ROMÂNI !!! SALVAŢI SEMINŢELE TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI
CITEZ:Dr. biolog Silvia Strajeru - O comoara salvata: semintele taranesti - Spectator - Numarul 824 - Anul 2008 - Arhiva - Formula AS
Directoarea Bancii de Resurse Genetice Vegetale din Suceava:
"In politica agricola a Romaniei este ultimul moment in care se pot lua masuri pentru protejarea patrimoniului de seminte taranesti traditionale"
"In politica agricola a Romaniei este ultimul moment in care se pot lua masuri pentru protejarea patrimoniului de seminte taranesti traditionale"
Legumicultura
si, in general, agricultura romaneasca din ultimii 18 ani, a mers din
esec in esec. De la rosiile taranesti, cu gust de gradina, cu care se
fotografiau strainii, impresionati de gustul lor paradisiac, am ajuns sa
punem in cosul zilnic niste imitatii tari ca piatra, fara gust si fara
miros, semn al standardizarii genetice si al "fabricarii" lor
industriale. Sunt celebrele rosii turcesti, italiene si olandeze,
lipsite de gust, de savoare, de aroma. Chiar atunci cand provin din
Vidra sau din alte sate din jurul Bucurestiului, rosiile de astazi sunt
la fel de fade si de "cauciucate" ca acelea provenite din import, pentru
simplul motiv ca semintele romanesti au fost inlocuite cu seminte mai
ieftine si mai "productive" aduse din Occident. Situatia e similara la
fasole, la varza, la ardei, la morcovi, la usturoi sau la ceapa.
Legumele romanesti, traditionale, au fost tradate pentru "inlocuitori"
de import. La fel s-a intamplat cu piata de seminte de porumb, grau,
secara, mazare, bob etc., unde soiurile autohtone au ramas doar in
amintirea producatorilor. Din nefericire, dupa 1990, dar mai ales dupa
2007, anul aderarii la UE, agricultura de tip intensiv explodeaza in
Romania, practicata de marii latifundiari catre care, in mod nedrept, se
indreapta grosul fondurilor UE. Ca urmare a subordonarii acestor
mosieri de catre marile companii transnationale (care folosesc doar
cateva tipuri de seminte pe tot mapamondul, afectand diversitatea
biologica a Terrei), taranii romani se vad abandonati, descurajati,
saraciti si obligati sa-si vanda pamantul sau sa renunte la semintele
locale. Doar intr-un singur loc in tara, un grup de biologi, biochimisti
si agronomi de elita, dedicati trup si suflet salvarii patrimoniului
genetic vegetal national, vegheaza asupra traditiei semincere romanesti.
Ei lucreaza in cadrul Bancii de Resurse Genetice Vegetale din Suceava,
condusa de biologul Silvia Strajeru.
"Astazi e un lux sa gasesti pe piata produse de la tarani, cultivate traditional"
-
Conduceti o Banca de cercetare, cel putin curioasa ca specific, despre
care nu s-a prea vorbit in ultimii 18 ani. Care este istoricul ei?
-
Inca din 1990, cand a fost infiintata, Banca a fost marcata de o
subfinantare cronica. Ca mai toate institutiile de cercetare din
Romania, ea nu a constituit o prioritate pentru unii birocrati din
Ministerul Agriculturii. In ultimii sase ani, am beneficiat, totusi, de
investitii de circa 40 de miliarde lei vechi, pentru reparatii si
modernizare, operatiuni pe care speram sa le finalizam in 2008. Un rol
insemnat in supravietuirea noastra l-au avut insa proiectele cu
finantare externa (FAO, Institutul International de Resurse Genetice
Vegetale, SEEDNet - program finantat de guvernul suedez). In acest fel,
am capatat vizibilitate la nivel european si international, mai mult
decat in tara. Nu este putin lucru, totusi, sa reusesti sa pastrezi in
depozitul rece un numar de peste 14.000 de probe de seminte, din care
aproape 6000 sunt populatii locale de porumb, grau, orz, secara, fasole,
bob, in, canepa, ardei, tomate, castraveti, dovleac, salata etc. Din
nefericire, cea mai mare parte dintre aceste varietati au disparut din
cultura, dar pot fi reintroduse in locurile de origine, printr-un
program amplu, sustinut politic si financiar.
-
Conservarea semintelor romanesti mi se pare un act de patriotism. Ce
sanse sunt sa reabilitam soiurile autohtone de pomi, plante tehnice,
cereale, legume?
-
Pastrarea propriei noastre biodiversitati, folosind tehnici specifice
celor doua strategii de conservare (ex situ, adica in laboratoarele
Bancii, si in situ, adica pe terenurile unde semintele au fost
identificate), este si o obligatie nationala, avand in vedere ca Romania
este semnatara Conventiei pentru Diversitate Biologica si a Tratatului
International de Resurse Genetice Vegetale pentru Alimentatie si
Agricultura - acorduri care au prevederi precise in acest sens. Din
pacate, astazi, tendinta de uniformitate se manifesta extrem de pagubos,
atat pentru soiurile romanesti obtinute prin ameliorare stiintifica,
cat mai ales pentru "creatiile" multor generatii de tarani din diferite
zone ale tarii. Piata semintei este tot mai mult acaparata de companiile
mari, care comercializeaza chiar si organisme modificate genetic
(OMG-uri). Nu stiu ce va fi peste 50 de ani, dar stiu sigur ca astazi e
un lux sa gasesti pe piata produse agricole de la tarani, obtinute din
seminte de cereale, legume, leguminoase, pastrate din generatie in
generatie si cultivate intr-un sistem agricol traditional, adesea
ecologic. Avem, daca vreti, datoria morala fata de cei ce vor urma, sa
pastram zestrea genetica autohtona, convinsi fiind ca tot ce abandonam
astazi maine s-ar putea sa ne fie folositor. Pentru ca si cei care vor
trai in viitor sa se poata desfata cu bunatati traditionale, trebuie sa
conservam ceea ce inca avem, nu doar in colectiile gazduite de Banca, ci
si in gradinile sau livezile taranilor.
"Daca statul nu ia masuri acum, maine va fi prea tarziu"
-
In piete sunt tot mai putini tarani. In schimb, sunt multi "negustori".
Ei nu vand ce produc taranii, ci marfa importatorilor, adica rosiile,
usturoiul si celelalte legume de... ipsos. Caut ceapa romaneasca,
neuniforma, moale, foioasa, mustacioasa. Nu exista. In schimb, pot
cumpara ghiulele galbene din Olan
da si Turcia - cepe usturoaie si fara gust, fara must, fara aroma. Mai sunt undeva soiurile bune de dinainte de 89?
Dr. biolog Silvia Strajeru - O comoara salvata: semintele taranesti
Banca de gene din Suceava
-
Sunt la Banca, intr-o forma sau alta de conservare, dar e bine sa fim
constienti ca, daca statul nu ia masuri acum, maine va fi prea tarziu.
Accesul la pliculetele cu seminte aduse din strainatate ne-a facut sa
renuntam la munca destul de migaloasa de a lasa pe curpen, sa se
matureze, cele mai frumoase si sanatoase legume; sa scoatem semintele,
sa le uscam in conditii speciale, neagresive, apoi sa facem rasaduri si
sa reluam ciclul de cultura. In pietele din provincie, mai gasesti inca
batranele sfatoase care, in hartie de ziar, isi vand pretioasele seminte
de diferite legume. Incurajator e ca lumea, multi oraseni sau tarani,
s-au trezit si cauta seminte traditionale, apreciind mai mult roadele
acestora. Din pacate, mai ales in cazul legumelor, eroziunea genetica a
actionat foarte violent, taranii din zonele producatoare nerezistand pe
piata cu semintele lor traditionale. Acestia sunt, in general, batrani,
cu resurse financiare extrem de reduse, care nici macar nu-si permit
deplasarea intr-o piata oraseneasca. Intr-o recenta expeditie de
colectare (mai 2008), expertii Bancii au descoperit in comuna
Sacalaseni, jud. Maramures, o localnica, pe nume Coltau Maria, de 63 de
ani, care vindea seminte traditionale de castraveti, ridiche, patrunjel,
marar, sfecla, salata. Din ce in ce mai rar, prin "peregrinarile"
noastre, gasim incapatanati pastratori ai traditiei in materie de
varietati semanate in gradina din preajma casei.
"Avem o echipa de biologi, ecologi, agronomi. Le vorbim oamenilor din poarta in poarta"
- De ce suprafata dispuneti pentru a conserva soiurile amenintate cu disparitia?
-
Campul experimental are suprafata de un hectar si este folosit pentru
studii stiintifice, pentru multiplicarea esantioanelor de seminte
colectate de specialistii bancii, pentru regenerarea probelor aflate in
colectii si, de asemenea, pentru prezervarea colectiei de plante cu
inmultire vegetativa (192 genotipuri de cartof, ceapa, usturoi).
Colectiile de seminte, principala forma de conservare practicata de
Banca, sunt depozitate in camere frigorifice (unele cu temperatura de
minus 20gr.C si altele cu regim termic de +4gr.C), a caror capacitate
totala permite pastrarea a 50 000 de probe.
- Ce face Banca pentru a-i ajuta pe tarani sa pastreze soiurile din propria gradina?
-
Avem o echipa alcatuita din biologi, ecologi, agronomi care, in
misiunile de prospectare, inventariere si colectare, organizate de Banca
in fiecare an, incearca sa constientizeze comunitatile rurale privind
importanta cultivarii si utilizarii populatiilor locale de porumb, grau,
cartof, legume etc., accentuand asupra rolului taranului roman ca
pastrator al traditiei si obiceiurilor mostenite de la parinti si
bunici. In aceste expeditii, le vorbim oamenilor din poarta-n poarta,
contactam oficialitatile locale (primar, agent agricol), dar si pe
preotii sau profesorii de biologie, pentru a ne informa despre
preocuparile agricole ale locuitorilor din zona respectiva si a
identifica persoanele care cultiva populatii locale. Organizam intalniri
cu taranii pentru a le explica ce cautam pe la portile lor, le oferim
pliante cu imagini din deplasari anterioare si-i rugam sa ne raspunda la
un interviu. Informatiile culese, poate la fel de importante ca probele
insele, sunt introduse in baza de date a Bancii. Din nefericire,
bugetul nostru e insuficient pentru astfel de deplasari, asa incat ne-am
orientat catre activitati de colectare cu parteneri straini (care
suporta toata cheltuiala). Avem o dotare improprie pentru zonele de
munte in care trebuie sa ajungem. Ne deplasam cu o Dacie 1300, donata de
FAO in anul 2000.
- Cum vedeti iesirea din aceasta situatie?
-
Am propus, in diverse ocazii, crearea unei structuri nationale care sa
administreze patrimoniul genetic al Romaniei. Acest lucru se intampla in
multe tari din vestul Europei, unde reorganizarea activitatilor
aferente domeniului conservarii biodiversitatii imbraca forma unor
programe nationale de resurse genetice vegetale, in care sunt implicate
toate institutiile din domeniu. Ideal ar fi sa ia fiinta, si in Romania,
un asemenea program oficial, finantat de la bugetul de stat, dar
inainte de toate se impune elaborarea unei legi care sa protejeze
varietatile traditionale taranesti. Certificarea semintelor respective
poate fi asigurata de specialistii Bancii noastre. Pe scurt, in politica
agricola a Romaniei este, probabil, ultimul moment in care se pot lua
masuri, fara mari cheltuieli, in vederea protejarii si punerii in
valoare a ceea ce a mai ramas dintr-un patrimoniu demn de invidiat
pentru marea lui diversitate.
- Se mai poate salva agricultura traditionala, cu toata corola ei de soiuri locale, aflate in pericol de disparitie?
-
Se poate, dar numai daca se acorda subventii taranilor care practica
agricultura traditionala cu soiuri mai putin productive, dar infinit
superioare din punct de vedere al calitatii, cu efecte benefice asupra
sanatatii umane si a mediului inconjurator. Taranii ar trebui implicati
intr-o structura nationala, iar produsele lor agricole sa fie promovate
prin reteaua de agroturism, targuri speciale etc. Astfel s-ar imbunatati
si calitatea vietii in comunitatile rurale si, cine stie, poate tinerii
plecati acum in strainatate se vor intoarce la sat, pentru a continua
traditia in cultivarea pamantului, atat de pretuit candva de taranul
roman.
"Banca ofera gratuit seminte locale pentru a fi reintroduse in cultura"
- Care sunt cele mai mari pierderi de soiuri de cereale, fructe si mai ales legume romanesti?
-
Pierderi s-au inregistrat la absolut toate speciile vegetale. Ritmul
este alarmant. Dintre plantele textile, inul s-a pierdut in totalitate,
iar in ceea ce priveste canepa, am avut surpriza placuta ca, in
primavara acestui an, sa gasim o persoana din Grosii Tiblesului, jud.
Maramures, pe nume Pop Marioara, de 70 de ani, care cultiva si prelucra o
forma locala de canepa. Tipurile pure de porumb local, Cincantin,
Hanganesc, Moldovenesc, Lapusneac, au disparut, de asemenea. Insa gratie
activitatii inginerului doctor Mihai Cristea, fondatorul Bancii si
ameliorator al porumbului, detinem in colectie valoroase populatii
locale, apartinand acestor forme, care au fost colectate inainte de
1980. In ceea ce priveste cartoful, situatia este mult mai
ingrijoratoare, identificandu-se numai 7 populatii locale in Bucovina si
3 in Muntii Apuseni, din zeci de populatii inregistrate in urma cu
10-20 de ani. Pierderi uriase sunt si la fasole: pana nu demult, in
Romania, in special in Maramures, Satu Mare si Bucovina, se cultivau
peste 100 de populatii locale de fasole, fiecare familie taraneasca
semanand peste 20 de forme diferite. In 2008, am reusit sa colectam doar
13 varietati, din zona Maramuresului! Celelalte 87 probabil s-au
pierdut.
- Daca un fermier sau un taran ar dori sa-si infiinteze o cultura traditionala, poate apela la rezervele dvs.? Vindeti seminte?
-
Banca nu vinde seminte, ofera gratuit populatii locale pentru a fi
reintroduse in cultura! Nu certificam soiuri, dar putem certifica
populatii locale, adica seminte taranesti. Oferta noastra este in
cantitati mici, de 25 seminte. Aceasta, deoarece probele din colectii
cuprind numai 10.000 de seminte si sunt destinate studiilor stiintifice
sau pentru reintroducere in cultura, in caz de calamitati, razboaie etc.
D-nei Silvia Strajeru ii puteti scrie sau solicita seminte la e-mail:genebank@suceava.astral.ro sau la fax/tel: 0230.52.10.16
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
O zi plina-ochi de pace, va ureaza cristian_kinetoterapy.....si tot ceva doriti in viata.. Doresc ca fiecare sa poata posta liber cu conditia pastrari bunului simt si fara postari xenofobe si rasiste. Cu totii suntem copii Divinitatii.