate de mobilizare a bratelor sau picioarelor
- pierderea controlului sfincterian vezical sau anal
- durere cervicala care este asociata cu durere toracica si cu alte simptome de infarct. Printre acestea se numara:
- durere toracica resimtita ca o senzatie de zdrobire sau de constrictie sau ca o apasare puternica pe piept
- durere toracica insotita de transpiratii, dispnee (senzatie de lipsa de aer), greata sau voma
- durere ce iradiaza la nivelul spatelui, gatului, maxilarului sau unuia sau ambilor umeri sau la nivelul bratelor
- senzatie de ameteala
- puls rapid sau neregulat.
Medicul trebuie contactat imediat in cazul in care pacientul prezinta:
-
rigiditate la nivel cervical si/sau cefalee (durere de cap) severa,
febra, voma, stare confuzionala si/sau dificultate de mentinere a starii
de constienta si a atentiei
- durere cervicala si durere severa la nivelul bratului
-
durere cervicala si hipoestezie (amorteala) care progreseaza rapid,
parestezii (senzatie de intepatura) sau slabiciune musculara in unul sau
ambele brate
- durere cervicala severa in urma unui traumatism
- durere cervicala severa a carei cauza nu este cunoscuta
- slabiciune musculara la nivelul bratelor si picioarelor
- pierderea controlului vezical urinar sau anal.
Medicul trebuie consultat negresit in cazul in care pacientul prezinta:
- mobilitate scazuta la nivel cervical
- durere cervicala sau rigiditate la inceperea unui nou tratament
- hipoestezie sau parestezii resimtite in mod constant la nivelul bratului sau mainii
- slabiciune musculara constanta la nivelul unui brat
- durere moderata in urma unui traumatism
- agravarea simptomelor de slabiciune, hipoestezie sau parestezii de la ultima evaluare a medicului
- agravarea durerii cronice.
Perioada
de expectativa vigilenta reprezinta o perioada de timp in care
pacientul impreuna cu medicul sau tin sub observatie simptomele sau
afectiunea respectiva fara instituirea unui tratament specific.
Majoritatea cazurilor de durere cervicala nu necesita ingrijiri
medicale.
In general, durerea si mobilitatea cervicala
ar trebui sa se amelioreze dupa cateva zile de tratament la domiciliu
care presupune:
- evitarea efectuarii activitatilor care cresc in intensitate durerea cervicala
-
utilizarea analgezicelor care se pot elibera fara prescriptie medicala
si totodata aplicarea locala de gheata pentru reducerea durerii
- efectuarea de exercitii fizice usoare pentru mentinerea flexibilitatii gatului.
Medicul
trebuie contactat in cazul in care pacientul are o durere cervicala
severa care nu se amelioreaza in 1 sau 2 zile si care il impiedica sa-si
efectueze activitatile zilnice obisnuite.
Medici specialisti recomandati
Reprezentantii personalului medical care sunt in masura sa evalueze si trateze durerea cervicala sunt:
Medici reprezentanti ai sectiei de medicina de urgenta.
Reprezentanti ai departamentului de ingrijire medicala primara. Printre acestia se numara:
- internistii
- medicii de familie
- asistentele medicale.
In
cazul in care durerea cervicala este severa si persistenta, personalul
medical care poate trata aceasta afectiune este reprezentat de:
- specialisti in fizioterapie
- medici ortopezi
- reumatologi
- neurologi
- specialisti in osteopatie
- specialisti in kinetoterapie.
Personalul medical alternativ care poate trata durerea cervicala este reprezentat de:
- specialisti in acupunctura
- specialisti autorizati in masaj
Investigatiile initiale
Durerea cervicala este evaluata de obicei cu ajutorul anamnezei si
examenului fizic. Medicul va pune pacientului intrebari in legatura cu
simptomatologia, traumatismele sau bolile, eventualele tratamente urmate
anterior si obiceiurile si activitatile care ar putea sta la baza
aparitiei durerii cervicale.
In timpul examenului fizic, medicul
va evalua mobilitatea gatului si gradul durerii provocate de miscare.
Totodata, va cauta zonele dureroase si care prezinta modificari datorate
leziunilor nervoase, cum ar fi hipoestezie, parestezii sau slabiciune
musculara la nivelul bratelor sau mainilor. Pentru a detecta o boala
sau o infectie pot fi efectuate teste de sange.
In cazul in care nu
sunt prezente semnele unei afectiuni sau ale unui traumatism recent,
este posibil ca testele imagistice, cum ar fi radiografia, sa nu fie
necesare initial.
Imagistica, electromiograma si testele de conducere nervoasa
In
cazul in care, dupa o perioada de tratament, durerea cervicala nu se
amelioreaza, poate fi necesara efectuarea testelor imagistice, mai ales
in conditiile in care:
- pacientul prezinta semne de leziune nervoasa
- alta afectiune grava este suspectata
- durerea cervicala este cronica (dureaza mai mult de doua saptamani) si nu se amelioreaza cu tratamentul
- cauza afectiunii nu poate fi identificata.
Medicul
este indatorat sa furnizeze informatii in legatura cu starea
pacientului, in momentul in care in urma producerii unui traumatism
cervical apar probleme legale sau de despagubire.
In unele cazuri,
rezultatele testelor imagistice nu corespund simptomelor sau examenului
fizic. De exemplu, este posibil ca rezultatele testelor imagistice sa
fie normale, dar pacientul sa aiba simptome severe. Cu toate acestea,
testele imagistice furnizeaza informatii utile in legatura cu starea
pacientului si sunt folosite in mod curent.
Testele imagistice care pot fi utilizate pentru evaluarea durerii cervicale sunt:
- radiografia, utila pentru evaluarea oaselor si articulatiilor de la nivel cervical
- rezonanta magnetica nucleara,
utila pentru evidentierea maduvei spinarii si radacinilor nervilor
spinali. Efectuarea rezonantei magnetice nucleare este avantajoasa
pentru identificarea herniei de disc sau a fenomenului de compresie a radacinii nervului spinal
- tomografia computerizata, pentru evaluarea oaselor si a canalului spinal de la nivel cervical
- mielograma, care poate furniza detalii suplimentare despre canalul vertebral si radacinile nervilor spinali.
De
asemenea, pentru evaluarea maduvei spinarii si a nervilor de la nivel
cervical se mai pot efectua si alte investigatii precum electromiograma
si teste de conducere nervoasa. Aceste teste pot identifica localizarea
si natura unei afectiuni nervoase ce produce durere, hipoestezie sau
slabiciune musculara la nivelul bratului sau mainii.
Tratamentul
durerii cervicale consta in reducerea durerii cu ajutorul aplicarii de
gheata si a medicamentelor, imbunatatirea mobilitatii si flexibilitatii
cervicale cu ajutorul exercitiilor sau fizioterapiei si totodata
evitarea producerii unui nou traumatism prin schimbarea activitatilor
obisnuite si a pozitiilor corpului, cum ar fi cele adoptate in timpul
somnului sau pozitia sezanda. Tratamentul specific depinde de factorul
care a determinat aparitia durerii cervicale, ca de exemplu activitatile
zilnice obisnuite, un traumatism sau o alta afectiune medicala.
Tratamentul la domiciliu este adesea singura masura eficienta pentru ameliorarea durerii cervicale.
Obiectivele
tratamentului sunt ameliorarea durerii si redarea mobilitatii si
functiei cervicale. Deoarece majoritatea cazurilor de durere cervicala
sunt provocate de miscari repetate sau prelungite la nivelul
musculaturii, ligamentelor, tendoanelor, oaselor sau articulatiilor de
la nivel cervical, tratamentul conservator, nechirurgical este de obicei
eficient. Majoritatea cazurilor de durere cervicala provocata de
diferite activitati se rezolva in 4-6 saptamani.
1. Durerea cervicala acuta
Pentru tratamentul durerii cervicale acute trebuie luate urmatoarele masuri:
-
aplicarea unei pungi cu gheata la nivelul muschilor durerosi pe o
perioada cuprinsa intre 24 si 48 de ore. Aceasta isi va dovedi eficienta
in ameliorarea oricarei dureri, spasm muscular sau tumefiere
(umflatura). In cazul in care durerea este localizata in zona umerilor
sau in portiunea superioara a spatelui, trebuie aplicata o punga cu
gheata pe partea posterioara a gatului
- la preferinta pacientului,
se poate incerca masajul cu gheata. Pentru aceasta se maseaza zona
dureroasa cu gheata timp de 2 pana la 7 minute, perioada suficienta
pentru a atenua durerea. Gheata depozitata in containere speciale
termoizolatoare este eficienta. Trebuie acordata o atentie deosebita in
vederea evitarii producerii leziunilor de piele (degeraturi)
- in
primele 48 de ore dupa producerea unui traumatism cervical, trebuie
evitate lucrurile care pot creste gradul de tumefiere, cum ar fi
dusurile si baile fierbinti, compresele fierbinti sau bauturile
alcoolice. Dupa primele 48 pana la 72 de ore, in cazul in care tumefierea a
disparut, trebuie aplicata caldura local. Se utilizeaza comprese calde
sau pungi cu gel incalzite putin. Unii experti recomanda folosirea
alternativa a tratamentelor cu caldura si gheata. Se maseaza usor sau se
frictioneaza zona respectiva pentru ameliorarea durerii si stimularea
circulatiei. Nu se recomanda masarea zonei traumatizate in cazul in care
aceasta manevra provoaca durere. Unguentele sau gelurile care se pot
elibera fara prescripie medicala, ca de exemplu Ben-Gay, pot fi in masura sa amelioreze durerea
- pacientul trebuie sa utilizeze medicamente antialgice. Antiinflamatoarele nesteroidiene, inclusiv aspirina, ibuprofen sau naproxen sodiu, pot fi eficiente in ameliorarea durerii si reducerea inflamatiei.
Aspirina nu trebuie administrata la persoanele in varsta de pana in 20 de ani datorita riscului de dezvoltare a sindromului Reye. Acetaminofenul poate fi de asemenea util in calmarea durerii cervicale.
Medicul poate de asemenea prescrie:
-
miorelaxante (medicamente care au ca efect relaxarea musculaturii),
care trateaza spasmele musculare severe ce acompaniaza debutul durerii
cervicale. Printre acestea se numara diazepamul, ciclobenzaprina si carisoprodolul
- antialgice narcotice, utilizate pe termen scurt pentru calmarea durerii cervicale severe. Printre acestea se numara codeina, combinatia de acetaminofen cu hidrocodeina si totodata combinatia de aspirina cu oxicodeina.
Medicul
poate de asemenea recomanda pacientului purtarea unei orteze cervicale
pentru sustinerea si protejarea coloanei cervicale. Aceste orteze pot reduce durerea, dar ar trebui purtate numai timp de o zi sau doua.
2. Durerea cervicala cronica
Pentru
ameliorarea durerii cervicale cronice, se poate utiliza acelasi
tratament ca si pentru cea acuta, cu mentiunea ca de data aceasta
tumefierea nu mai constituie un motiv de ingrijorare, ea putand lipsi in
majoritatea cazurilor. Medicul poate prescrie si alte medicamente, cum
ar fi antidepresivele. Dintre acestea fac parte doxepinul si amitriptilina.
Procesul de vindecare poate fi accentuat si producerea de leziuni suplimentare poate fi prevenita prin:
-
sedinte de fizioterapie, cum ar fi terapia prin caldura pentru
stimularea circulatiei sangvine (cu ultrasunete) sau stimularea nervoasa
electrica transcutanata
- efectuarea de exercitii de intindere (stretching) si de intarire a musculaturii cervicale pentru a mentine flexibilitatea si mobilitatea si a preveni instalarea rigiditatii
- intoarcerea cat mai rapida la activitatile zilnice obisnuite
Cercetarile
au pus in evidenta faptul ca revenirea cat mai precoce la activitatile
de zi cu zi dupa ce a avut loc un traumatism cervical (soldat cu o
entorsa cervicala) produce o ameliorare mai rapida a simptomelor decat
in cazul in care pacientul isi ia concediu medical si isi imobilizeaza
gatul
- modificarea sau evitarea efectuarii oricaror activitati care
ar putea sta la baza aparitiei durerii cervicale, cum ar fi lucratul
excesiv la calculator sau a activitatilor ce presupun ridicarea mainilor
deasupra capului si hiperextensia gatului
- masarea gatului,
scalpului, umerilor si spatelui pentru relaxarea, ameliorarea durerii si
reducerea tensiunii de la nivel muscular
- mentinerea unor obiceiuri sanatoase. In masura in care acest lucru este posibil, se recomanda reducerea stresului atat la serviciu cat si acasa. Renuntarea la fumat,
fumatul incetineste procesul de vindecare deoarece reduce fluxul
sangvin si intarzie repararea tisulara. Efectuarea de exercitii fizice
in mod regulat, inclusiv exercitii de aerobic precum mersul
-
incercarea terapiei manuale, cum ar fi de exemplu tratamentele
chiropractice si osteopate. Terapia manuala presupune de obicei
efectuarea de catre un practician experimentat a unor miscari de
rasucire, tractiune si impingere cu scopul de a realinia articulatiile
si oasele
- in cazul durerilor cervicale cronice, pentru ameliorarea temporara a durerii este utilizata uneori o injectie cu anestezic.
Tratamentul
chirurgical este rareori necesar pentru ameliorarea durerii cervicale.
El poate fi luat in considerare pentru tratamentul durerii cervicale
produse de compresia radacinilor nervilor spinali sau a maduvei
spinarii, de un traumatism sever care s-a soldat cu fracturarea unei
vertebre cervicale, de catre tumori, infectii sau afectiuni ale maduvei
spinarii cum ar fi ingustarea canalului spinal (stenoza de canal spinal)
sau artroza articulatiilor de la nivel cervical (spondiloza cervicala).
Modalitatile de tratament chirurgical sunt urmatoarele:
- discectomie (cu sau fara fuziune)
- fuziune cervicala spinala (artrodeza), interventie prin care vertebrele cervicale respective sunt sudate impreuna
-
decompresie spinala, manevra prin care se reduce presiunea de la
nivelul maduvei spinarii sau radacinilor nervilor spinali prin
indepartarea chirurgicala a unei parti de vertebra sau disc intervertebral.
De retinut!
Rezumatul mai multor studii a aratat faptul ca:
-
exercitiul fizic a redus durerea in mai mare masura decat utilizarea
terapiei prin caldura, a masajului, a exercitiilor de intindere sau prin
managementul stresului
-
este de mentionat faptul ca nu exista inca cercetari suficiente in ceea
ce priveste tratamentul durerii cervicale provocate de miscari repetate
si prelungite sau tratamentul durerii a carei cauza nu este
reprezentata de leziuni nervoase. De asemenea, nu exista dovezi
suficiente care sa demonstreze ca medicamentele, terapia manuala,
stimularea electrica nervoasa transcutanata, terapia cu gheata si
caldura, ortezele cervicale sau pernele speciale sunt utile pentru
tratamentul acestor tipuri de durere cervicala
- in cadrul unui mic studiu, femeile care sufereau de durere cervicala cronica au fost instruite sa faca exercitii fizice
timp de un an. In comparatie cu persoanele cu aceeasi afectiune dar
care nu au facut exercitii, in grupul femeilor care au facut exercitii
durerea si incapacitatea au avut un grad mai mic
- mentinerea activa
a mobilitatii gatului ii imbunatateste functia si ii accelereaza
procesul de vindecare; imobilizarea gatului pe tot parcursul zilei, de
exemplu cu o orteza cervicala, incetineste acest proces. In general,
ortezele cervicale sunt utilizate numai dupa o interventie chirurgicala
sau timp de o zi sau doua dupa o entorsa cervicala
- este posibil ca
persoanele care au acest sindrom de durere cronica asociat si cu alte
probleme cum ar fi depresia si dependenta de medicamente sa raspunda mai
greu la tratament. Sedintele de consiliere efectuate in asociere cu
tratamentul medical pot contribui la recuperarea pacientului.
Durerea
cervicala ale carei cauze sunt reprezentate de stress si de intinderea
musculara pot adesea fi prevenite prin adoptarea unei posturi adecvate a
corpului, efectuarea de exercitiu fizic in mod regulat si totodata
evitarea activitatilor efectuate pe perioade mari de timp in pozitii
care pun in tensiune zona cervicala, cum ar fi lucratul prelungit la
calculator sau pictatul unui tavan.
Daca durerea cervicala se
agraveaza la sfarsitul zilei, pacientul trebuie sa faca o evaluare
corecta a posturii si a mecanicii sale corporale. Se recomanda evitarea
pozitiilor care cresc curbura coloanei vertebrale sau a pozitiilor cu
capul aplecat. Pozitia corecta pe care trebuie sa o adopte pacientul
este aceea de a sta drept in scaunul sau, cu partea inferioara a
spatelui lipita de spatarul scaunului, cu laba piciorului lipita de
podea si cu umerii relaxati. Trebuie evitat statul pe scaun pe perioade
lungi de timp fara ridicarea sau schimbarea pozitiei la anumite
intervale. Se recomanda pauze scurte de cateva ori pe ora pentru
intinderea muschilor gatului.
In cazul persoanelor care lucreaza
la calculator, trebuie ajustata pozitia monitorului astfel incat varful
ecranului sa fie la nivelul ochilor. De asemenea, trebuie utilizat un
suport de documente care sa fie situat la acelasi nivel ca si ecranul.
Pentru persoanele care vorbesc mult la telefon, trebuie luata in
considerare folosirea castilor sau a speakerului. Nu se recomanda
sustinerea telefonului pe umar.
Scaunul de la masina trebuie
ajustat astfel incat sa aiba o pozitie verticala capabila sa sustina
capul si partea inferioara a spatelui. Pacientul trebuie sa se asigure
ca ajunge usor cu mainile la volan in timp ce conduce. Bratele ar trebui
sa fie usor flectate, intr-o pozitie confortabila. Este recomandabil
sa se utilizeze tehnici adecvate de ridicare din pozitia sezanda.
Folosirea genunchilor pentru ridicare, in loc de a folosi muschii
spatelui, poate de asemenea ajuta la prevenirea declansarii durerii
cervicale.
Daca durerea cervicala este mai puternica in timpul
diminetii, trebuie verificate atat perna cat si postura pe care
pacientul o adopta in timpul somnului. Este necesar sa se utilizeze o
perna care care sa sustina capul astfel incat acesta sa stea drept,
intr-o pozitie corecta, nici prea inalta dar nici prea joasa. Pernele
speciale cu sprijin pentru gat numite perne cervicale pot reduce
tensiunea de la nivelul gatului. O alta posibilitate este impaturirea
unui prosop pe lungime, formandu-se astfel o pernuta cu o latime de
aproximativ 10.2 cm, infasurarea ei in jurul gatului si fixarea ei
intr-o pozitie convenabila, care sa asigure o sustinere adecvata.
Totodata,
trebuie folosita o perna care sa nu impinga capul inainte cand
pacientul este intins pe spate si care sa permita alinierea pozitiei
nasului cu centrul corpului atunci cand pacientul sta intins pe o parte.
Se recomanda evitarea dormitului in pozitia "culcat pe burta" cu
gatul indoit sau rasucit. In cazul in care pacientul citeste in pat, el
trebuie sa-si puna cartea intr-un suport deasupra capului astfel incat
sa nu fie nevoie sa-si foloseasca bratele ca sa o sustina si sa-si
aplece capul ca sa vada scrisul.
Trebuie luata in considerare
folosirea unei perne in forma de pana care sa sustina bratele si sa
mentina gatul intr-o pozitie neutra.
Daca tensiunea musculara
reprezinta un factor adjuvant la durerea cervicala, trebuie efectuate
exercitii de relaxare musculara. De asemenea, este de luat in
considerare posibilitatea efectuarii unui masaj.
Musculatura cervicala trebuie fortificata si protejata prin efectuarea zilnica de exercitii.
Prevenirea aparitiei durerii cervicale se poate de asemenea face si prin mentinerea unei greutati corporale in limite normale.
Chiar
daca pentru durerea cervicala este necesara instituirea unui tratament
medical ce presupune prescrierea de medicamente, urmatoarele masuri
efectuate la domiciliu vor accelera procesul de vindecare:
Pentru durerea instalata brusc (acuta)
-
aplicarea unei pungi cu gheata la nivelul muschilor durerosi pe o
perioada cuprinsa intre 24 si 48 de ore. Aceasta isi va dovedi eficienta
in ameliorarea oricarei dureri, spasm muscular sau tumefiere
(umflatura). In cazul in care durerea este localizata in zona umerilor
sau in portiunea superioara a spatelui, trebuie aplicata o punga cu
gheata pe partea posterioara a gatului
- la preferinta pacientului,
se poate incerca masajul cu gheata. Pentru aceasta se maseaza zona
dureroasa cu gheata timp de 2 pana la 7 minute, perioada suficienta
pentru a atenua durerea. Gheata depozitata in containere speciale
termoizolatoare este eficienta. Trebuie acordata o atentie deosebita in
vederea evitarii producerii leziunilor de piele (degeraturi)
- in
primele 48 de ore dupa producerea unui traumatism cervical, trebuie
evitate lucrurile care pot creste gradul de tumefiere, cum ar fi
dusurile si baile fierbinti, compresele fierbinti sau bauturile
alcoolice. Dupa primele 48 pana la 72 de ore, in cazul in care
tumefierea a disparut, trebuie aplicata caldura local. Se utilizeaza
comprese calde sau pungi cu gel incalzite putin. Unii experti recomanda
folosirea alternativa a tratamentelor cu caldura si gheata
- se
maseaza usor sau se frictioneaza zona respectiva pentru ameliorarea
durerii si stimularea circulatiei. Nu se recomanda masarea zonei
traumatizate in cazul in care aceasta manevra provoaca durere.
Unguentele sau gelurile care se pot elibera fara prescripie medicala, ca
de exemplu Ben-Gay, pot fi in masura sa amelioreze durerea
-
pacientul trebuie sa utilizeze medicamente antialgice.
Antiinflamatoarele nesteroidiene, inclusiv aspirina, ibuprofen sau
naproxen sodiu, pot fi eficiente in ameliorarea durerii si reducerea
inflamatiei
- aspirina nu trebuie administrata la persoanele in varsta de pana in 20 de ani datorita riscului de dezvoltare a sindromului Reye
- acetaminofenul poate fi de asemenea util in calmarea durerii cervicale.
Aparitia
ulterioara a durerii cervicale poate fi prevenita prin acordarea unei
atentii deosebite asupra modului cum pacientul executa o miscare si
totodata asupra mecanicii sale corporale.
Medicul poate recomanda
pacientului purtarea unei orteze cervicale pentru sustinerea gatului
intr-o pozitie corecta. Ortezele cervicale pot ameliora durerea, dar ar
trebui purtate numai pe o perioada de una sau doua zile. Pe masura ce
durerea incepe sa cedeze, trebuie initiat un program de exercitii
usoare.
Medicamentele
pot ameliora durerea cervicala si reduce inflamatia de la nivelul
tesuturilor moi. Calmarea durerii va permite pacientului sa execute
miscari usoare ale gatului, astfel incat el va putea incepe un program
de exercitii usoare, demarand astfel procesul de vindecare. Desi
medicamentele antialgice, miorelaxantele si antidepresivele sunt
utilizate in mod curent in cazul durerii cervicale, nici unul dintre
aceste tipuri de medicamente nu reprezinta un tratament omologat.
Medicamentele antialgice care se pot elibera fara prescriptie medicala sunt:
- unguente sau geluri, cum ar fi de exemplu Ben-Gay, care se aplica local la nivelul gatului
-
medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, inclusiv aspirina,
ibuprofen si naproxen sodiu, care contribuie la ameliorarea durerii si
diminuarea inflamatiei. Nu este recomandata administrarea aspirinei in
varsta de pana in 20 de ani datorita riscului dezvoltarii sindromului
Reye
- acetaminofen, util de asemenea in calmarea durerii.
Medicamentele antialgice care se elibereaza numai pe baza precriptiei medicale sunt:
-
miorelaxantele, utilizate pentru tratamentul durerii cervicale severe
si spasmelor musculare ce acompaniaza debutul durerii cervicale (durerea
cervicala acuta). Printre ele se numara diazepamul, ciclobenzaprina si carisoprodolul
-
analgezicele narcotice, utilizate pentru tratamentul durerii cervicale
severe pe termen scurt (acuta). Acestea sunt codeina, combinatia de
acetaminofen si hidrocodeina si combinatia de aspirina si oxicodeina
- medicamentele antidepresive, utilizate pentru tratamentul durerii pe termen lung (cronica). Acestea sunt doxepina si amitriptilina.
Pentru
tratamentul durerii cervicale cronice se utilizeaza uneori o injectie
cu anestezic, pentru ameliorarea temporara a durerii. De asemenea,
originea durerii poate fi identificata cu exactitate in cadrul
investigatiilor efectuate pentru depistarea unor eventuale leziuni de
radacina nervoasa sau ale articulatiilor intervertebrale. Anestezicul se
poate utiliza uneori in asociere cu un corticosteroid.
Asociatia
Internationala pentru Nutritie si Medicamente a elaborat un set de
recomandari adresate pacientilor, familiilor acestora si
reprezentantilor personalului medical cu scopul de a monitoriza cu
atentie pe copiii si adultii sub tratament cu antidepresive pentru
detectarea eventualelor semne de suicid. Aceasta urmarire tintita este
deosebit de importanta in special la inceputul tratamentului cand dozele
se modifica. Asociatia recomanda de asemenea urmarirea pacientilor
pentru detectarea eventualelor agravari ale anxietatii, atacurilor de panica, agitatiei, iritabilitatii, insomniei, impulsivitatii, ostilitatii si maniei.
Monitorizarea
acestor comportamente este de importanta vitala in special in cazul
copiilor care sunt mai putin capabili sa-si controleze impulsivitatea
decat adultii si de aceea prezinta un risc crescut de a ceda
impulsurilor suicidare. Asociatia Internationala pentru Nutritie si
Medicamente nu recomanda insa sistarea tratamentului antidepresiv, ci
doar monitorizarea persoanelor care utilizeaza acest tip de medicamente
si contactarea medicului in cazul aparitiei vreunei suspiciuni.
Alte
forme de tratament al durerii pentru durerea cervicala pot avea ca
efect ameliorarea simptomelor, refacerea mobilitatii si fortificarea
musculaturii ce sustine coloana vertebrala pentru a preveni astfel
aparitia unor leziuni suplimentare.
Alte forme de tratament sunt:
- fizioterapia
- cum ar fi de exemplu terapia prin caldura pentru imbunatatirea
circulatiei sangvine (cu ultrasunete) sau stimularea electrica nervoasa
transcutanata;
- ortezele cervicale - care pot fi
utilizate pe perioade scurte de timp in scopul ameliorarii durerii prin
restrictionarea mobilitatii cervicale. Cu toate acestea, cercetarile au
evidentiat faptul ca imobilizarea gatului poate incetini procesul de
recuperare dintr-un traumatism rezultat prin miscari excesive de
pendulare a capului;
- tractiunea - o tehnica
utilizata pentru intinderea si indreptarea gatului si relaxarea
radacinilor nervilor spinali. Aceasta poate fi utilizata in cazul in
care nu exista un risc de instabilitate la nivelul gatului.
Tratamente complementare si alternative
Metodele complementare si alternative de tratament sunt utilizate uneori pentru ameliorarea durerii si refacerea mobilitatii.
Acestea sunt:
- terapia manuala - ca
de exemplu in cadrul tratamentelor chiropractice si osteopate. Terapia
manuala presupune de obicei efectuarea de catre un practician
experimentat a unor manevre de rasucire, tractiune sau impingere cu
scopul de a realinia articulatiile si oasele. In timp ce miscarea de
mobilizare usoara nu prezinta riscuri cunoscute, manipularea rapida si
cu forta a gatului, practicata de unii chiropracticieni este
raspunzatoare de unele cazuri rare dar grave de leziuni neurologice si
chiar deces. S-a demonstrat ca manipularea rapida a gatului poate cauza
leziuni ale arterelor vertebrale si hernii de disc, care pot avea ca
rezultat producerea accidentelor vasculare si instalarea invaliditatii;
- Yoga - un
program de exercitii care ajuta la imbunatatirea mobilitatii si a
respiratiei, diminuarea stresului si mentinerea sanatatii. Componentele
de baza ale practicilor yoga sunt reprezentate de respiratia corect
efectuata si adoptarea unei pozitii adecvate;
- masajul -
care presupune aplicarea unei presiuni la nivelul tesuturilor moi ale
corpului (in special la nivelul muschilor) cu scopul de a reduce
tensiunea si durerea, a imbunatati circulatia si a incuraja relaxarea;
- acupunctura
- efectuata de obicei prin inserarea unor ace fine la nivelul pielii.
Acupunctura este utilizata pentru ameliorarea durerii si tratamentul
multor afectiuni.
De retinut!
Desi eficienta
acestor tratamente nu a fost inca bine dovedita, ele par a fi utile in
unele cazuri si pot diminua stresul si imbunatati calitatea vietii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
O zi plina-ochi de pace, va ureaza cristian_kinetoterapy.....si tot ceva doriti in viata.. Doresc ca fiecare sa poata posta liber cu conditia pastrari bunului simt si fara postari xenofobe si rasiste. Cu totii suntem copii Divinitatii.