Lumina albastră - duşmanul nostru nocturn
Oboseală,
stres, migrene, tulburări de somn - toate aceste simptome sunt din ce în ce
mai frecvent întâlnite în societăţile moderne.
Recent,
însă, unele studii efectuate asupra melatoninei în Statele Unite ale Americii
au început să ofere câteva indicii care ar putea ajuta la descifrarea
misterului oboselii cronice. Aceste cercetări sugerează că, fără să ne dăm
seama, ne atacăm în fiecare seară organismul prin expunerea la lumina
albastră.
Melatonina, cheia unui somn odihnitor
Melatonina este un hormon
produs de glanda pineală, care este situată între cele două emisfere ale
creierului. Glanda produce o cantitate mare de melatonină până la pubertate,
când nivelul producţiei începe să scadă. Organismul produce melatonină mai
ales noaptea.
Melatonina are un rol important în reglarea
"ceasului biologic" al fiecărei persoane. Glanda
pineală este extrem de sensibilă la lumină, iar câteva cercetări recente au
arătat că ea secretă cantitatea necesară de melatonină doar în condiţii de
beznă totală.
Atunci
când lumina atinge receptorii fotosensibili aflaţi în retină, semnalele
nervoase ajung la glanda pineală, iar producţia de melatonină este oprită.
Acest lucru dereglează ritmul circadian al oamenilor, ceea ce conduce la
oboseală şi chiar la un număr de afecţiuni.
În
lumea modernă, numeroase dispozitive electronice continuă să emită lumină
mult după apus, dereglând ceasul biologic al corpului. În 2007, Agenţia
Internaţională pentru Cercetarea Cancerului, entitate ce ţine de Organizaţia
Mondială a Sănătăţii, a declarat că munca în ture este, "probabil", un
factor cancerigen. Această
concluzie s-a conturat în urma mai multor studii care au arătat că reducerea
nivelului melatoninei în timpul nopţii conduce la o incidenţă mai mare a
tumorilor canceroase.
Primul
om care lansat ipoteza unei legături între munca nocturnă şi riscul de a
dezvolta cancer a fost epidemiologul american Richard Stevens. În 1987, când
a scris prima lucrare pe această temă, ideea sa a fost considerată
"ţicnită" de către ceilalţi oameni de ştiinţă, a mărturisit
profesorul. Cercetătorul a ajuns la
această idee încercând să afle de ce rata cancerului la sân a cunoscut o
creştere semnificativă începând cu 1930. În acel deceniu, în societăţile
industriale a fost introdusă tura de noapte, fiind considerată la acea vreme
drept un semn al progresului.
Dacă
propunerea sa a fost iniţial privită cu scepticism în mediile ştiinţifice, ea
a început să fie acceptată după ce au fost publicate studii noi care arătau o
incidenţă mai mare a cancerului la sân în rândul femeilor care lucrează în
tura de noapte. De asemenea, cercetări efectuate pe animale au arătat că,
atunci când ritmul circadian al acestora este dereglat, numărul tumorilor
canceroase creşte, iar speranţa de viaţă este redusă. Mai mult, alte studii
indică faptul că bărbaţii care lucrează în tura de noapte prezintă o rată mai
mare a cancerului la prostată.
Dacă
reducerea producţiei de melatonină pe timp de noapte este unul din factorii
care conduc la o viaţă mai scurtă, o altă tendinţă înregistrată în ultimii
ani îngrijorează numeroşi oameni de ştiinţă: expunerea oamenilor la lumină
albastră după apus.
Trecerea de la lumină roşie la lumină albastră
Oamenii
folosesc lumina artificială de mai bine de un secol, iar sursele de iluminat
populare de-a lungul acestei perioade, precum becurile incandescente, emit
lumină roşie (cu o lungime de undă mai mare). În ultima vreme, acestea au
început să fie înlocuite de lămpi ecologice, ce sunt mult mai eficiente din
punct de vedere energetic. Diferenţa este că, de cele mai multe ori, lumina
emisă de aceste becuri "eco" este de culoare albastră (cu o lungime
de undă mai mică).
De
asemenea, dispozitivele electronice cresc în popularitate la nivel mondial,
iar acestea emit la rândul lor lumină albastră. Pe lângă televizoare şi
computere, ultimii ani au adus creşterea semnificativă a apetitului
publicului larg pentru telefoane mobile şi tablete electronice. Conform unui raport elaborat de Gartner,
anul trecut au fost vândute 1,6 miliarde de dispozitive mobile, cu 31,8% mai
multe decât în 2009.
Un sondaj efectuat
anul acesta în Marea Britanie a arătat că 16% dintre femei şi 18% dintre bărbaţi nu se dezlipesc de telefonul
mobil nici măcar în pat, iar pe măsură ce smartphone-urile
vor fi adoptate de o parte tot mai mare al populaţiei, se aşteaptă ca
procentul să crească. Mai mult decât atât, un studiu efectuat de cercetătorii de
la Cambridge University Hospitals a arătat că 72%
dintre adulţii din Marea Britanie verifică reţelele de socializare imediat
înainte de a se culca.
Toate
aceste date par să indice că oamenii sunt din ce în ce mai expuşi la lumină
albastră. De ce sunt oamenii de ştiinţă îngrijoraţi de acest fapt? Răspunsul
este simplu: deşi toate tipurile de lumină afectează secreţia de
melatonină, cercetătorii au descoperit
recent că lumina albastră - mai exact, cea cu o lungime de undă de 446-477
nanometri - este mult mai eficientă decât celelalte în a suprima producţia de
melatoninaelatonină.
Lumina albastră - sursa oboselii şi a lipsei de
somn?
Pentru
a testa această ipoteză, mai mulţi cercetători de la Universitatea din Basel,
Elveţia, au conceput un experiment simplu, la care au participat 13 voluntari
de sex masculin. Aceştia au fost rugaţi ca, timp de două săptămâni, să
utilizeze un computer înainte de a se culca.
În
prima săptămână, voluntarii au petrecut 5 ore în fiecare noapte în faţa unui
monitor vechi, care emite mai ales lumină fluorescentă şi foarte puţină
lumină albastră. Apoi, în cea de-a doua săptămână, cei 13 bărbaţi au petrecut
o durată similară de timp în faţa unui monitor cu LED-uri, al cărui ecran
emitea de două ori mai multă lumină albastră.
Cercetătorii au descoperit că nivelul
melatoninei în corpul persoanelor expuse mult timp la lumină albastră creştea
mult mai lent, iar această întârziere se menţinea de-a lungul întregii nopţi.
Atunci
când au fost supuşi unor teste de memorie, voluntarii care au petrecut timp
în faţa monitoarelor cu LED-uri au avut rezultate mai bune. Oamenii de
ştiinţă spun că acest lucru sugerează că lumina albastră menţine oamenii
într-o stare de alertă, suprimând producţia de melatonină.
Într-un
alt experiment, oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Basel au analizat efectul becurilor
incandescente în comparaţie cu cel al lămpilor de iluminat fluorescente, care
emit mai multă lumină albastră. Rezultatele studiului au arătat că organismul bărbaţilor expuşi la lumina albastră a
produs cu 40% mai puţină melatonină decât atunci când au fost expuşi la
lumina becurilor incandescente. De asemenea, voluntarii
expuşi la lumina albastră s-au declarat a fi "mai treji" la o oră după expunere.
Faptul
că lumina albastră are un efect de asupra organismului a fost confirmat de un
studiu separat, efectuat de un grup de cercetători americani într-un azil de
bătrâni. Cercetarea efectuată pe 28 de voluntari a indicat că persoanele care
au fost beneficiat de 30 de minute de expunere la lumină albastră ziua timp
de 4 săptămâni au înregistrat o îmbunătăţire a capacităţilor cognitive în
comparaţie cu cei care au fost expuşi la lumină roşie.
De
asemenea, experimente efectuate în Japonia şi
în Scoţia au arătat că rata criminalităţii din anumite
zone scade atunci când lumina albastră este folosită în iluminatul public.
Tot în Japonia, oficialii feroviari au observat că numărul persoanelor care
încearcă să se sinucidă aruncându-se în faţa trenului a scăzut după ce la
capătul peroanelor au fost instalate corpuri de iluminat ce emiteau lumină
albastră.
Aşadar,
lumina albastră poate avea efecte benefice asupra corpului uman, dar numai în
cazul în care aceasta este folosită în timpul zilei, când nu blochează
producţia de melatonină a corpului.
Cum ne putem feri de efectele nocive ale
luminii albastre?
Ca
urmare a descoperirii rolului negativ pe care lumina albastră îl are asupra
sănătăţii umane, reacţiile nu au întârziat să apară.
O
echipă de cercetători de la Universitatea John
Caroll din Ohio, SUA, au conceput o lampă de iluminat
dedicată proaspetelor mămici după ce au aflat că lumina albastră se află
printre factorii care conduc la apariţia depresiei postpartum, care afectează
aproximativ 10-15% dintre femeile care au născut. Deoarece acestea sunt
nevoite să se trezească de mai multe ori în timpul nopţii pentru a îngriji
bebeluşul, aprinderea constantă
a lămpii de iluminat afectează grav producţia de melatonină. Cu timpul, ritmul circadian al femeii va fi
dereglat, acest lucru conducând la depresie.
Pentru
a contracara această problemă, cercetătorii au conceput o lampă ce
emite lumină doar în porţiunea roşie a spectrului luminos, astfel că aceasta
poate fi folosită şi în timpul nopţii fără a afecta producţia de melatonină.
De
asemenea, pentru a contracara efectul nociv al luminii albastre emise de
dispozitivele electronice, cercetătorii au creat o pereche de ochelari care
filtrează razele luminoase din acest spectru.
Şi
oficialii de la NASA s-au arătat interesaţi de conceperea unui bec special,
care să ajute astronauţii de pe Staţia Spaţială Internaţională să fie într-o
stare alertă în timpul orelor de lucru şi care să încurajeze somnul în
perioada dedicată repausului.
Până
la conceperea acestei lămpi speciale, doctorii recomandă o bună "igienă
a somnului": dormitorul trebuie
să fie folosit exclusiv în scopul somnului, iar dispozitivele electronice nu
trebuie folosite cu mai puţin de 60 de minute înainte de ora de culcare. De
asemenea, dacă ne trezim în timpul nopţii, specialiştii recomandă să evităm
să aprindem lumina.
Dacă,
în ciuda recomandărilor făcute de specialişti, nu vă puteţi dezlipi de
computer în timpul serii, puteţi încerca F. lux, o aplicaţie
care ajustează gama de culori a monitorului astfel încât noaptea acesta să
emită mai puţină lumină albastră. Chiar dacă folosiţi acest program, nu
trebuie subestimat pericolul pe care dispozitivele electronice îl prezintă
asupra sănătăţii dumneavoastră.
Dr.
Michael Hastings de la Cambridge University
Hospitals subliniază faptul că "adulţii nu realizează că folosirea
computerelor a telefoanelor mobile şi a altor dispozitive electronice are un
impact semnificativ asupra somnului şi asupra sănătăţii umane". Adrian
Williams, profesor la
London Sleep Centre, afirmă la rândul său că "oboseala constantă
de care sunt afectaţi oamenii nu este provocată de vreo boală nouă, ci de
stilul al acestora".
Aşadar, semnalul de alarmă a fost tras. Depinde
doar de noi dacă vom reacţiona în consecinţă sau dacă vom continua să cedăm
tentaţiilor electronice, cu preţul sănătăţii noastre.
Nimic
nu e mai scump decat ce primesti gratis.
preluare Dan Hanas
|
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
O zi plina-ochi de pace, va ureaza cristian_kinetoterapy.....si tot ceva doriti in viata.. Doresc ca fiecare sa poata posta liber cu conditia pastrari bunului simt si fara postari xenofobe si rasiste. Cu totii suntem copii Divinitatii.